5,617 matches
-
baiț și puțin lac. Arma lui era, de acum, cea mai frumoasă din sat și Îi stârnise invidia chiar și lui Titel Meșteru care, după ce o privise atent și o cântărise În palme, strâmbase oarecum din nas și spusese că pușca era numai bună să se joace cu ea de-a războiul copiii de grădiniță care fac pac-pac din gură: firește, acea jucărie n-avea cum să tragă cu muniție adevărată. Vărul nu zisese nimic, Îi plătise lui Titel pentru cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai mult, văzându-l pe văr că Încercase să se apere de capsa zburătoare ca de albine, Îndrăzneala i se mărise și chiar Îl Împingea să aibă purtări bărbătești și agresive, disprețuitoare de teamă și de temători. Ca să tragă cu pușca fără să se rănească, vărul Îl obligase pe Ectoraș să poarte echipament de protecție. De la fratele mai luminat la minte al Îngrijitorului de școală Figaro cumpăraseră câteva măști dintr-un plastic subțire, care se spărgea ușor, Înfățișând niște iepurași dințoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țintă. Guguștiucii, chiar dacă era noapte, o porneau În zbor bezmetic la auzul pocniturii. Până la urmă mâncau ciulama de vânat de pe urma praștiei - la care vărul nu renunțase niciodată cu adevărat - și a bilelor de oțel. Iar Înălțătoarele plimbări pe Întuneric cu pușca În mână aveau să se termine cu o bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se afla pe marginea drumului și aștepta ca văru-său să aprindă lanterna și să țintuiască În sfoara ei de lumină un cuib tupilat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și se Întorsese către șuvoiul de lumină, omul se speriase amarnic - era, poate și nițeluș băut - când dăduse cu ochii de arătarea cu ochelari de motociclist peste un chip de iepuroi zâmbăreț și care ținea În labele fără degete o pușcă În toată regula. Strânsese, fără să-și dea seama, hățurile În palme și scăpase lanterna aprinsă printre picioarele calului care, Înspăimântat, bătuse de câteva ori pe loc din copite și o luase la o goană turbată, mușcându-și zăbala și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care o cerea se ridica - Își făcuse Directorul socoteala - la jumătate din prețul singurei mărci de autoturism care se comercializa atunci În țară. Omul pronunțase cifra aproape cu modestie, dar nu uitase să strecoare, În treacăt, câteva vorbe despre pușca ilegală și cu putere mortală cu care Îl văzuse Înarmat pe zgubiliticul moștenitor. Directorul amânase tocmelile pentru ziua următoare, Îl condusese pe păgubit până la poartă, apoi se repezise spre casa surorii sale, se rățoise la nepot până acela scosese pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pușca ilegală și cu putere mortală cu care Îl văzuse Înarmat pe zgubiliticul moștenitor. Directorul amânase tocmelile pentru ziua următoare, Îl condusese pe păgubit până la poartă, apoi se repezise spre casa surorii sale, se rățoise la nepot până acela scosese pușca din ascunzătoare, o făcuse praf, patul cel frumos Împodobit Îl pusese pe focul ce ardea sub niște pirostrii, Îndoise țeava, azvârlise mecanismele cât colo, confiscase capsele și, cu un ciocan, le bubuise pe toate, iar tuburile turtite de alamă roșiatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din magazie și scosese - spre adânca deznădejde și presimțire a morții Încercate de sufletul tremurător al lui Ectoraș - câteva cartușe vechi și adevărate de vânătoare, cu partea de metal coclită. Le distrusese Învelișul de carton, răspândise prin curte iarba de pușcă și alicele, apoi de ocupase, temeinic, și de odrasla sa, care se găsise să dea Îndelung așteptatele și cerutele dovezi de bărbăție În cel mai nepotrivit chip cu putință. Ectoraș Își luase bătaia cu demnitate și fără să scoată vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
demonul lăuntric să calce pe de lături. Și-l prinsese Într-o seară pe Director cum vâna iepuri la lumina farurilor unui tractor. Îi ceruse arma și, când o primise, cu greu Încercase să-și ascundă un zâmbet de Împlinire. Pușca, Întâi dusă la Județ și apoi confiscată În mod oficial, cu acte, fusese pusă, chipurile, În vânzare și achiziționată la un preț de nimic chiar de paznicul de vânătoare Ion Femeie. Mulți ani mai târziu, acesta nu-și ostoise râca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
