2,781 matches
-
în forma artistică temerile și credințele epocii sale. Imaginația lui Bosch se hrănește din folclorul flamand și din lumea fantastică a Evului Mediu; ea este populată de numeroase figuri legendare și grotești. Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. Creația lui șochează. Perioada cea mai captivantă și mai reprezentativă pentru arta lui Bosch debutează cu tripticul Carul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
către esențe și adevărata cunoaștere, nudă. Eliade nu “reține” peisajul francez în sine, îl transfigurează, în substituie altuia asemănător. Însă mult mai semnificativ, aflat în idealitate și în vis. Se aplică aici propria teorie privind declanșarea sacrului direct în inima profanului. Sunt suficiente un gest, o culoare, un semn, pentru ca acela care știe să “citească” să se trezească (dintr-o dată și fără altă condiționare) în plină atmosferă suprafirească și stimulativă, în toate planurile existenței, după chipul și asemănarea mitului. Iată în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
stăpânește fenomenologia naturală sau supranaturală. La fel, popoarele considerate "primitive" au un "ax central", care le ghidează în manifestările Ontologice. Și timpul poate fi un imago mundi, putând fi remodelat în diverse forme, prin aceasta stabilindu-se sacralitatea sau caracterul profan al lumii. De la Zalmoxis la Genghis-Han"(1970) analizează mai multe legende sau mituri referitoare la jertfă, la populațiile războinice primitive, cunoscutele Mannerbiinde, din care făceau parte și daciilupi, purtători ai steagului cu stindardul animalului sălbatic, sau corespondențele dintre zeii daci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cel mai de sus, pe care nici unul dintre celelalte concepte ale hermeneuticii sale nu îl poate atinge. De la lucrările de inceput, Alchimie asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană, Mitul reintegrării, Comentarii la legenda Meșterului Manole, pînă la The Sacred and the Profane, Aspects du Mythe, De Zalmoxis a Gengis Khan și la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses, studierea miturilor este preocuparea capitală a acestui „homerid al istoriei religiilor care a transformat disciplina cunoașterii mitologice într-o epopee a ideilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
real, tulburându-i planurile, generatoare de timp și de spațiu fantastic. Pentru Mircea Eliade, mitul este viu (mythe vivant), traiește, pentru inițiați, și astăzi, într-o resurecție sui-generis, printr-o spărtură în real, semne ale lui, învăluite de repetate aluviuni profane, putând fi receptate prin practici inițiatice sau prin întâmplări neobișnuite, unele inexplicabile, care situeaza personajele la contingența cu irealul. Procedeul spărturii în real, prin care se revarsă timpul și spațiul fantastic, creând, în lumea concretă, profană, o altă ordine, deseori
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
învăluite de repetate aluviuni profane, putând fi receptate prin practici inițiatice sau prin întâmplări neobișnuite, unele inexplicabile, care situeaza personajele la contingența cu irealul. Procedeul spărturii în real, prin care se revarsă timpul și spațiul fantastic, creând, în lumea concretă, profană, o altă ordine, deseori neinteligibilă, este folosit mai întâi, mai mult ca tehnica literară, în nuvelele de tinerețe, Nopți la Serampore și Secretul doctorului Honigberger (1940), de pildă, tema indică a ascezei și a practicilor yoga constituind suportul teoretic și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai noi, reunite in volumul în curte la Dionis (1981), personajele principale sunt purtătoare de semne mitice, ele inseși se descoperă prin lectură similar revelării mitului, "istoria adevarată" a lor, învăluită, ca și adevărul originar al mitului, de numeroase straturi profane, se descifrează prin efort inițiatic, prin capacitatea de interpretare, ca și în cercetarea științifică, a numeroaselor semne, de evitare a pistelor false, înșelătoare. Un farmec cu totul aparte, senin, obținem prin fantastic în La țigănci, un giuvaier al literaturii lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e inversă aceleia a pustnicului Naranda. Situata cronologic între aceste doua etape distincte, apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a