8,770 matches
-
Desigur că această problemă a suscitat discuții contradictorii. În timp ce unii nu acceptă această opțiune, susținând printre altele că „ateii cred în Nimic”, că „ateii sunt de fapt sataniști, pentru că sunt împotriva lui Dumnezeu”, alții consideră că „istoria ateismului vine să probeze permanența efortului uman eliberator” (Vlăduțescu, 1978, p. 93). Pentru a liniști curentele aflate în opoziție, s-au promovat o serie de concepte al căror conținut este incert: „teologia libertății”, „creștinismul ateu” (Berar, 1976, p. 253). O pozițe oarecum neutră este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale științelor au fost neglijate În mod grosolan de către neopozitiviști și sunt subevaluate de științele sociale, fie ele cantitative sau calitative. Asemenea verificări cu ajutorul altor implicații și eliminarea ramificațiilor ipotezelor alternative sunt specifice și cercetărilor făcute cu scopul de a proba validitatea În domeniul științelor umane, inclusiv hermeneutica lui Schleiermacher, Dilthey, Hirst, Habermas și cunoștințele actuale În privința interpretării textelor antice. În mod similar, strategia poate fi folosită la fel de bine de către un istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
când prezența unei prințese, când a vrăjitoarei după inflexiunile melodiei. În finalul activității elevii și-au transpus în culoare trăirile, în gamă cromatică specifică toamnei. Strategiile prezentate sunt idei aplicate în practică, bazate pe experiența didactica acumulată, dar mai ales probate prin rezultatele obținute de elevi în evoluția lor ulterioară. Și dacă nu toți au publicat primele volume de versuri, au dobândit în schimb independența și autenticitate în gândire și comportament, încredere în forțele lor precum și capacitatea de a aprecia frumosul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
În publicațiile exilului, cea a responsabilității față de cultura românească, apare În Caete de Dor. Metafizică și poezie, unde se subliniază: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvînt de Început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care În libertate și rîvnă probează vrerea de dăruire a cuvîntului și gîndului românesc. Celor care se străduiesc să vadă În spiritualitatea românească realitate, tîlc și valoare. Acelora care, mai cu osebire, aici și acum, inaugurează o altă prezență În vreme, aceea de a substitui categoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine cunoscutele tablouri de epocă (viața studențească, starea agriculturii, migrația urbană ș.a.) se subsumează opiniei că istoria este alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istoria României, În special cea recentă. Cunoscut În lumea profesioniștilor prin seriozitate și comprehensiune, domnia sa a produs mai multe lucrări care abordează istoria românească a secolului XX, Îndeosebi problematica regimului comunist. Cartea de față este o traducere, ceea ce fără Îndoială probează existența În România a unui interes deosebit față de istoria recentă. După propria mărturisire a autorului, lucrarea „nu este pur și simplu o istorie a Securității din timpul regimului Dej, ci mai curînd o analiză a rolului pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
p.). Titlurile deschid un adevărat rechizitoriu: „Mai merită să mergi la școală În România de azi?”, „Școala pentru profesori” (Gabriel Ivan), „Discriminarea femininului și femeilor În educație” (Mihaela Miroiu). Nu este un simplu exercițiu de critică, ci o demonstrație insistent probată cu date din rapoartele naționale și internaționale. Numai că autorii ar fi trebuit, poate, să discearnă mai detaliat Între realitățile reformabile și cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ale căror principale trăsături par să fie resemnarea, seninătatea, bunătatea. În narațiune descrierile, dialogurile, epitetele sunt menite să autentifice faptele, fără să se poată evita o anume impresie de artificial. Masivul roman Cumpăna vremii (1943) dezvăluie o viziune mai cuprinzătoare, probând și anumite propensiuni filosofice. Ponderea epică o dețin biografia, stările, gândurile, psihologia, metamorfoza personajului principal, un inginer a cărui luptă dură cu viața l-a oțelit, dar i-a și împietrit sufletul. Deși adversitățile exterioare, propriile defecte, scepticismul provocat de