primise În schimbul ei doi litri de vin roșu, sânge de iepure. După ce frații construiseră arma, merseseră cu ea să le-o arate unor ciobani ce coborâseră cu oile tocmai de la munte, ca să le pască pe miriștile Întinse din Baltă. Încercaseră pușca pe un prăpădit de câine care abia se târa și, În urma focului tras, cotarla murise aproape pe loc, după ce mai dăduse de câteva ori din picioare. Mocanii oferiseră o sumă uriașă și fraților li se tăiase respirația, Însă, din instinct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
minge de piele, jambiere vărgate, chiloți și tricouri adevărate, genunchiere, cotiere, ba chiar și un fluier de arbitru. Secretul bogăției lor Încetase curând să mai fie o taină: vrând să-l omoare pe un al treilea, cei doi ciobani folosiseră pușca, fuseseră prinși și spuseseră la Miliție de unde Își făcuseră rost de armă. Ancheta, Însă, Îi ocolise pe cei doi frați, care erau minori și orfani de tată. Lucrurile nu se opriseră, căci mocanii, pe Întuneric, descărcaseră arma În fața altcuiva, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
D“, dosar 2168, f. 437. Vezi și „Bande, bandiți și eroi“..., p. 70 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 36, f. 425-440), 326-327 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, inv. nr. 7389, dosar nr. 34, f. 27-33). Am acționat cu puști mitraliere, automate și grenade. Erau susținute cu foc gurile adăpostului, iar un subofițer din trupă, foarte curajos, arunca grenade în interior. Timp de 40 de minute a durat focul - unele adăposturi au fost aprinse - astfel că maiorul Vistig, trecând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nevoie de o reală inventivitate epică. Îmi amintesc de finalul unui film american din anii ’70, în care eroul (asasin plătit) refuză să se mai supună ordinelor primite și ultima imagine a filmului îl înfățișează pe asasin privind prin cătarea puștii pe omul care se folosea de el și îl obliga, printr-un subtil șantaj, să ucidă la comandă. Filmul însă nu se termină aici. Înainte de a pune cu adevărat punct filmului, regizorul ne mai oferă un mic supliment, care modifică
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
printr-un subtil șantaj, să ucidă la comandă. Filmul însă nu se termină aici. Înainte de a pune cu adevărat punct filmului, regizorul ne mai oferă un mic supliment, care modifică spectaculos semnificația narațiunii: eroul nostru, cu ochii fixați pe cătarea puștii, este privit prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la comandă. Filmul însă nu se termină aici. Înainte de a pune cu adevărat punct filmului, regizorul ne mai oferă un mic supliment, care modifică spectaculos semnificația narațiunii: eroul nostru, cu ochii fixați pe cătarea puștii, este privit prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior. Scurtă și percutantă (generatoare de intense
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei redacții, eviți înțelept conflicte și tensiuni inutile. Nu cred să existe o altă meserie la fel de agitată, de imprevizibilă și constrângătoare în chiar lipsa ei aparentă de constrângeri. Munca unui ziarist nu are niciodată sfârșit. Mereu trebuie să stai cu pușca la picior. În toiul nopții, dacă te sună șeful, trebuie să dictezi rapid un articol sau să pleci urgent pe teren. Ziaristul este aparent cel mai liber om de pe planetă. Singura lui grijă este să predea întocmai și la timp
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Întărirea sentimentelor, ca nouă, ci a mișcărilor nervilor și mușchilor, mișcări care, de obicei, le sunt asociate. Astfel, atunci când un câine vede o potârniche, el este În mod natural Înclinat să alerge după ea; iar atunci când aude un foc de pușcă, acest zgomot Îl Îndeamnă să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de pușcă, acest zgomot Îl Îndeamnă să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În ea, Îi face să alerge Într-acolo. Or, aceste lucruri este bine să le cunoaștem pentru a da curaj fiecăruia În a se strădui să-și domine afectele. Căci, dacă putem, cu puțină pricepere, să schimbăm mișcările creierului la
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
