2,946 matches
-
Art. 23. Directorul centrului de reeducare va lua măsuri ca situația fiecărui minor să fie analizată în consiliul profesoral, la sfîrșitul fiecărui an școlar, precum și înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani. Potrivit prevederilor legii penale și în baza hotărîrii consiliului profesoral, directorul centrului va propune instanței competente, după caz, liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după data cînd va deveni major, dacă aceasta este necesar pentru terminarea învățăturii și desăvârșirea pregătirii profesionale în una din formele prevăzute în
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
pe minor în libertate la împlinirea vîrstei de 18 ani, potrivit legii penale. Data liberării minorului se comunică instanței care a luat măsura educativă. Art. 30. În centrul de reeducare funcționează, pentru școala generală și școala profesională, un singur consiliu profesoral. Componența, atribuțiile și modul de funcționare a consiliului profesoral sunt cele stabilite pentru școlile generale și profesionale de legea învățămîntului și de prevederile prezentului decret. Art. 31. Îndrumarea, coordonarea și controlul activității instructiveducative din centrele de reeducare se fac de către
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
ani, potrivit legii penale. Data liberării minorului se comunică instanței care a luat măsura educativă. Art. 30. În centrul de reeducare funcționează, pentru școala generală și școala profesională, un singur consiliu profesoral. Componența, atribuțiile și modul de funcționare a consiliului profesoral sunt cele stabilite pentru școlile generale și profesionale de legea învățămîntului și de prevederile prezentului decret. Art. 31. Îndrumarea, coordonarea și controlul activității instructiveducative din centrele de reeducare se fac de către organele Ministerului de Interne, împreună cu inspectoratele școlare județene sau
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
individuale și a comportamentului creativ. Memorizarea mecanică, mimetismul, reproducerea impersonală au devenit singurele „răspunsuri” posibile ale studenților. Un program de „impregnare” la care puțini au putut rezista. Impactul a fost atât de puternic, încât după schimbarea din 1989 majoritatea corpului profesoral manifesta (manifestă încă!) o puternică rezistență la inovații, respingând orice inițiativă care atinge stilul paternalist și birocratic adânc înrădăcinat (Neculau et al., 1995). B. Derapajul unor directori de conștiință Alături de universitari, scriitorii, artiștii, oamenii de cultură au fost supuși acelorași
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frunte, gata să promoveze acțiunea de eliminare a unor profesori, prin critici acide aduse în diferite publicații. În acea vreme li se permitea celor vizați să întocmească memorii justificative (care însă nu erau luate în seamă). O seamă de consilii profesorale și senate universitare s-au ridicat în apărarea unor personalități de marcă. Rezultatele au fost însă minime. Criteriile principale au fost cele mai sus menționate, dar au intervenit și altele, subiective, membrii comisiilor având prilejul de a-și satisface animozități
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cuvântul și a rostit câteva fraze memorabile: „Noi suntem medici și știm că fiecare om are cinci simțuri. Ei bine, eu spun că omul are șase simțuri, iar al șaselea simț este simțul sindical”. Începuseră să apară breșe în corpul profesoral. La început de an universitar unul dintre profesori ținea lecția inaugurală. În 1946, unul dintre profesori a vorbit despre hipertensiunea arterială, ultimele noutăți apărute în lumea științifică occidentală. În anul 1947, același profesor prezintă aceeași temă, dar de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
i-am văzut pe unii dintre profesori, pe alții nu i-am mai regăsit. Unul dintre profesori mi-a mulțumit și am știut pentru ce. Unul dintre foștii mei studenți care, între timp, devenise asistent și făcea parte din consiliul profesoral, s-a oferit să mă ajute. Am făcut o cerere pe care i-am dat-o pentru a fi luată în discuție în consiliul profesoral, ce se ținea în aceeași zi. Cererea a fost aprobată. Pentru a mă înscrie, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Unul dintre foștii mei studenți care, între timp, devenise asistent și făcea parte din consiliul profesoral, s-a oferit să mă ajute. Am făcut o cerere pe care i-am dat-o pentru a fi luată în discuție în consiliul profesoral, ce se ținea în aceeași zi. Cererea a fost aprobată. Pentru a mă înscrie, trebuia să am aprobarea șefului de cadre. Bineînțeles că nu mi s-a dat aprobarea. Mi-am dat seama că abia de acum începe greul. Inserția
