2,436 matches
-
-i de făcut? (Mai sunt două ore până la plecarea bacului!) Malin și-a ieșit din minți. În contrast Petter moare de curiozitate, vrea să știe dacă "mortul" nu e din lemn. (Oare se face să discuți despre moarte cu un puști de cinci ani?) Ambalez craniul într-o cutie de carton. Îl duc la poștă și i-l expediez lui Bosse cu ramburs. (Conținutul pachetului: suvenir.) Totuși Malin nu-i mulțumită, vrea să scoată cât mai mult profit de pe urma situației, refuză
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
legătura cu pedagogul, idee pe care o refuz. E o chestiune internă și n-avem categoric nimic de câștigat dacă amestecăm în asta cine știe ce pedagog curios. Stau de vorbă cu B.-A. Cică toată treaba e "amuzantă". "E evident că puștiul a găsit un loc unde să se dea mare". E de părere că Johan este neobișnuit de "responsabil"(!) Ne sfătuiește să punem imediat prezervativele la loc în geantă (sau să cumpărăm altele dacă le-a stricat Petter). Mai propune să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
succesul, nu este factorul Vadim, ci incoerența, inconsecvența, lipsa de sinceritate și seriozitate a partidului de guvernământ, continua șubrezire a instituțiilor statului. În cazul unui astfel de înec la doi pași de țintă, nu dl C.V. Tudor va rosti, asemenea puștiului din anecdotă: „Aoleo, mamaie, nu mai văd eu malu’..”., ci dnii Adrian Năstase și Mircea Geoană. (Cotidianul, 11 aprilie 2002) Dolari la m3 Când e vorba de corupție, conducerea României îmi pare asemeni damei dintr-un distih greu de uitat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se face pentru a nu mânji numele de gazetar am primit-o de la dl Grigorescu, într-o dimineață de vară, în Piața Amzei. M-a invitat la „roșii cu brânză și un castravete”. Le-a cumpărat de la țăranii săi preferați („Puștiule, de la ăsta să iei mereu roșiile și castraveții. De la ăllalt, brânza și cașul. Ne-am înțeles?”), le-a tăiat cu atenție, le-a aranjat pe o hârtie curată. A scos din buzunar câteva foi de hârtie dactilografiate. Le-a întins
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
din care se simte curând "silită să se smulgă". Rezistă ispitelor, iar apoi se condamnă că le-a rezistat. Vreme îndelungată, universul ocrotit al copilăriei o cruță pe Catherine de alegerile dificile. Într-adevăr, pe lângă numeroasele prilejuri de apropiere, joaca puștilor oferă în același timp alibiul inocenței. Am crescut înconjurată de băieți, numai de băieți, scrie Catherine în jurnalul său, la 20 decembrie 1896. Însă băieții aștia nu uitau niciodată, pentru o clipă măcar, că nu eram una de-a lor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
abia se identificau, dar ni se înfățișau din ce în ce mai clar pe măsura apropierii lor. Pe la vreo 500-600 de metri i-am identificat, erau ostași ruși, îmbrăcați rudimentar, cu pufoaice și pantaloni decolorați, în picioare cu niște bocanci scâlciați, la piept cu puști cu lunetă și tot felul de adăugiri, care de care neînțelese de noi, curioșii. Când au ajuns la locul unde ne aflam în așteptare, cei doi ruși, s au oprit direct la cel mai voinic din grup, la Damian, așa
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
petrecut-o în întregime în Biblioteca de Filozofie, citind din Kant și Schopenhauer. La prânz, am optat pentru o masă caldă la cantină din imediata vecinătate. Deși zona era de regulă extrem de circulata, la ora acceea aleile parcului erau cam puștii. Dintr-un boschet a apărut un individ de talie medie care s-a repezit brusc la ea, prinzând-o de încheietura mâinii că într-o cătușa. Lăură a încercat ca să se smulgă, dar zadarnic. Individul începuse să o târască cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ale creației se citește pustiirea pe care timpul, În curgerea-i implacabila, o provoacă În ordinea lumii, nimicind sensurile. E de Înțeles, prin urmare, Încercarea poeziei de a aduce cu sine motive ale regenerării, ale vitalității și elanului de Întemeiere: „Puștiul geometric În clepsidra/ Fără vitralii/ Palimpsest./ În conul meu de ceas/ Timpul se vede greu/ Îndur depărtări/ Cu păduri nezidite/ Cu vorbe pierdute pe vânt/ În spirală căderii/ Și germinație/ Povestea mă apasă/ În reverie (...)” (,,Somn”). Drumului abrupt către neant
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Unde te duci așa, Petea?" întrebă învățătorul. "La gară." "Pentru?" "Să trag o dușcă." Învățătorul se întoarse spre locotenent: "Eram sigur. Bea zdravăn Petea, și de cum are vântul în pânze, devine alt om. Anul trecut, când insistam să-și trimită puștiul la școală, mi-a învinețit un ochi. Așa e?" Adevărat, domnu' învățător, recunoscu Petea, zâmbind cu mâna la gură. Sper ca anul ăsta să-ți lași băiatul să vină la școală. Știu ce aveți voi în cap,dar n-aveți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-o cu brațele și sărutând-o pe gură. Era goală sub rochie. Simți, amețit, țesătura alunecându-i pe pielea netedă. Ea se desprinse și-și recăpătă răsuflarea. Spuse, după o clipă: "Sper că o să fie bine." Ah, da, vorbea despre puștiul care trebuia operat a doua zi... Realitatea, Filip, realitatea! Abia la următoarea întâlnire, ea s-a lăsat să alunece pe nisip, în vreme ce o săruta pe gură, mângâindu-i coapsa și pântecul pe sub rochia cu bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
