3,972 matches
-
la acest nivel pe o certitudine existențială reală, atunci va trebui să abordăm altfel principiul divin. Problema este sporită de faptul că existența lui Dumnezeu este mai evidentă decât aceea a omului. Cu siguranță, în cele două cazuri, un aspect problematic al cartesianismului pare acela de a vrea să stabilească existența unei ființe înainte de a-i defini esența. În fond dacă recitim remarcile lui Descartes, numeroase în opera lui, despre caracterul incomprehensibil al infinității lui Dumnezeu, putem afirma că raționalismul cartesian
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
privitorul încearcă să împace efectele dinamice ale diferitelor relații, ajunge să sesizeze complexitatea compoziției manieriste, o luptă hotărâtoare care nu poate oferi un deznodământ definitiv. Tensiunea dintre intrarea și ezitarea în spațiu a personajului central evocă o stare de spirit problematică, sfâșiată de conflict. Tabloul lui El Greco ne amintește de faptul că adesea compozițiile picturale se bazează și pe altceva decât pe influența propriului centru. Relațiile dintre acei câțiva centri trebuie privite în legătură cu centrul de echilibru al întregului. În Rugăciunea din
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a degetelor realizează miracolul creației. Asemănarea se oprește însă aici. Michelangelo concepe cele două personaje înclinate unul către celălalt, dornice să învingă prăpastia dintre spirit și materie. Gauguin folosește portretul prietenului său pentru a descrie creativitatea ca pe o luptă problematică. Paleta de pe verticala centrală îl unește pe creator cu propria operă ca o bază greoaie, cele două mase principale îndepărtându-se una de cealaltă, asemenea unor brațe ridicate în V. Este ca și cum buchetul de floarea-soarelui s-ar feri în lături
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
specializării absolvite; c) a propune/ utiliza soluții moderne și eficiente de organizare și derulare a proceselor tehnologice specifice specializării absolvite; d) a mobiliza competențele specifice dobândite prin studierea disciplinelor din aria curriculară de specialitate în vedea rezolvării unor cazuri/situații problematice impuse de tema lucrării - după caz; e) a utiliza, după caz, tehnologiile informatice moderne în aplicații specifice domeniului în care s-a specializat. Lucrarea de specialitate va fi evaluată după următoarele criterii: a) calitatea lucrării: acoperirea ariei curriculare, relevanța obiectivelor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
bibliografia și subordonându-se procedural regulilio de obținere a acestor grade didactice. În acord cu metodica disciplinelor de biblioteconomie și știința informării sunt avute în vedere competențe generale și competențe specifice. Competențele generale au în vedere: * cunoașterea conținutului și a problematicii contemporane ale biblioteconomiei; * verificarea aptitudinilor necesare pentru proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activității didactice; * capacitățile de comunicare, empatice și de parteneriat educațional; * disponibilitatea pentru formarea continuă și pentru perfecționarea profesională. Competențele specifice au în vedere: * asimilarea conținutului științific propriu disciplinelor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de performanță Borelli-Oléron este un test care vizează inteligența generală și, în special, inteligența practică. În perspectivă diagnostică, inteligența poate fi definită funcțional și structural. Din punct de vedere funcțional, inteligența este o aptitudine generală, orientată spre adaptare la situații problematice noi, care presupun înțelegerea și analiza acestor situații, inventarea și verificarea critică a căilor de rezolvare, grație raționamentului și utilizării achizițiilor anterioare (T.Kulcsar, 1973). Din punct de vedere structural, inteligența este o suprastructură, care cuprinde mai întâi structurile elementare
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
mai multe ori, până când participanții în conflict își schimbă atitudinea în direcția dorită. III.10. Anexe Întocmirea hărții conflictului În realizarea unei hărți a conflictului se au în vedere următorii pași: * Pasul 1 Formularea problemei în termeni largi, definirea situației problematice printr-un enunț general, păstrarea unui caracter deschis definirii conflictului. * Pasul 2 Identificarea principalelor părți implicate în conflict: persoanele implicate care au nevoi asemănătoare pot fi grupate laolaltă (la nivelul instituției școlare părțile implicate pot fi director, profesori, elevi și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