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reconsiderată relația dintre Ministerul Educației și Culturii și universități. Autonomia universitară a promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de acreditare și evaluare, consiliul de finanțare a învățământului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din care jumătate este numit de ministru; senatul nu mai are o putere deliberativă, rectorul este ales de acest consiliu director și are doar funcții executive, consiliile facultăților își pierd funcțiile, conducerea acestora este numită și controlată nu de către consiliile profesorale, ci de către conducerea universității. În cazul Marii Britanii, marile schimbări de structură sunt bazate pe o carte albă, care cuprinde strategia schimbării și care este precedată de o largă discuție publică. În concluzie, promovarea schimbării structurale printr-o lege, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dea o pregătire temeinică celor ce cereau să fie meniți să ridice și să întărească frumoasa noastră țară - reunită cu atâtea jertfe sfinte de sânge” (Neagoe, 1980, I, p. 46). Aceasta nu se putea realiza decât prin angajarea unui corp profesoral de elită - apelându-se la cele două universități românești mai vechi-, pătruns de misiunea lui culturală, de ridicare a neamului. Trebuia - credea Sextil Pușcariu (1921a), primul rector al noii universități -, înainte de toate, să fie câștigați, pentru Universitate, câțiva stâlpi puternici
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
murit pentru eliberarea de sub iobăgie”. În realitate, oficialitățile doreau scoaterea asociației în afara legii pentru a se înlesni politica de deznaționalizare dusă împotriva națiunii române. Și profesorul Grigore Silași suportă rigorile deciziilor Senatului care, în 1885, hotărăște suspendarea sa din corpul profesoral al Universității. Ziarele românești din Transilvania („Gazeta Transilvaniei”, „Observatoriul”, „Tribuna”, „Luminatoriul”), cât și cele din România („Unitatea națională”, „Carpații”) dezavuează măsurile abuzive luate. Își ridică glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
și merit personal. 51% dintre cei care au răspuns au susținut că în România nu este nevoie să ai școală pentru a avea bani. Și totuși, pentru ca o școală să fie considerată bună, 36% au indicat ca factor determinant cadrele profesorale bine pregătite. Doar 2% au indicat corectitudinea și cinstea ca factori cheie și tot 2% se raportau la educația dată copiilor, seriozitatea fiind indicată doar în procent de 1%<ref id=”1”>Fundația pentru o Societate Deschisă, Barometrul de opinie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că e vorba de criza actuală, valabilitatea celor scrise de Petre Andrei nu se pierde: „Categoria profesorilor este cel mai greu lovită. Aș avea atâta demnitate să nu mă prezint în Parlament, în fața dumneavoastră și în fața țării, ca să reprezint corpul profesoral, ca format din niște oameni nesățioși, care tocmai acum, când țara sângerează, vin și cer. Ar fi rușinos din partea profesorilor să facă acest lucru. Dar atrag atenția numai: să nu loviți un corp de care țara are absolută nevoie; pentru că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aplicată această lege, având în vedere și evoluțiile ulterioare care au condus în fapt la măsuri de austeritate, printre care și scăderi salariale, pentru a putea răspunde crizei economice care a afectat întreaga lume din 2009 până în prezent. Așadar, corpul profesoral a fost continuu supus unor măsuri care, în loc să încurajeze excelența și performanța, nu au făcut decât să marginalizeze profesia și mediul educațional în general, cu efecte evidente în primul rând la nivelul calității procesului educațional. Un alt paradox în sistemul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
deficienți de auz prof. Sasu Eleonora Grup Școlar Bivolărie Formarea abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz este o preocupare permanentă nu numai la nivelul profesorilor de limba și literatura română din școala noastră ci și a Întregului corp profesoral. Din studiile de specialitate se știe că modalitățile de comunicare folosite se Împart În modalități bazate pe auz și vorbire și compuse din elemente manuale. Până În 1967 s-a pus accentul pe comunicare orală, pe demutizare, pe perceperea limbajului prin
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
schimbările propuse. Implementarea acestui sistem presupune acțiuni de Înțelegere, acceptare și motivare din partea cadrelor didactice care trebuie atrase și cooptate În actul inovator. Simpla informare nu este suficientă la nivelul managementului schimbării, pentru o intervenție reușită impunându-se consultarea corpului profesoral și a factorilor interesați. Nu sunt suficiente numai preparative cu caracter psiho pedagogic, ci trebuie asigurate condiții de ordin tehnic: transparența, acordul prealabil, folosirea punctelor de credit. Formarea inițială este un process complex, desfășurat de mai mulți factori educaționali, aflați
