18,757 matches
-
a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reținut că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului. ... 25. Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica potrivit căreia CNSAS se substituie unei instanțe judecătorești și a statuat că această
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului. ... 25. Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica potrivit căreia CNSAS se substituie unei instanțe judecătorești și a statuat că această autoritate este lipsită de atribuții jurisdicționale, iar actele sale privind accesul la dosar
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
nr. 261 din 9 mai 2013, și Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016). ... 26. Referitor la posibilitatea CNSAS de a introduce acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 555 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 29, și Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, precitată, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăște din însăși prevederea
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 555 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 29, și Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, precitată, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăște din însăși prevederea legală care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
întregului probatoriu în cauză, pronunță soluția de constatare a calității de colaborator al Securității. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. ... 27. Având în vedere cele menționate, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât textul criticat reglementează o normă de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin normele dreptului procesual penal. ... 34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
că membrii de familie conviețuiesc. În opinia autoarelor, legiuitorul trebuie să creeze premisa beneficiului măsurii, urmând ca judecătorul care o dispune să analizeze condițiile de fond necesare. ... 11. Tribunalul Alba - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, normele procesual penale fiind contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Totodată, reține că membrii familiei nu beneficiază de drepturi și libertăți exprese, suplimentare celor de care se bucură și beneficiază toți cetățenii. Observă că, prin art. 48 - „Familia“ din Constituție
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
favoarea acesteia și a membrilor ei. Ori, câtă vreme familia și membrii acesteia nu beneficiază de drepturi și libertăți suplimentare prin Constituție, este evident că aceștia au aceleași drepturi și libertăți ca și ceilalți cetățeni. De asemenea, consideră că normele procesual penale criticate îngrădesc libertatea magistratului de a dispune luarea măsurilor necesare în cauza pe care o instrumentează și sunt, totodată, în antiteză cu alin. (2) al aceluiași articol din același act normativ. Reține că arestul la domiciliu nu vizează domiciliul
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 18 mai 2021, întrucât acestea au produs efecte în cauzele în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. Normele procesual penale criticate au următorul conținut: „(3) Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul față de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie [.. .] .“ ... 17. Autoarele excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
și la art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarele acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul de a reglementa posibilitatea dispunerii măsurii arestului la domiciliu cu privire la inculpatul față de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie cu care acesta nu locuiește. O asemenea
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
considerentele acestora. O altă versiune de interpretare neconformă exigențelor constituționale este cea potrivit căreia revizuirea este admisibilă numai în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu pe cale de excepție procesuală sau de apărare sau, dacă a invocat-o, instanța învestită să se pronunțe asupra acestor chestiuni a omis să o analizeze. În susținerea excepției este invocată și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la recunoașterea și necesitatea respectării principiului securității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
pot fi probate. Instanța supremă mai arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) și nici cele ale art. 53, deoarece în cauză judecata se desfășoară în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților. De asemenea, instanța apreciază că textul legal criticat este formulat cu o precizie suficientă pentru a permite destinatarilor acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta din aplicarea acestuia. Dispoziția legală criticată
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
Constituționale, părțile au achiesat, în fața instanței de judecată, la decizia de respingere a cererii de revizuire, Curtea precizează, cu titlu prealabil, că această solicitare, având caracterul unei cereri de renunțare la judecată, nu poate fi primită. Condiția existenței interesului procesual al ridicării excepției de neconstituționalitate se verifică prin raportare la momentul invocării acesteia, și nu ulterior, acesta fiind și momentul fixării, prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată, a cadrului procesual specific soluționării unei excepții
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
primită. Condiția existenței interesului procesual al ridicării excepției de neconstituționalitate se verifică prin raportare la momentul invocării acesteia, și nu ulterior, acesta fiind și momentul fixării, prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată, a cadrului procesual specific soluționării unei excepții de neconstituționalitate, cu respectarea condițiilor expres prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Existența legăturii cu cauza pendinte a textului legal criticat pe calea excepției de neconstituționalitate, prin prisma
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
soluționării unei excepții de neconstituționalitate, cu respectarea condițiilor expres prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Existența legăturii cu cauza pendinte a textului legal criticat pe calea excepției de neconstituționalitate, prin prisma interesului procesual al autorului acesteia, se verifică, mai întâi, de instanța de judecată, care, constatând neîndeplinirea acestei condiții de admisibilitate în raport cu exigențele impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge excepția ca inadmisibilă, în temeiul art.