București, 1967; Stefan Zweig, Suflete zbuciumate, București, 1968; Franz Werfel, Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh, București, 1970; Walter Puschel, Robin și fiica șefului de trib, București, 1971; Anecdote cu haz, pref. trad., București, 1971; Miros de praf de pușcă, pref. trad., București, 1973; Ellen Glasgow, Pământ sterp, București, 1974; Günter Grass, Anestezie locală, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Lungu, Anecdote cu (mai mult sau mai puțin) haz, TR, 1971, 38; Tengeri Kalandok és kalandorok. Horia Matei-Evezredek kalózkrónikája, EL, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
F. Aderca, Ion Vinea, Șt. Roll, Geo Bogza ș.a. Plasat marginal între avangardiștii consacrați, este receptiv la sincretismul cultural, la ideea de „sinteză modernă”, preconizată de manifestul integralist. Fascinația dadaismului se prelungește în articolele sale ce surprind semnificația mișcării dada - „pușcă încărcată cu zgomot pur” -, între momentul de triumf european și previzibilul sfârșit academist (Sept manifestes dada, 1925). Un precursor al modernismului autohton este T. Arghezi, cel care a contrariat „precupeții de zer critic” (Arghezismul, 1925). În prozele lui moderniste, B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
ar trebui să spunem că Occidentul, prin bazele sale religioase în primul rând, a oferit o direcție întregii lumi cunoscute la sfârșitul secolului al XV-lea. Chinezii au descoperit hârtia și occidentalii tiparul și cartea, chinezii au descoperit praful de pușcă, iar occidentalii au inventat războiul la scară mare, arabii au descoperit cifrele, iar Occidentul a descoperit matematicile superioare. Este vorba despre o uluitoare sinteză pe o direcție ascendentă pe care o oferă occidentul întregii cunoașteri științifice și nu numai. Totul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și civilizațional, esențiale în construirea noii lumi. Cunoașterea partenerului va aduce beneficii și de ordin bănesc, dar și de ordin științific, de exemplu. Europenii împrumută de la arabi cunoștințe de matematică, astronomie, iar de la chinezi aduc hârtia, tiparul și praful de pușcă. Sinteza civilizațională este unică și numai prin schimb cultural se ajunge la explozia de mai târziu din Vestul Europei. În context am putea discuta despre un multiplu rol de construcție al comerțului și al afacerilor. Capitalismul datorează mult culturii și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
arsenalul din dotare în dorința de a se impune în această concurență. Rezultatul va fi că pentru prima dată în istorie, o bătălie va fi câștigată fără ca o țară sau un imperiu să tragă un singur glonț, cu ajutorul unei singure puști. Supremația lumii libere este acum recunoscută și statele foste socialiste își caută soluții capitaliste, libere, de dezvoltare. A fost un ciclu economic marcat și de o puternică revoluție culturală și socială. Oamenii se emancipează din punct de vedere social, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înfăptuirea, neabătut, a obiectivului (Ultimul punct). Limbajul de lemn este aici, ca în toate foiletoanele, hrana spiritului comic. Valentin Bușniță, poet patriotic și revoluționar, are impresia că s-a pus la cale o consipirație mondială împotriva talentului său (Poetul și pușca). Leontina își așteaptă bărbatul care întârzie nepermis de mult și, în acest timp, ține un lung și întortocheat discurs al geloziei. Răzbunarea supremă nu mai este vitriolul, ci denunțul la cadre. Scenariul, din fericire, nu se împlinește, pentru că, în ultima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
pleurezie (pe partea cu epanșament pleural) (fig.26); -traumatism toracic + comă (pe partea cu pneumotorax / hemo-pneumotorax). h) În decubit dorsal, solidarizat de brancarda rigidă se transportă pacienții cu: -fracturi ale coloanei vertebrale, fracturi de bazin. i) Poziții forțate: -„cocoș de pușcă”: pacienții cu meningită; -„rugăciunea mahomedană”: pacienții cu pericardită. -opistotonus (fig.27): meningită, tetanos Monitorizarea pacienților pe timpul transportului În funcție de afecțiune se monitorizează: a) funcțiile vitale: FC TA traseul EKG de monitorizare; FR, SpO2. b)starea de conștiență (scorul GLASGOW) c) temperatura
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Tudor semn la zece panduri. Și, împreună cu căpitanul, au galopat până la conacul boierilor Bălșescu. Boierule, norodul îți poruncește să scoți oamenii de la osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a lăsat arma în jos. Și așa, cum i-a poruncit Tudor
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]