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este o personalitate ce amplifică și nuanțează valențele educative ale acestor cunoștințe, el este cel care conduce activitatea didactică; profesorul are mai multe funcții în școală și anume: organizator al procesului de învățământ, educator, partener al educației, membru al corpului profesoral; în vederea unei comunicării optime se dorește să se valorifice semne prin care îi arătăm celuilalt membru angajat în comunicare că-l ascultăm și că-l încurajăm să comunice: ne uităm la el, ne aplecăm ușor spre el, dăm aprobator din
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
examen), cu condiția să nu se dovedească sterile și inutile (eșecul la examen); - universitatea reprezintă o deschidere extraordinară (o deschidere spre univers) și simbolizează expansiunea; cel ce visează se dezvoltă și își lărgește sfera de reflecție sau de acțiune; - corpul profesoral (învățător, profesor) simbolizează cunoașterea, dar și autoritatea; are o semnificație favorabilă sau defavorabilă în funcție de experiența celui ce visează; induce dorința de a fi susținut, ajutat, ghidat sau, dimpotrivă, teama de a fi sancționat; - curtea școlii invită la distracție, la pauză
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Cuza, care și-au propus pe afiș să perfecționeze individualitatea românească ce li se părea stricată, a contribuit cu o nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz, rolul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și În Basarabia - În anii 1949-1950. În domeniul cultural, metodele au fost la fel de draconice. S-a trecut la rusificarea regiunilor recent integrate, anihilîndu-li-se treptat cultură și punîndu-se c...luș elitelor intelectuale. Între 1940 și 1944, 90% din comunitatea științific... și profesoral... a Basarabiei a fost dispersat..., ceea ce a dus la chemarea unor specialiști din alte regiuni ale Uniunii Sovietice pentru a o Înlocui, și deci la Împiedicarea durabil... a dezvolt...rîi unei intelighenții naționale. În Ucraina, scriitorii și istoricii sînt urm
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și resurse, societatea fiind în fapt marele cîștigător sau perdant, funcție de ea însăși, în ultimă instanță. Talentul e o minune pe care trebuie să o respectăm. încercînd atingerea unui maxim de obiectivitate în delicata misiune de cultivare a acestuia, colectivul profesoral al secției G arhitectură și design, are privilegiul, invidiat adeseori de alte secții, de a lucra cu talente speciale, specifice. Pare că materialul mioritic al secției este mai cornut. Nu de puține ori, G-ul este considerat favorizat al sorții
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
valori adecvate. Domnul Giligor a știut să pună la temelia fiecărui elev al său, piatra echilibrului artistic și moral, prin harul și tactul său pedagogic. Ca prim director al Liceului de Arte - reînființat în 1957 a reușit închegarea unui colectiv profesoral care și-a pus amprenta asupra personalităților ce aveau să urmeze cursurile ținute în deja legendara clădire Millo, nume de rezonanță în cultura și arta românească. Am putea crede că spiritul marelui actor și autor dramatic, el însuși deschizător de
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
pe cel științific, cultivare a limbii și a istoriei. Ce o caracteriza cu deosebire? Atașarea la modelul european care prescria nu doar conținuturi, standarde științifice, ci și modelul social al universității moderne, spiritul său academic, inclusiv selecția și evaluarea corpului profesoral și al studenților. Dar, mai ales, preeminența „discursului științific”, pe care Viorel Barbu Îl consideră caracteristica-princeps a universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea bazelor științei și ale culturii; profesorii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de calitate, orientarea spre valori, s-a diminuat Încrederea În puterea culturii, s-au remodelat caracterele după modelul spiralei descendente. S-a instalat o „nouă elită” care s-a reprodus, adesea, după schimbarea din 1989. Demnitatea de sine a corpului profesoral și a studenților este consecutivă formării caracterelor! Miza cred că aici este. Iar caracterele nu se pot schimba prin legi, decizii, reglementări oficiale. E un proces de durată, care cere dorință de schimbare, asumare a responsabilității administratorilor și timp de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]