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Astfel, umbra tatălui priveghează templul de sub o lespede mortuară. Dar pietrele pot fi și palme cu linii misterioase, cerând, ca niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei, e „bolnavă de poezie”. Culegerea Țara extremelor (1994) probează un echilibru artistic matur. Tensiunea „știrilor” dramatice e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă se aseamănă hainei „cu stofa întoarsă pe dos”. Cartea de proză Schițe pe portativ (1995) are un aer
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
et des Lettres. O prețioasă recunoaștere a venit din Germania, unde a fost ales membru corespondent al Societății de Studii Sud-Est Europene, și din Portugalia, unde a fost desemnat ca membru corespondent al Academiei Portugheze de Științe. Preocupări constante a probat omul de știință ieșean în direcția restituirii patrimoniului nostru științific și cultural, prin ediții de opere (marea sinteză a lui Xenopol, ajunsă la volumul V, următorul fiind în pregătire; scrierile lui V. Pârvan, ajunse la al IV-lea volum), proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
antebelică a deschiderii spre Europa și a dialogului între specialiști. În această privință, profesorul Zub a dat dovadă de o consecvență ieșită din comun, străduindu-se, într-un chip la fel de programatic precum cel oglindit de marile sale inițiative istoriografice, să probeze că, în pofida vremurilor, scrisul istoric românesc mai putea fi încă, cel puțin pe alocuri, sincron cu direcțiile epistemologice de pe continent sau cu unele din inițiativele istoricilor europeni. Nu altul este rostul unor culegeri de studii, precum Culture and Society: structures
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
căutările identitare din Polonia, Ungaria și Cehia după Primăvara de la Praga. Cercetări din ultimul deceniu semnate de istoricul maghiar G. Kristó2, cel polonez Sl. Gawlas 3, medievistul ceh D. Třeštík4, istoricii români Șerban Papacostea 5, Ioan-Aurel Pop6, Stelian Brezeanu 7 probează interesul major pentru subiectul anunțat. • Aspekte der Nationenbildung im Mittelalter. Ergebnisse der Marburger Rundgespräche 1972-1975, Hrsg. von H. Beumann und W. Schröder (Nationes. Historische und philologische Untersuchungen zur Entstehung der europäischen Nationen im Mittelalter. Band 1), Sigmaringen, 1978. • G. Kristó
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
indicau un asemenea fenomen 42. • Ibidem, p. 171. 40 „Adevărul“, 20.II.1936. • „Dreptatea“, 26.I.1938. • „Universul“, 4.V.1938; Constantin Garoflid, Menirea proprietății mijlocii și mari, București, 1938, p. 12, 21-22. Analiza statisticilor utilizate de cei doi polemiști probează că, din cauza deficiențelor de fond ce le cuprindeau acestea, nici unul din ei nu se întemeia pe cifre care să fi reflectat în mod real structura proprietății funciare rurale, întrucât datele lor nu erau comparabile. De fapt, polemica era o confruntare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
celor șapte Puteri garante la Constantinopol, nu înainte ca Austria, Anglia și Turcia, iar de la 1 decembrie și Franța, să ceară sechestrarea armelor. Armele vor ajunge la destinație, în pofida presiunii Puterilor, românii obținând o importantă victorie diplomatică, victorie care a probat, a câta oară, ineficiența sistemului european de garanție și, în același timp, a contribuit la apropierea celor două țări, Serbia și România, apropiere care la Constantinopol era considerată ca având un „caracter serios“, ea urmărind separarea acestora de Imperiul otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se atribuie intenția, de a da o lovitură de stat contra Turciei proclamând independența țării (subl. ns)“63. Intuind foarte exact că menținerea sa pe tron prin intermediul sistemului de garanție colectivă punea în pericol chiar soarta Unirii, Alexandru I. Cuza, probând încă o dată calitățile remarcabile de politician și patriot, nu se va da în lături, cu ocazia mesajului din 5/17 decembrie 1865, la deschiderea sesiunii parlamentare, să facă public cunoscut că persoana sa „nu va fi o împiedicare la orice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și radioul. Pe măsura alfabetizării și a edificării învățământului de masă, propaganda tinde „să anexeze școala“. La examenul de maturitate ținut la Moscova, în mai 1950, două subiecte din trei aveau teme de propagandă 21. Căutându-se documente care să probeze venirea bolșevicilor la putere pe valul exploziei unei furii populare, cercetătorii găsesc în fapt o lovitură