6,827 matches
-
iar scrâșnetul lor acoperi zarva exterioară. Se simți aruncată în față și capul îi fu împins înspre gura căscată. Dar centura de siguranță o ținea legată de scaun. Extraterestrul nu avea un astfel de echipament. Încovoiat deasupra parbrizului, avea o priză precară pe marginea acoperișului, și astfel fu aruncat în pofida forței sale inumane. Când atinse solul, Ripley băgă în viteză. Mașina tresăltă ușor când trecu peste corpul scheletic, zdrobindu-l sub greutatea ei. Acidul răbfuni peste roțile blindate, datele trecură atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sus pe picior. Femeia înlătură încă o dată monstrul: contactul cu pielea vâscoasă o îngrețoșă. Creatura era dotată cu o forță ieșită din comun. Atunci când sărise pe ea, de pe sfera chirurgicală, Ripley izbutise s-o azvârle departe până să-și asigure priza. Acum, se ținea strâns de femeia care încerca să o prindă pentru a o împiedica să înainteze spre față. Căci acesta era țelul înaintării sale. Newt urlă și se dădu înapoi până se pomeni cu spatele la un pupitru, într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
delimitări, deschise vorba, intenționând să testeze dacă erau dispozitive de comunicare în geamul dimprejur sau de deasupra - Părerea mea este că sunt tratat, și asta fără nici un motiv întemeiat, cât se poate de rău. Nu admit să fiu tratat drept prizo... Atât reuși să spună. Din tavanul de sticlă, Vocea Patru îl întrerupse cu răceală: - Vei primi imediat exact tratamentul pe care-l meriți. În situația gravă în care ne aflăm, suntem îndreptățiți să fim cât se poate de suspicioși când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
găsi pentru că... ...Pe acoperiș, mâna se trase înapoi pentru a executa aruncarea; nu mai era nici o clipă de pierdut. Când acționă, Gosseyn avu un puternic sentiment de regret pentru că electricitatea care însoțea mișcarea era mult prea vizibilă. Această mișcare din priza aflată la o sută cincizeci de picioare depărtare, în forma unui arc electric și impactul ei era imposibil de împiedicat. Amănuntele despre ceea ce se întâmplase nu-i erau clare nici lui Gosseyn, deși el era singurul martor, și privise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Eu parcă simțeam mirosul de pământ reavăn, de fiecare dată când mă afundam în pernă. Pentru că totuși trebuia să mă odihnesc, găsisem o soluție: dădeam la o parte corpul, dar nu renunțam la minte. Dincolo de pleoape, creierul funcționa, ținut în priză de plasa gândurilor. Carnea picotea, mușchii zvâcneau rar, necontrolat, puteai să mă piști de degete și n-aș fi simțit. Cu nervii era mai greu, jumate încremeniseră, jumate transmiteau în continuare semnale electrice. Porneam micul meu electromotor neuro-economic, care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îl întindeam pe ecranul mânjit de cuvinte, foind de mișcare, apoi îl priveam cu dezgust și discreție. Vina era a lor, a celor care credeau că, dacă își țin viețile după un geam de sticlă, apoi îl scot seara din priză, le au mai protejate decât într-un seif. Nicăieri murdăria umană nu-i mai nesigură ca într-un calculator. Cel mai mult îmi plăcea să-i vizitez pe nevinovați, pe cei care nu contau: furnicile sistemului, pierdute în mușuroiul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să «socotească» vreo opt sute de mii de operațiuni; pe secundă, bineînțeles. Doi ani am lucrat la ele, până să le instalez. Le introduci în computer și le lași să ruleze singure. Poți să-nchizi toată șandramaua, să tragi ștecherul din priză; ele continuă să lucreze.“ „Și la ce folosesc?“, m-am interesat. „Imediat, Robane, ajungem și-acolo.“ Mihnea a bătut ușor cu degetul în geamul acvariului. Probabil greșise, vroia să ne-arate monitorul. „Introduc niște date. Am o problemă de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imaginile fricii și-ale dezolării. Fuseseră dresați pentru asta; nu ziseseră nici ei nu. Dacă i-ai fi putut scana, umblând printre meșe și-ajungând la valurile de neuroni de sub țesuturi, ai fi descoperit electroșocul molecular care-i ținea în priză: dorința proaspătă, niciodată sclerotică, de-a distruge lumea, înainte s-o închidă în spatele pupilei. Îi înțelegeam, urma să ajung și eu la fel, un posesor blând de cărnuri și oase. Nu degeaba studiam dezastrele televizate: trebuia nu doar să scap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deja stocate într-un