descifra semnele mitice, de a învinge amnezia conștiinței moderne, de "a trăi mitul" și a-1 reintegra în spațiul profan, redând evenimentelor" caracterul semnificativ și exemplar al întâmplărilor originare. Sub aspectul tehnicii literare, întâlnim un savant scenariu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a descifra semnele mitice, de a învinge amnezia conștiinței moderne, de "a trăi mitul" și a-1 reintegra în spațiul profan, redând evenimentelor" caracterul semnificativ și exemplar al întâmplărilor originare. Sub aspectul tehnicii literare, întâlnim un savant scenariu al fantasticului, faliile de real și de ireal interferându-se imprevizibil, cu semne indicibile, deduse numai de lector, inconștientizate însă de personajul principal
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dupa care La țigănci nu ar înfățișa doar o călătorie spirituală într-o zonă situată dincolo de realitatea cotidiană, ci și o „alegorie a morții”. Drumul îl duce pe protagonist de la viață la moarte și apoi spre viața veșnică, de la zona profană la cea sacră, traseu pe care realul și fantasticul par să se întrepătrundă. Sub aspect analogic, și într-o bună măsură chiar morfologic, dacă ținem seama de rătăcirile profesorului de pian prin odaia celor trei ispititoare, structura nuvelei e labirintică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu mare ușurință. De multe ori yoga și tantra sunt luate împreună. Trezirea șarpelui kundalini degajă o anume senzație de căldură. De fapt, kundalini simbolizează energia în yoga tantrică. Experimentând căldura, eroul, ca și zoghinul sau șamanul depășește condiția umană profană, o transcende, așadar, și se încorporează în sacralitate. Nici evocarea colonelului Thomas Edward Lawrence, scriitor, aventurier și soldat englez implicat în luptele de eliberare din deșertul Arabiei, nu este întamplatoare. Pe acesta „arșiță, aceea a Arabiei [...] 1-a lovit în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în alte nuvele: o fântână sau muntele, în Pe strada Mântuleasa, marea, în Un om mare. E un fel de târâm, prezent uneori și în basmele românești, în care stăpânesc forțe nevăzute, răspunzătoare pentru buna desfășurare a lucrurilor în universul profan. Grădina țigăncilor se situează într-o spărtură în real, într-o falie energetică, la limita dintre căldura toridă a după-amiezii și „o neașteptate, nefirească răcoare”, conservată parcă din vremuri primordiale, de la începutul începuturilor, din giganticele păduri arhaice, capabilă chiar de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape imperativă de a ține minte face distincția între omul profan și omul primordial: omul supus legilor universului profan este predestinat să gresească, fiindcă a greșit la începuturi, în starea primordială, pentru aceasta fiind izgonit din Paradis, condamnat să repete la nesfârșit aceasta nefericită opțiune. Pentru a fi reprimit, trebuie să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape imperativă de a ține minte face distincția între omul profan și omul primordial: omul supus legilor universului profan este predestinat să gresească, fiindcă a greșit la începuturi, în starea primordială, pentru aceasta fiind izgonit din Paradis, condamnat să repete la nesfârșit aceasta nefericită opțiune. Pentru a fi reprimit, trebuie să elimine greșeala, dovadă că poate să ajungă din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
izgonit din Paradis, condamnat să repete la nesfârșit aceasta nefericită opțiune. Pentru a fi reprimit, trebuie să elimine greșeala, dovadă că poate să ajungă din nou la condiția paradiziacă. Chiar drumul spre bordei, locul hierofaniei, al inflexiunii dintre sacru și profan, este marcat de o natură blândă sugerând parcă o regresiune spre acel in illo tempore al vremurilor imemoriale, o regresiune spre timpul mitic, creator. Camera în sine oferă un spațiu transgresat, în care dimensiunile pot fi înșelătoare, fără contur: "în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
par, ci mult mai mult; ele pot fi cele trei Parce, care stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care amintește opera goetheeană, apariții fantomatice, care se arată din cand în când profanilor, urmându-și propriile căi pentru a-și face simțită prezența: „Odaia începu să se lumineze într-un chip misterios, ca și cum ar fi fost trase încet, foarte încet, lăsând să pătrundă treptat lumina după amiezii de vară... nici o perdea nu se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