de stat. Și în privința acestei ipostaze a Revoluției din octombrie părerile cercetătorilor se nuanțează. Michel Heller observă că „lovitura de stat din octombrie, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la afirmarea economică a provinciilor și, implicit, la practicarea comerțului de către provincialii romanizați 85, dintre care în regiunea europeană cei mai activi au fost, după Vasile Pârvan, galloromanii 86. Numeroase epigrafe descoperite în diverse puncte din provinciile vestice și central-europene probează, într-adevăr, intensul comerț interprovincial 87 și dinamismul comercianților originari din Galliae 88. • În sfârșit, o altă idee importantă afirmată de Pârvan în urma analizei „naționalității“ și statutului social al negustorilor din Imperiul roman era aceea că „în activitatea comercială a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
știe să facă diferența. — Și ce facem dacă e băiat? Întreabă Luke. O să-l Îmbraci În costumaș roz de zînă? Ca s-o spun p-aia dreaptă, aveam de gînd să-l port eu. Adevărul e că deja l-am probat și e destul de elastic! Nu că aș recunoaște vreodată asta În fața lui Luke. — Știi, Luke, mă uimești. Ridic bărbia. — Nu credeam că ai asemenea prejudecăți. Domnul Braine ne urmărește conversația, cu un aer perplex. Înțeleg că nu doriți să știți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Știam eu c-o să-ți placă. Femeia strălucește de plăcere. — Sigur că-mi place. Bărbatul o sărută pe ceafă, și-i mîngîie pîntecul rotund. — Hai să-l comandăm. Simt o Împunsătură subită și adîncă În inimă. Vreau și eu să probez cărucioare cu Luke. Vreau să ne plimbăm prin tîrg ca un cuplu, să Împingem cărucioarele În jur, și Luke să mă sărute În felul ăsta. Vreau să zic, știu că acum e prins pînă peste cap și că e o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
foarte clar că exact asta o să se Întîmple. Poate că-i pot cere sfatul fără să mă dau de gol. Cum face lumea, cînd scrie pe la reviste despre „prietenul“ lor, cînd, de fapt, ei sînt cei care au fost prinși probînd costumul de baie al nevestei. — E vorba de... o colegă de la serviciu, Încep, cu glas tremurător. Cred că vrea să... se mute la un alt raion. A vorbit cu cei de acolo pe la spatele meu și a luat masa cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Jess croindu-și drum prin mulțime, cu un balon Danny Kovitz. Pare ușor mirată să mă vadă ascunsă după peruci. — Bună, Becky, zice cînd ies și mă amestec cu lumea din holul principal. Tocmai am văzut-o pe Suze, care probează vreo sută de chestii. Ai chef să bem un ceai? — Sinceră să fiu, sînt cam obosită, zic, În clipa În care o clientă aproape că-mi dă un cot În stomac. Cred c-ar fi bine să mă duc acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe Blaga și Ralea și românul generic - foarte bun insertul tău despre românul generic - te referi la perspectiva mitică a lui Blaga și la cea mitizantă a lui Ralea, pe care le caracterizezi ca modele ale rezistenței În istorie, ce probează, consideri tu, adaptabilitatea românului, autoconservarea, felul lui de a supraviețui ș.a.m.d. Toate acestea Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce nu ar fi lucrul acesta valabil și de la 1990 Încoace? De ce ar fi valabilă adaptabilitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tranziție. Dacă pornim de la modelul Ralea, am putea spune că românul generic, pentru a folosi acest termen, e construit din adaptabilitate și acomodare. Ralea face o deosebire Între a te adapta și a te acomoda. A te adapta Înseamnă a proba o anumită inteligență și o anumită ingeniozitate, pe când acomodarea e mult mai instrumentală. Nuanțele ar merita o discuție aparte, dar, revenind la anii ’30, le consider ilustrative pentru un moment al dezvoltării societății civile românești, unul considerat de vârf. După
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nu e singurul text. Ruxandra Cesereanu: Mai este o Întrebare la care nu mi-ai răspuns. Vorbind despre perspectiva mitizantă a lui Blaga și cea relativizantă a lui Ralea În ce privește românul, le caracterizai ca modele ale rezistenței În istorie și probai prin ideea de adaptabilitate instinctul de a supraviețui În orice condiții, spiritul de autoconservare ș.a.m.d. În ce măsură consideri că se poate vorbi și actualmente de un asemenea model al rezistenței În istorie, chiar Înăuntrul acestei tranziții (continue)? Se poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]