grupate laolaltă (la nivelul instituției școlare părțile implicate pot fi director, profesori, elevi și părinți, inspectorate școlare și eventual mass-media); * Pasul 3 Identificarea nevoilor și temerilor importante care au o semnificație pentru problema în discuție, ințelegerea motivațiilor subterane ale situației problematice. Nevoile pot fi dorințele, valorile, interesele sau chiar lucrurile la care tin cei implicați în conflict. Temerile pot fi preocupări, anxietăți, griji și este foarte important ca aceste temeri să fie menționate pe hartă. Temerile pot fi: -eșecul și compromiterea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
rezultate mai slabe în școală. Stilul permisiv admite, la rândul său două subtipuri: democratic, specific părinților care, deși sunt blânzi și indulgenți, sunt mai responsabili, mai angajați și mai devotați copilului lor decât părinții nondirectivi. 3. Stilul neglijent este mai problematic. El se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile lor interese, care „fug" de responsabilitățile lor parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copiilor este destul de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de către critici de artă și critici literari și publicate în revista Arta în perioada 1960-1995 și semnate de către critici de artă și critici literari" (p. 52) și la "studii ale unor critici literari, apărute în aceeași perioadă și dedicate aceleiași problematici a influențele reciproce dintre discursul literar și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vizuală și circulația lor într-o epocă supusă unui evident embargou cultural. Desigur, cealaltă absență, cea a discursului critic centrat pe problema ekphrastică, decurge și din inexistența obiectului de cercetare. Abia după anul 2000 putem observa două apariții dedicate acestei problematici contextualizate în spațiul cultural autohton. Un volum al universitarei bucureștene Mihaela Mancaș, Tablou și acțiune 59, analizează în subcapitolul Descrierea picturală referințele picturale din operele literare ale câtorva scriitori interbelici (Mateiu Caragiale, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat Bengescu, George Călinescu). A
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
această temă. Corpusul analizei mele îl constituie articolele și studiile publicate în revista Arta în perioada 1960-1995 și semnate de către critici de artă și critici literari, dar și studii ale unor critici literari, apărute în aceeași perioadă și dedicate aceleiași problematici a influențelor reciproce dintre discursul literar și cel plastic. Din arhiva revistei Arta am consultat colecția completă din 1960 până în 1990, anii 1991 și 1992 fiind incompleți (1991 - numerele 1-6, 1992 - numerele 1-6), iar numerele aferente anilor 1993, 1994 și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se conturează câteva particularități ale reflecției românești asupra dialogului dintre literatură și artă. O primă constatare ce se impune rezidă în faptul că în perioada menționată nu există niciun studiu românesc care să fi promovat o teorie originală circumscrisă acestei problematici. Toate aparițiile editoriale sunt articole sau studii relativ sumare care urmează trei linii tematice - ilustrația, pictorialismul și exphrasis. În plus, ceea ce este remarcabil este faptul că nu atât critica literară este interesată de această nouă posibilitate de abordare a literaturii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dezbateri aplicate, se poate reliefa miza raportului dintre autoritatea religioasă și cea laică. Un demers interdisciplinar de istorie culturală va reuși să gestioneze aceste raporturi sui generis, relevând funcțiile lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Alin Tat "Religie și politică la Sfântul Augustin". Pr. Daniel Benga ilustrează relația dintre religios și politic, dintre Biserica Creștină și Imperiul Roman prin apelul la Meliton de Sardes și Augustin. Există mai multe modalități de abordare a unei asemenea problematici: fie plecând de la răspândirea creștinismului, se examinează maniera în care statul păgân reacționează în fața dezvoltării noii religii, fie modul în care Biserica reacționează față de Stat, având ca ipoteză de lucru pozițiile scriitorilor creștini, atitudinile martirilor creștini, în lipsa unui act normativ