labirintul miilor de posibilități pe care le-ar fi avut ca să-și schimbe destinul, dar pe care le-a ratat din cauza incapacității de a simți adevarata față a lucrurilor. În modul acesta își ratează și viitorul. Venind dintr-un univers profan, Gavrilescu nu înțelege că jocul ghicirii are altă semnificație decât aceea a unui simplu amuzament, ce leagă și dezleagă granițe ale timpului pe care el abia dacă le poate percepe. Ceea ce ratează el este ocazia de a se găsi față
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
birjarul, aș crede că visez... Toți visam, spuse. Așa începe. Ca într-un vis”. Lumea ca vis, temă universală, este una dintre ideile des întâlnite în literatura lui Mircea Eliade. Este poate o altă expresie a relației dintre sacru și profan, dintre real și ireal, dintre timpul real și timpul mitic. Identitatea dintre viață și vis este o temă foarte circulată în cultura universală. Dramaturgul spaniol Pedro Calderon de la Barca își intinula una din operele sale, explicând viziunea de la bun început
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
calea visului, revelații, intuiții, descoperiri surprinzătoare. Visul este, neîndoielnic, un veritabil drum de cunoaștere. Se stinge lumina exterioară și se vede mai bine lumina interioară. Nu este nicidecum vorba de un somn, de o adormire echivalente cu o cădere ăn profan ca într-o prăpastie afundă, ci mai degrabă de o iluminare, de o trezire. Visul este viață si nu moarte. Visul nu ține nici de conștiință, nici de inconștient. Aducând în discuție gândirea indiană, filosoful român remarcă dihotomia dintre spirit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
trebuie sădită în suflet, prin sipritualitate pentru a îndeplini scopul propus. Poetul deplânge existența într-un trup „pâlpâitor de pofte”, dorind „s-o curățesc de carnea” (iubirea). Dragostea adevărată se realizează dincolo de carnal, la un plan superior, greu accesibil omului profan. De asemenea, poetul accentuează starea impură a omului, o stare care îl separă de divinitate și îl depărtează de sacralitatea și de puritatea sentimentului. „Ochii”, „gura” sunt considerate bariere către contopirea sufletelor în dragostea imaculată. Sufletul suferă, deci, o materializare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ținută am fost acceptată în toate catedralele, mănăstirile, templele și moscheile prin care am trecut. La moschei mi s-a oferit un batic să-mi acopăr creștetul. În rest, nu aveam nici o experiență care să-mi semnalizeze că sunt indecentă, profană întru totul în raport cu cerințele monahale ale lumii actuale. Am intrat toate trei în curtea foarte frumoasă a mănăstirii. Nici una nu venise „în vizită turistică”, ci să ne rugăm pentru sufletul tatălui meu. Am înaintat până aproape de biserică. Atunci s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
atunci problema ce mecanisme compensatorii de dependență și dominație creează bărbații misogini ca să contracareze dependența lor de „Fiatul” femeiesc. Pentru prima oară mi-am privit cu simpatie fiziologia despre care aflasem că, mai jos de spirit fiind, e mai degrabă profană, dacă nu cumva jenantă. Și că, prin specificitatea ei, cea femeiască e mai aproape de natură. Adică le obligă pe femei să stea mai departe de spirit și cultură decât pe bărbați. La 24 de ani am scăpat de un singur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu celelalte, sunt beneficiarele sexului multiplu plătit. Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri Mitul, după Mircea Eliade, în Aspecte ale mitului, Sacru și profan, este o realitate culturală complexă ce relatează ceea ce s-a petrecut in illo tempore, înfățișează sacralitatea absolutului și manifestările sacrului în lume. Mitul concentrează adevăruri profunde despre existența supraomenească și omenească, oferă omului o viziune asupra lumii văzute și nevăzute
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
referitoare la apariția și evoluția omului. Mitul oferă oamenilor paradigme modele de viață, de comportare, de activități. Cunoașterea și asumarea miturilor permite accesul omului la sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]