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
judecată, care, constatând neîndeplinirea acestei condiții de admisibilitate în raport cu exigențele impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge excepția ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (5) din aceeași lege. La fel cum instituțiile procesual civile ale suspendării, întreruperii sau stingerii procesului nu sunt aplicabile în procedura constituțională a soluționării unei excepții de neconstituționalitate, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, nici renunțarea la judecată nu poate fi primită de Curtea Constituțională, aceasta fiind învestită
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
de către organele extrajudiciare, care pot deveni și părți în procesul penal, cum este cazul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, aduce o atingere gravă dreptului la un proces echitabil, în componenta acestuia referitoare la egalitatea armelor. ... 6. În plus, garanțiile procesuale ale expertizelor legale și ale constatărilor tehnico-științifice lipsesc în cazul proceselor-verbale întocmite potrivit textelor criticate. ... 7. În fine, se susține că soluția legislativă criticată lipsește persoana acuzată de posibilitatea de a interoga martorii acuzării, în accepțiunea dată de Curtea Europeană
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal“. ... 15. Se susține că, în ciuda opțiunii legiuitorului de a înlătura din categoria mijloacelor de probă procesele-verbale întocmite de către organele cu atribuții de constatare, proceselor-verbale întocmite sub imperiul legii procesual penale vechi continuă să li se atribuie, în practica judiciară, aceeași calitate de mijloace de probă, fiind invocată, în acest sens, norma tranzitorie prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
la întocmirea raportului de expertiză, precum și modalitățile legale de remediere a eventualelor neajunsuri sau neregularități în cazul raportului de constatare și al raportului de expertiză; în plus, dispozițiile Codului de procedură penală atribuie expertizei judiciare un caracter cvasicontradictoriu, subiecților procesuali principali fiindu-le recunoscut dreptul de a formula observații față de obiectivele expertizei, de a participa prin intermediul unui expert-parte sau de a oferi lămuriri expertului, iar acest mijloc de probă este întocmit de către un expert independent și neutru
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
a da lămuriri specialiștilor ori de a formula observații față de obiectivele constatării, dar că acest mijloc de probă este întocmit de către un specialist care funcționează în cadrul organului de urmărire penală. Se arată că această îngrădire a drepturilor procesuale este justificată de urgența lămuririlor solicitate de către organele de urmărire penală sau de pericolul dispariției unor mijloace de probă ori de schimbare a unor situații de fapt; însă legea procesuală prevede, în mod expres, posibilitatea contestării acestui mijloc de
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
urmărire penală. Se arată că această îngrădire a drepturilor procesuale este justificată de urgența lămuririlor solicitate de către organele de urmărire penală sau de pericolul dispariției unor mijloace de probă ori de schimbare a unor situații de fapt; însă legea procesuală prevede, în mod expres, posibilitatea contestării acestui mijloc de probă și, ca remediu aferent, posibilitatea efectuării unei expertize. ... 19. Se observă că, spre deosebire de actuala reglementare, reglementarea procesului-verbal prin dispozițiile art. 214 din Codul de procedură penală din 1968
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
de tratament între părțile procesului penal, acestora din urmă nefiindu-le oferită posibilitatea efectivă, ci doar formală, de a-și susține cauza în condiții și cu instrumente similare, ceea ce generează, practic, un risc de abuz de putere și inegalitate procesuală. Se arată că astfel de încălcări sunt sancționate constant de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se susține că întrucât a priori persoana acuzată de comiterea unei infracțiuni, ca subiect procesual pasiv al acțiunii publice și al celei private, este
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
practic, un risc de abuz de putere și inegalitate procesuală. Se arată că astfel de încălcări sunt sancționate constant de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se susține că întrucât a priori persoana acuzată de comiterea unei infracțiuni, ca subiect procesual pasiv al acțiunii publice și al celei private, este dezavantajată ca poziție procesuală și mijloace avute la dispoziție în raport cu organele statului implicate în procedura penală, legea trebuie să o compenseze pe aceasta cu o serie de avantaje procesuale
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
astfel de încălcări sunt sancționate constant de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se susține că întrucât a priori persoana acuzată de comiterea unei infracțiuni, ca subiect procesual pasiv al acțiunii publice și al celei private, este dezavantajată ca poziție procesuală și mijloace avute la dispoziție în raport cu organele statului implicate în procedura penală, legea trebuie să o compenseze pe aceasta cu o serie de avantaje procesuale, respectiv favoruri acordate apărării (favor defensionis), pentru a o ridica la același nivel
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]