2,532 matches
-
trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console și fleșă de o accentuată verticalitate. Deși reparat în mai multe rânduri (cel dintâi șantier s-a desfășurat în anul
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
un naos dreptunghiular de dimensiuni medii și un pronaos de aceeași formă, suprapus de un turn-clopotniță robust, cu foișor în console și fleșă ascuțită, sprijinit pe panta abruptă de tablă a acoperișului. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor închis din scânduri. Din patrimoniul bisericii au făcut parte câteva icoane valoroase, unele folosind ca suport lemnul (cele împărătești, executate în anul 1863, de Toma din Laz), altele sticla (semnate, în 1838, de Ioan Pop din Făgăraș). Nici conscripțiile secolelor
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
anul 1805, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Popovici. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat cu scânduri, nu se poate preciza dacă în vechime biserica a fost pictată sau doar împodobită cu xilogravuri. Sigur este doar faptul că în anul 1807
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
material s-a folosit și la acoperișul propriu-zis. Edificiul, renovat în 2006, este îmbrăcat la exterior cu șiță. Accesul în sfântul lăcaș se realizează prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest; ultima este precedată de un pridvor închis, din scânduri. Interiorul a rămas nepictat, fiind împodobit cu mai multe icoane pe lenm și sticlă.
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
acest prilej lăcașul a fost extins spre apus, peretele dintre pronaos și naos fiind demolat și înlocuit cu unul nou de zid, mutat mai bine de doi metri în interiorul vechiului pronaos. Pronaosul a fost extins mult spre apus, înglobând vechiul pridvor și fiind completat încă pe atât cu pereți noi de zidărie. Biserica a fost tot atunci cercuită, tencuită și apoi zugrăvită pe exterior și în interior. În 1974 biserica a fost acoperiță cu șiță, protejându-i interiorul de intemperii. În
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
ventilație care străpung pereții deasupra bolților. Acoperișul lăcașului de cult este din țiglă emailată. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin 10 ferestre de dimensiuni mici, cu chenare dreptunghiulare și amplasate la înălțime. Ele sunt dispuse astfel: trei în pridvor (două în peretele vestic și una în cel sudic), trei în pronaos (două în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor și naos
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
fost preluată de o altă biserică de zid, ridicată mai la vale, între anii 1868-1871. Cu câteva decenii în urmă biserica a trecut printr-o renovare în urma căreia un pronaos mai îngust decât nava a fost demolat și înlocuit cu pridvorul actual. Pronaosul putea avea o vechime, însă, după cum arată pereții naosului, nu a fost ridicat odată cu acesta. Biserica se distinge prin planul arhaic, ce cuprinde numai o încăpere pentru credincioși, naosul, comună pentru femei și bărbați, și o încăpere pentru
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Naosul are planul unui pătrat perfect, de 4,62 m lărgime și 4,64 m adâncime. Altarul este mai îngust, terminat în cinci laturi, de 2,98 m în lungime și 3,49 cm în lățime. La acestea se adaugă pridvorul ridicat în urmă cu câteva decenii, retras și el față de pereții naosului, peste care se ridică un turn scund.
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
când a întreprins o călătorie de documentare în zona etnografică Călata. Biserica, ca edificiu, așa cum este ea surprinsă în fotografia alăturată, prezintă caracteristici obișnuite pentru acest gen de construcție. Aflată în cimitirul satului, biserica avea pe latura de sud un pridvor cu 6 stâlpi. Probabil că acest pridvor adăpostea intrarea în biserică. Acoperișul era unitar, fiind străpuns în partea de vest de turnul-clopotniță așezat peste pronaos. Fiind mai repede scurt, turnul-clopotniță cu plan pătrat avea foișorul aproape în întregime acoperit, fiind
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
în zona etnografică Călata. Biserica, ca edificiu, așa cum este ea surprinsă în fotografia alăturată, prezintă caracteristici obișnuite pentru acest gen de construcție. Aflată în cimitirul satului, biserica avea pe latura de sud un pridvor cu 6 stâlpi. Probabil că acest pridvor adăpostea intrarea în biserică. Acoperișul era unitar, fiind străpuns în partea de vest de turnul-clopotniță așezat peste pronaos. Fiind mai repede scurt, turnul-clopotniță cu plan pătrat avea foișorul aproape în întregime acoperit, fiind practicate, cel puțin pe cele două fețe
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
nealui] toată pe dinlăuntru căt și pe dinafară în zilele preînălțatului domn Miha[i]l Costand[in] Suțu V[oe]vod. Vechil lucrului au fost Ștefan Stărce și calfă Sandul 1794 iun”". În anul 1794 a fost construit turnul-clopotniță deasupra pridvorului bisericii. Acest lucru este atestat de prezența a două inscripții - pomelnic încastrate în zidul scării de acces spre etajul I al turnului-clopotniță. Cele două inscripții cuprind câteva nume printre care cel al preotului Gheorghe și cel al lui Vasile Dascăl
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
celor care au avut râvnă, iar calfă de chetrar și stoler Grigori Goianu (?), zugrav Ion sân Iftodi (?) Crăcium”". Din pisanie rezultă că biserica a fost reparată “înlăuntru și afară”, făcându-i-se un nou acoperiș. Clopotnița mai veche construită deasupra pridvorului a fost refăcută și supraînălțată. Proprietarii moșiei Ștefănești plăteau salariile preoților și dascălilor și suportau cheltuielile de reparații și de înzestrare a bisericii cu obiecte de cult. Biserica a cunoscut o anumită prosperitate la începutul secolului al XIX-lea, catagrafia
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m și grosime a zidurilor - circa 1,5 m. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos (nartex), naos și altar. Inițial, accesul în lăcașul de cult se făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
lăcașul de cult se făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a fost obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea zidului despărțitor dinspre răsărit se află o galerie prin care se pătrunde în turnul-clopotniță pe o scară abruptă de piatră. Clopotnița are formă de prismă și este așezată pe două baze pătrate. Preotul N.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
cota 0 a etajului I. Acest lucru este dovedit de adosarea de la acest nivel, în colțul de N-E, a unei scări circulare protejată de un zid - tot de formă circulară - construit din cărămidă. Încăperea de la etajul I, situată deasupra pridvorului, este de formă dreptunghiulară și avea inițial o boltă "en berceau", dar aceasta s-a prăbușit și a fost înlocuită cu un planșeu din lemn. În colțul de sud-est al încăperii de la etajul I al turnului-clopotniță, la nivelul podelei, se
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
a ansamblului Mănăstirii Colțea, căreia îi servea inițial drept clopotniță. Clopotul din turn, turnat în 1775, cântărea aproximativ 1.700 de kg. Pisania montată deasupra intrării boltite a turnului, avea următorul text: se înălța la 20 de metri de scările pridvorului bisericii Colțea, el înscriind un plan în dublu H a cărui suprafață totală era de 100 mp., iar gangul de acces se încheia cu o boltă semicilindrică ce avea înălțimea de aproximativ 3,50 m. Turnul Colței era pe atunci
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
una dintre cele mai monumentale și reprezentative biserici de lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice, într-un stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice, într-un stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți”". În dreapta acesteia apare numele lui "„Dimitrie Boșneanu”". Pe dosul fruntarului, peste intrarea în pridvor, apar în șiruri numele meșterilor implicați în ridicarea bisericii: "„Mina meșt[e]ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat biserica, crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]