fișier, Lepidopteros lucra pe-ascuns, ca un gangster, când familia lipsea de-acasă. Mi-a venit ideea trăznită că noțiunea de zi sau noapte nu conta pentru el, așa cum nu conta nici dacă îl scoteai din priză. Supravegherea continua, datele rulau în întuneric, închise în craniul de sticlă al monitorului, departe de viețile noastre mărunte și mizere. În timp ce Maria lucra pe fotografia tabloului, am făcut o mică recapitulare. Primeam telefoane și mesaje fără cap și coadă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Cutezătorii“ și „Vaillant“, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. Evoluam timorat, striviți de mutra lui Ceaușescu și-amintirile emoționale din cortexul prefrontal. Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o lampă scoasă din priză și dusă-n pod. Locul nostru nu era nici pe Google, nici în Wikipedia, nici măcar în cazanul cu vieți și cuvinte de lemn al tranziției: noi n-aveam „sinergie“, nu puteam fi „relocați“, „implementarea“ nu reușea. Nimeni nu ne putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scrie la plan; scoate niște rateuri, de întoarce tot cartierul capul după ea. Juri că-i mașina lui tataia. Doar când ridici capota, se schimbă problema: motor de Golf GTI, numai pistoane lăcuite și cilindri-n V, pe două rânduri, prize de aer duble, modificate. Mașinile s-au pierdut undeva în față. Am presupus că o să dureze ceva să le-ajungem, dar, după vreo trei kilometri, am găsit deja Vento-ul în șanț, proptit într-un copac. Era turtit și-n lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Maria, strângându-mi ușor mâna. „Hotel-cămin «Pescărie». Pentru profesori, hotel; pentru studenți, cămin. Cinci etaje sunt ale studenților, le recunoști după rufele-ntinse pe balcoane. Al șaselea e doar pentru profesori: camerele au frigider, televizor, aer condiționat, vedere la mare. Prizele merg.“ „Aha. Favoritisme. Pile. Discriminare. Noi stăm la profesori, nu?“ „Bineînțeles. Întâlnirea e-abia diseară. Propun să luăm niște hamsii prăjite de la pescari; au o cârciumioară pe plajă. Probabil că te suflă vântul, dar merită: aici și la pescăria din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în dormitor), dar, oricum, se descurcaseră ei cumva, ca noi toți. Oamenii păreau harnici, activi, săritori. Munceau de dimineața până seara și, când se întorceau de la lucru, se-apucau de meșterit prin casă. Mereu se nimerea ceva de reparat, o priză defectă, o ușă la dulap, un frigider mort peste noapte (prin ’89, când se lua curentul, te așteptai să găsești dimineața o baltă de apă pe hol). Prin băi, dădeai peste fel de fel de obiecte ciudate: damigene, copăi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spre el, a deschis-o la întâmplare (sau doar aparent la întâmplare, mie mi se părea că are semne puse peste tot) și-a citit: Aici, înțelege Alexandru (și noi odată cu el), în gestul banal de a vârî ștecherul în priză, se conectează întâmplările de afară cu cele dintr-un creier bolnav; aici, geografia poveștii se suprapune, în valuri de curent alternativ, peste geografia cerebrală a celui care scrie. Strada și magazinul se prelungesc pe culoarele marilor aeroporturi occipitale: ghidate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Blocatarii provocau distrugeri special, să nu poți să-ți vezi liniștit de treabă: deșurubau capacele căminelor colectoare, înțepau garniturile, tăiau țevile de apă rece, demontau coturile din pivnițe, găureau hidrofoarele, înfundau canalizarea, stricau racordurile coloanelor de-alimentare. Te țineau în priză, îți dădeau permanent de lucru, ca unui nevrotic. După o săptămână de lupte cu ei, erai frânt, săritor, îmbibat cu cofeină. Cel mai rău sufereai când aruncau primăvara varza în canal, gri și descompusă: duhnea toată strada a saramură. Conexiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Te dobora o liniște blândă, spitalicească. Nu tresărea un fir de praf, frigul ricoșa fără zgomot pe ciment și pe marmură. Dormeau cu toții: Eminescu, Odobescu și portarul. Nici unul nu m-a observat ieșind din facultate. Afară, am tras adânc o priză din aerul nopții. Mirosea bine, a răcoare, urină și libertate. Dincolo de puntea Facultății de Arhitectură, „Intercontinentalul“ sclipea ca un far de ceață. Iubeam hotelul ăsta, îl număram printre puținele clădiri acceptabile, cu tăietura lui înaltă, dar curbă și potolită. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