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de faptele economice au plecat adesea de la premisele teoretice marxiste sau influențate de marxism, încercând să articuleze într-o analiză globală economicul, rudenia, politicul și ideologicul. Dacă relativ puțini autori pleacă de la antropologia economică ca atare, numărul publicațiilor despre aceste problematici se află într-o curbă exponențială, cu atât mai mult cu cât, de la cercetările de pionerat, majoritatea grupurilor umane au fost înglobate, dacă nu chiar perfect integate în economia mondială. Astăzi, studiul producției și al consumului alimentelor și bunurilor trebuie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de expunere a rezultatelor cercetării. Antropologia americană și cercetările pluridisciplinare regrupate sub steagul cultural studies au jucat un rol pilot, contestând convențiile narative ale etnografiei. Faptul de a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de a defini științele umaniste. Orice stil postulează o teorie (o concepție generală asupra chestiunii discutate), o moștenire intelectuală ("literatura") și un angajament etic (să nu judeci, ci să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să le conceapă, pertinența opțiunilor pe care trebuie să le formuleze, uneori în timp foarte scurt, nu-i asigură însă o poziție confortabilă în sistem și nu-l feresc de riscul erorilor. Toate acestea constituie baza obiectivă a conturării unei problematici fundamentale a întregii lumi contemporane, lume puternică și fragilă în același timp. 1.PROBLEME ACTUALE GRAVE ALE SISTEMELOR NATURALE ANTROPIZATE Complicarea progresivă a structurii și funcționalității geosistemului a generat nu numai o îmbogățire prin diversificare ci a amplificat și perspectivele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pentru cunoașterea istoriei. Problematizarea este o metodă comună tuturor disciplinelor studiate În cursul primar și este utilizată oriunde apar situații conflictual-reale sau aparente Între cunoștințele dobândite anterior și noile informații. Cea mai importantă latură a predării problematizate este crearea situațiilor problematice. Acestea trebuie bine formulate, iar elevii trebuie ajutați În rezolvarea lor. În verificarea soluțiilor trebuie coordonat procesul de sistematizare și fixare a cunoștințelor astfel dobândite. Proiectul este una din metodele care Îl situează pe elev În prim plan, punând accent
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
ai personalității." Astfel inteligența este considerată ca o adaptare rapidă și eficace la cerințele mediului în transformare și ale condițiilor socioeconomice. Intre inteligență și adaptare există o interrelație quasi directă, lucru rezultat din definițiile inteligenței: "capacitatea de adaptare la situații problematice noi" "instrument al reușitei"; "al cunoașterii, al abstractizării, al combinării, sintezei" . În afara inteligenței, care deține un rol hotărâtor în procesul de adaptare școlară, o pondere importantă o au particularitățile nonintelectuale. Astfel, rezistența la solicitările fizice și mintale, aptitudinile elevului, particularitățile
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
elevii În situația de a relaționa Între ei, vom reuși să-i activizăm din punct de vedere cognitiv, afectiv și motric-acțional; -interacțiunile dintre participanții la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor și achizițiilor; -dramatizările organizate au generat anumite situații problematice, dar i-au sprijinit pe elevi În Înțelegerea complexă a situației create și au determinat participarea activă a acestora; -această metodă a permis o mai eficientă, corectă și rapidă formare a convingerilor, atitudinilor și comportamentelor. Dezavantajele sau dificultățile pe care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
de obținere a performanței în care se desfășoară activități independete cu efect formativ și cea de conexiune inversă, rămân secvențe distincte în activitate. În acest tip de lecție feed-back-ul se realizează prin aprecierea următoarelor elemente: - gradul de rezolvare a situațiilor problematice - ușurința de a sesiza relații semnificative din punct de vederematematic - efortul de a aplica în situații concrete cunoștințele dobândite - calitatea și volumul aplicațiilor din cadrul sistemului de exerciții - nivelul de realizare a muncii indepandente - gradul de participare a copiilor la activitate
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
a da un răspuns la cea de-a doua întrebare, Curtea a analizat în primul rând natura Consiliului European și a reprezentării statelor membre UE. Curtea constată că nu se poate face o partajare a agendei Consiliului European pe anumite problematici care eventual ar justifica participarea Președintelui în anumite situații și a primului-ministru în alte situații, deoarece mandatul de reprezentare a statului este "unul permanent, și nu unul fracționat între două autorități publice". În plus, desemnarea persoanei potrivite să reprezinte un
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]