3,260 matches
-
Buddha. Cu cât oamenii credeau mai mult, cu atât Îi păcălea mai ușor. Într-o zi, Își făcea spectacolul obișnuit, cu un pachet de cărți Într-o mână și Biblia În cealaltă. A pus Biblia pe masă, a deschis la Psalmi, iar În timp ce amesteca pachetul de cărți și Îl invoca pe Dumnezeu să se facă simțit de către necredincioși, a expirat mai profund ca de obicei făcând câteva pagini din Biblie să se Întoarcă singure. Nu avusese intenția să facă asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să mă plimb Chiar de mărunt mi-i pasul, Dar neputința are nimb Și i-a-ncolțit și glasul. În teama de necunoscut, De puteri deposedat, Fără suliță și scut, Azi nădejdii sunt redat. Cu gând fără îndoială Și cu ai speranței psalmi Trece timpu-n vâjâială Peste timpii mei mai calmi. E foarte bine și așa Decât pe năsălie; Suport oricât sub cravașa Ce este, ce-o să fie. 19 iulie 2004 NU POT Nu pot să fac ce alții fac Făr’ frică, fără
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Dragonul mitic. Darius se considera un nou Thraetaona, erou mitic iranian, care ucisese un Dragon cu trei capete. În tradiția iudaică, regii păgâni erau înfățișați cu trăsăturile Dragonului, ca de pildă Nabucodonosor descris de Ieremia (41, 34) sau Pompei din Psalmii lui Solomon (9, 29). Vom vedea și în cele ce urmează că Dragonul este reprezentarea exemplară a Monstrului marin, a Șarpelui primordial, simbol al Apelor cosmice, al Tenebrelor, al Nopții și al Morții, pe scurt al amorfului și al virtualului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ne lăsăm uciși pentru ei. Ne ajunge; ar trebui să ne întoarcem la zeii noștri de demult și să ne desprindem de dumnezeul creștin, să-l lăsăm în seama acelor neputincioși care preferă să defileze în procesiuni și să cânte psalmi, în loc să pună mâna pe arme și să intoneze cântece de război! în murmurul cu care ascultătorii îi primiră vorbele, vocile care îl aprobau se confundară cu cele care îi erau împotrivă și cu strigăte de consternare. — Așa e! Gualfard are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de-a valma, în grabă, pe spinarea vreunui catâr îndărătnic - căutau să mărească pasul. Diferitele comunități se adunau, de regulă, în spatele diaconilor, care mergeau ținând deschise Psaltirele de pergament și intonând, acum urmați doar de câteva glasuri din mulțimea epuizată, psalmi ce implorau îndurarea divină. Cât despre nobilitas, se deplasau mai ales pe cai ori în care de călătorie și, de multe ori, ajutați de servitori și gărzi înarmate, nu șovăiau să-și facă loc cu forța. Cercetând de la înălțime, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
facă la fel. Ridicând arătătorul, abatele vorbi din nou tuturor: — Dar, mai cu seamă, trebuie să vă rugați, să vă căiți de păcatele voastre și să vă rugați. Toți trebuie să ne rugăm. Să ne mărturisim păcatele și să cântăm psalmi, invocând de la Cel Preaînalt iertarea și mântuirea sufletului. Iar dacă, mai apoi, vor veni hunii... va fi cum după cum va vrea Dumnezeu. Ambianus era un om simplu, dar hotărât și practic: — Poarta e solidă și de-a lungul zidurilor vechiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Canzianus în momentul suprem. Balamber ordonă alor săi să blocheze cărarea, dar ei se răsfirară pe coastele văii îngrămădindu-se pe stâncile de ardezie și prin micile luminișuri ce se deschideau printre brazi. De undeva, începu să se audă un psalm, care, în scurt timp, răsună puternic de la un contrafort la celălalt al văii. Deși erau obișnuiți cu tot felul de violențe și cruzimi, hunii se sustrăgeau cu greu sugestiei acelui cântec și priveau pieziș în jur, nervoși și dezorientați. Canzianus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru un an mă trimise chiar la un învățător, ca să învăț să scriu și să citesc. însă instruirea mi-am definitivat-o în mănăstire. Se întrerupse pentru un moment, iar ochii săi priviră în gol, luând o expresie evlavioasă. — Toți psalmii aceia! Spuse pe un ton extatic și, imediat, întinzând brațul pe deasupra vasului cu friptură, declamă, ca și cum s-ar fi adresat unui auditoriu numeros: Strigați Domnului tot pământul! Slujiți Domnului cu veselie, intrați înaintea Lui cu bucurie... Tăcu deodată și brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a adus aminte să facă milă și a prigonit pe cel sărman, pe cel sărac și pe cel smerit cu inima!