2,396 matches
-
Bisericii din Grui. Ioan Mețiu avansează însă ipoteza conform căreia lăcașul ar fi fost ridicat între 1700-1742, iar această construcție din cărămidă și piatră a fost precedată de o altă biserică, ridicată pe același loc, pe la 1697. Actuala biserică -naos, pronaos și altar- a fost construită inițial ca mănăstire, ctitorie a fraților Dumitru, Oprea și Stana Cîndea, fapt consemnat și în pisania din 30 septembrie 1820. Aceasta a fost scrisă după lucrările de completare ce au făcut ca la 1816 să
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
în pisania din 30 septembrie 1820. Aceasta a fost scrisă după lucrările de completare ce au făcut ca la 1816 să se ridice turnul-clopotniță și tinda. Are un plan dreptunghiular care cuprinde altar cu semicalotă, naos cu calotă semisferică și pronaos cu bolta cilindrică. Edificiul a fost pictat parțial, atât în interior, cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului de cult este reprezentat, încă
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului de cult este reprezentat, încă de la intrare, sculptat în lemn masiv de stejar. Pictat pe cupola pronaosului, Sfântul Ioan Botezătorul apare înfățișat atât în chip de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la înhumare. De asemenea, în pronaosul bisericii se
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
pe cupola pronaosului, Sfântul Ioan Botezătorul apare înfățișat atât în chip de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la înhumare. De asemenea, în pronaosul bisericii se mai află pictați alți doisprezece Sfinți Ioan. În Monografia Săliștei se consemnează că Biserica din Grui ar fi fost ctitorită după ce Biserica de la Vale le-a fost luată ortodocșilor de către uniți în secolul al XVIII-lea. Existențele celor
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute cu gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
boltă peste altar și naos, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
a secolului al XX-lea. În anul 1912 s-a acoperit biserica cu tablă. În anul 1934, s-a întărit cu beton temelia bisericii și au fost mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la turlă. nu posedă obiecte
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
au fost mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la turlă. nu posedă obiecte cu valoare istorică sau artistică. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
de lemn de pe această latură a bisericii au fost realizate două ferestre. Edificiul era protejat de un acoperiș unitar care se întindea peste toate încăperile bisericii. Acest acoperiș era străpuns în partea de vest de un turn scurt, așezat peste pronaos. Galeria turnului, aproape în totalitate închisă, ușor ieșită în afară, era acoperită de fleșa turnului, alungită, cu bază hexagonală, terminată cu un glob cu cruce.
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]