l-am prins și eu o dată. Zice: Cum să te fac, tinere? Păi, așa și pe dincolo, acolo mai scurt, perciunii filați, la spate pierdut, doar din foarfecă. În regulă, tinere. Și scoate mașina electrică din sertar, o înfige-n priză și dă-i: vuuuum!, vuuuum!, de jos în sus și de sus în jos, în toate părțile. În două minute, erai ca la pușcărie. Te mai și ciupea de urechi, cu foarfeca aia groasă, jumate pieptăn, jumate foarfecă. Zicea pardon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de moartea împărtatului (Blaga, 1995, p. 96). Priza mentalității feudale pare să fi pus din nou stăpânire pe gândirea politică a cărturarilor ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socio-politice socialiste. Avem așadar restituirea memoriei în slujba fortificării regimului actual: memoria quo ante, status quo nunc. 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) 3.6.1. Cadrul politic Întreaga perioadă de după decembrie 1989 poate fi introdusă sub titlul "Priza trecutului comunist asupra prezentului și anevoioasa eliberare de moștenirea trecutului". Răsturnarea regimului comunist prin mișcările stradale care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au asigurat controlul asupra vieții politice românești în perioada postcomunistă, nici nu e de mirare că între momentul schimbării de regim (decembrie 1989) și momentul condamnării oficiale a comunismului (18 decembrie 2006) s-au scurs 17 ani. Tocmai datorită acestei prize ferme asupra mijloacelor politice românești deținute de foștii comuniști, solicitările publice venite din partea societății civile de inițiere a "procesului comunismului" au rămas fără răspuns. Dominația politică a moștenitorilor fostului Partid Comunist, transfigurat inițial în Frontul Salvării Naționale (FSN), scizionat ulterior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor cu trecutul prin instituirea unor politici anamnezice de eliberare din priza trecutul dificil și de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a trecutului diferă, la rândul lor, în funcție de modul de abordare a trecutului. Pot fi identificate cel puțin două asemenea strategii confruntaționiste: a) stăpânirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al modestiei, smereniei, bunei cuviințe, răbdării și iubirii lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția și stârnește interes și apreciere, are priză la public, impresionează și convinge prin vorbă și faptă, toate ca podoabă exterioară dăruită de Creator. În fapt fecioria sufletului și chipul angelic sunt cele care validează chipul frumos, pentru că ambele pornesc din resorturile intime ale ființei umane traduse prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viață fără iluzorii diversiuni, suficient de șocanți însă pentru începutul anilor șaizeci. Albee s-a temperat puțin, astfel că povestea din A Delicate Balance, deși reia teme similare, se bucură de data asta de apreciere și pe tărâmul Pulitzer (Pulitzer Prize for Drama, 1967). În 1994, Albee aduce pe scenă Three Tall Women, cele trei femei înalte dovedindu-se a fi una singură: figura transfigurată artistic a mamei adoptive, care murise, evocată la trei vârste diferite. Protagonista are 92 de ani
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
într-o epocă lipsită de eroism, să fie și mai patetică. Eșecul lui Loman a însemnat triumful piesei, răsplătită cu șase premii Tony la toate categoriile importante (inclusiv pentru Miller ca autor și Kazan ca regizor), pe lângă foarte prestigiosul Pulitzer Prize for Drama (vezi PULITZER PRIZE). Critica evidentă a valorilor tradiționale asociate cu visul american nu a fost văzută bine în perioada de tristă glorie a HUAC (vezi), cu atât mai mult cu cât regizorul solicitat pentru ambele piese mai sus
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
eroism, să fie și mai patetică. Eșecul lui Loman a însemnat triumful piesei, răsplătită cu șase premii Tony la toate categoriile importante (inclusiv pentru Miller ca autor și Kazan ca regizor), pe lângă foarte prestigiosul Pulitzer Prize for Drama (vezi PULITZER PRIZE). Critica evidentă a valorilor tradiționale asociate cu visul american nu a fost văzută bine în perioada de tristă glorie a HUAC (vezi), cu atât mai mult cu cât regizorul solicitat pentru ambele piese mai sus amintite era remarcabilul Elia Kazan
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]