“ spune textul sfânt. Eu l-am citit, știți? Eu cunosc Scripturile! Iar la mănăstire aveam și câteva cărți cu Psalmii lui Ieronim. Cunosc mulți dintre ei și, da, i-am învățat și pe ei, pe bagauzi, vreau să zic, și... Se întrerupse un moment; încrețindu-și fruntea, căută să reia firul poveștii. — Ce ziceam? Ah, da... Apoi însă lucrurile s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ocazia unei sărbători - cununia întâiului său născut -, îi scrisese acesteia în termeni atât de entuziaști, încât o convinsese să-i cheme la villa. De altfel, în întreaga zonă, tot ce ar fi găsit Hippolita ar fi fost cantori inspirați de psalmii creștini; muzica aceasta, în schimb, rodul unei fuziuni între ritmuri și sonorități romane și melodii celtice, avea un sunet străvechi, pe ale cărei unduiri fanteziile marcate de păgânism ale domina-ei se puteau desfășura în voie. Ca și Cetegus, ele erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
combatanților, printre care, când și când, se auzea vocea, acum răgușită, a lui Divicone, care, deși îmbrâncit din toate părțile, ținea sus, ca să se vadă bine, crucea, deasupra acelei maree mișcătoare și își îndemna fără încetare tovarășii la luptă, intonând psalmi prin care cerea ajutorul divin. „Dumnezeul meu - striga - fă din ei pleavă risipită de vânt... Urmărește-i cu furtuna ta și spulberă-i cu uraganul tău!“ în acea amestecătură, măiestria superioară a turingienilor în folosirea armelor era contrabalansată de agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lui. Râdeau și scaunele, și fereastra, și patul, și cuptorul pe care ședea babulea, ascultându-l și Înecându-și bodogăneala În hohote de râs. Și toată casa râdea. Tatăl nostru era asemuit de Mașa cu mălinii ce legănau În spatele casei, iar Psalmii lui David erau sălciile pletoase care creșteau ondulându-se pe marginea pârâului. Poveștile erau lanurile de grâu, de ovăz și de secară ce se unduiau În bătaia vântului la vreme de seară. Poveștile pe care i le citea tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
iertare spre templul conturat în ființa mea mi-a vorbit un înger la două străzi de inima mea suav glas puternic și blând deschide calea aripile lui împart lumina ca o ploaie fină fiecare fulg alungă neputința învăț să cânt psalmi de mulțumire las să curgă prin mine glasul îngerilor aprind flacăra. e vie... Adam si ...Eve erai atât de bine conturat în gândurile mele încurcat prin mrejele visului ce-mi străbăteau identitatea până am înțeles să amestec trăirile lăsându-le
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o spulbere-n sus vântul roșu suflă degeaba tu spui că-i prea ieftin aproapele tău de câte ori iubesc o femeie îi distrug sufletul trupul ei hartă cu punctele slabe mă conduce la ape adâncimă rog chestia asta era dintr-un psalm dar nu toată lumea știe dumnezeu dacă îl copiezi se poartă normal și le dă siguranță nu se mai apără în prezența mea omul cruce de piatră am ochii două felinare roșii atârnate la poartă nimeni nu trece prin mintea lor
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pulberi de clipe încă netrăite rezemată de viață încercam să-mi păstrez echilibrul într-un picior de sare un ocnaș osândit pentru o veșnicie de eternități din pocale de timp neantul prelins peste margini mi-a atins buzele șuierătoare de psalmi răzvrătiți mi-am clădit temple în lumină dar nimeni n-a îngenuncheat în ele bolți de văzduh policandre de stele icoane de păsări altare de ape s-au prăbușit sub buldozere de indiferență la porți mulțimea râdea demonic urla în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să fie lepădat spre marginea taberii, ca să se îndestuleze de vederea lui oștile de la Amasia. Crainicii au strigat: Dacă brațul meu nu m-ascultă, îl tai; și dacă inima mea nu m-ascultă, o străpung! Bătrânul ulemà Selim-Hafiz a recitat psalmul regelui Daud, când s-a ridicat asupra sa fiul său Avesalom. S-a făcut apoi tăcere asupra taberii și împăratul a ieșit călare împotriva ordiei de la Amasia, singur. Privea neînduplecat, ca un îmblânzitor care-și cunoaște fiarele. Rând pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
clasice Ambrozie, Despre patriarhi Idem, Fuga de lume Ammianus Marcellinus, Istorie Antologia Latina Apicius, Arta culinară Appianus, Istoria romanilor Apuleius, Apologia Idem, Metamorfoze Arnobius, Împotriva păgânilor Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor Asconius Pedianus, Comentarii Augustin, Confesiuni Idem, Comentarii la Psalmi Aurelius Victor, De Caesaribus Ausonius, Commemoratio professorum Burdigalensium Calpurnius Flaccus, Declamationes Calpurnius Siculus, Egloge Cassius Dio Cocceianus, Istoria romană Cassiodor, Expositio in psalterium Catul, Poezii Celsus, Fragmente Cezar, Comentarii de Bello civili Idem, Comentarii de Bello Gallico CGL = Corpus Glossariorum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lașității... Aiurea Blestemată mai fie și toamna, Și frunza ce pică pe noi- Blestemat să mai fie și târgul Ursuz, și cu veșnice ploi... Cetate,- azilul ftiziei- Nămeți de la pol te cuprind... Cetate, azi moare poetul În brațele tale tușind... * Psalm Iubito, cu fața de mort, Fecioară uitată în turn, Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn- În visul meu te port. Iubito, cu fața de mort, Mireasă pe tron Cu grai monoton În visul meu te port. Iubito
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
fie mamă. Iar mie femeia asta Îmi place mai mult decît o piersică În sirop. Îți spun că, pentru ea, sînt În stare să Întru Într-o biserică după treizeci și doi de ani de abstinență clericală și să recit psalmii sfîntului Serafim sau ce-o mai fi trebuind. — Te văd foarte avîntat, Fermín. Dar abia ai cunoscut-o... — Uite ce e, Daniel, la vîrsta mea ori Începi să vezi mișcările cum trebuie, ori te-ai ars de nu te vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
inima bogată și curată. M. G. : Smirnă, ah, din inimă, pentru Împăratul lumii! (îngenunchează) M. M. : Tămâie să-I dăm și pe genunchi Lui să nenchinăm! (îngenunchează) Toți magii: “Dumnezeu este virtutea mea, scăparea mea și izbăvitorul meu” - zice un psalm al acestei țări binecuvântate. Să ne încredem Lui! Povestitorul: Care credeți că este cadoul lui Isus pentru noi? O monedă din aur de suflet ! Cu nestemata iubirii, cu rubinul de jertfă, cu safirul speranței și cu mărgăritarele lacrimilor ! Colindătorii se
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ceilalți învățați . Lua regulat parte la sfaturile ei și îsi îndeplinea toate îndatoririle unui academician . Fiecare membre lua numele câte unui bărbat celebru din vechime . Unul se numea Horațiu , un altul Augustus , un al treilea Pindar . Carol Magnul , care știa psalmii pe din afară și care avea ambiția să fie un rege pe placul lui Dumnezeu , a fost botezat de către colegii săi academicieni cu numele de David . Despre respectul ce i-l purtau națiunile străine avem o dovadă interesantă în solia
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Da-nsuflețindu-l aprig, cu al morților trecut L-am îmbrăcat în zale și scut din nevăzut” (Autorul) „Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
inspire pe cât mai mulți dintre fiii Patriei. Să nu rămână nici un sat fără Biserică, nici o casă fără icoană, nici un suflet fără Dumnezeu! TOMA BONTAȘ Părerile de rău sunt ireparabile. „Doamne, în cer este mila Ta, și adevărul tău până la nori”. (Psalmul 35 David 4) Greșelile se plătesc cu zbuciumări sufletești, cu nopți nedormite, cu gemete mocnite care rup din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de iertarea cerului. Sunt vinovat! Atât! Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a ei. Nu avea voie. Nu putea decât să rămână În rândul al doilea și să pară aproape indiferentă, ca un spectator aflat Întâmplător Într-un loc unde avea loc ceremonia unui necunoscut. Sicriul fu coborât, În vreme ce preotul cânta un psalm cunoscut de toți sătenii, astfel Încât melodia fu intonată de zeci de voci groase, ca o litanie pentru toți morții Moldovei și pentru cei ce aveau să plece din această lume. Ienicerii asistau tăcuți la această ceremonie, care depășea momemntul Îngropării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la care ați fost chemați, ca să alcătuiți un singur trup, să stăpînească în inimile voastre, și fiți recunoscători. 16. Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. Învățați-vă și sfătuiți-vă unii pe alții cu psalmi, cu cîntări de laudă și cu cîntări duhovnicești, cîntînd lui Dumnezeu cu mulțumire în inima voastră. 17. Și orice faceți, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus, și mulțumiți, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. 18. Nevestelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]