galbenă, asemănătoare cu a vulpii. În salon, era lumină. Stăpânindu-și neliniștea, împinse ușa. Nastia aștepta mereu ca el să deschidă, primul, gura, ca și cum ar fi avut nevoie, de fiecare dată, de o confirmare. De data aceasta, făcu o excepție: "Puștiul de care ți-am vorbit, îți aduci aminte? Cel operat la începutul toamnei..." Locotenentul revăzu, într-o străfulgerare, vremea primelor lor întâlniri, dar deviată ciudat, ca un râu care își părăsise albia ca să ia un alt curs. Involuntar, intră în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
curul și să se ducă s-o anunțe. Au șters-o bandiții, nu-i așa, Grig? Restauratorul ridică din umeri: era evident, nu? Învățătorul îi șopti la ureche locotenentului: "A fost unul dintre ăștia... Îl făcusem albie de porci pentru că puștiul lui nu vine la școală, deși i-am cumpărat pantofi, și poftim!" Comisarul se resemnă să îndure reproșurile soției lui, de obicei însoțite de o ploaie de crătiți, decât să piardă petrecerea de la șeful de gară. "O să-i explic", oftă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
piața cu suveniruri stranii ca Gremlini pufoși sau drăgălași extratereștri de genul E.T. Anul acesta, magazinele își fac stocuri de accesorii de luptă: o reproducere a arcului cu săgeți high-tech al lui Rambo, cuțite Rambo și un vast sortiment de puști de jucărie, inclusiv o armă automată care împroașcă un jet de apă la o distanță de 30 m. Tinerii vor putea să înghită vitamine Rambo, iar newyorkezii pot trimite rambograme, în care un personaj asemănător lui Rambo va înmîna un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vecinul care susține cu tărie drepturile copiilor săi și cei doi capi de familie își îndreaptă pe rînd telecomanda spre televizorul celuilalt, comutînd canalele de la meciul de fotbal la "Domnul Rogers", spre bucuria și consternarea alternativă a microbiștilor și a puștilor. Aceste scene prezintă imagini ale tehnologiei scăpate de sub control, imagini ce vor apărea pe tot parcursul filmului. Tehnologia ce nu poate fi stăpînită reprezintă o metaforă a temerilor că omul e pe cale de a pierde controlul și dominația asupra mediului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
i-a desemnat "vocea noii generații" (în numărul din 19 august 1993), iar Newsweek i-a pus chiar pe copertă, apreciindu-i și condamnîndu-i în același timp, și apoi concluzionînd: "Declinul bărbatului alb se oprește în mod evident aici: un puști coșuros pe nume Butt-Head, a cărui concepție despre ce înseamnă o idee este "Hei, Beavis, hai să tragem o fugă pînă la Stewart și să-i tragem un șut în fund pisicii lui!"" (11 octombrie 1993). "Prostesc, leneș, crud; lipsit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legația rusă, afară de ministru, erea pe Dealul Mitropoliei. Secretarul de legație, Lermontoff a stat atât de aproape de luptători, încât a primit în obraz o bură de cartuș. Alt secretar de legație, anume Lwoff, a fost lovit de soldați cu paturile puștilor, fiindcă intrase în curtea Mitropoliei deodată cu valul opoziționist. În tribuna doamnelor se afla d-na Putiala, soția celui d-al doilea secretar al legației ruse. Rușii urmăreau cu cel mai pasionat interes lupta pe care o dedea opoziția ca să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
am strâns mâinile bărbătește și ne-am despărțit. Nu cred că ne vom mai vedea vreodată. Și dacă se va întâmpla...să se întâmple în alte împrejurări decât acestea. Drumul meu duce la cantină, drumul lui merge către casă. Simpatic puștiul, deși uneori era de nesuportat! Tare fițos puștiul! Poate că niciodată nu ne vom mai întâlni, poate... Dar viața ne oferă mai mereu surprize... Dumnezeu ne încearcă dar ne și răsplătește. Eu rămân în acest loc ,,invizibil’’ dar extrem de plin
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Nu cred că ne vom mai vedea vreodată. Și dacă se va întâmpla...să se întâmple în alte împrejurări decât acestea. Drumul meu duce la cantină, drumul lui merge către casă. Simpatic puștiul, deși uneori era de nesuportat! Tare fițos puștiul! Poate că niciodată nu ne vom mai întâlni, poate... Dar viața ne oferă mai mereu surprize... Dumnezeu ne încearcă dar ne și răsplătește. Eu rămân în acest loc ,,invizibil’’ dar extrem de plin de durere... Încă nu m-am vindecat pe
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
umplut două pagini vorbindu-ți de un nerod, motive mai adînci ar fi trebuit să lumineze epistola aceasta. Poate data viitoare. Altceva?! Sînt tot în munți, îmi rezum zilele citind mult, scriind cu perpetuă nemulțumire, ducîndu-mă la o școală unde puștii sînt frumoși și puturoși. Îmi pun la punct încă un manuscris, deja am trimis unul la "Cartea Rom. (Românească n. red.)", dar nu am prieteni pe acolo, nici n-aș suporta să fiu publicat de prieteni. Pe D.R., deși ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aproape-mi vine să cred că atunci cînd strîngem femei în brațe e ca și cum am spune: "hai să ne amăgim, condamnate sînteți și voi; o, rahatul n-a fost niciodată pasăre... dii, dii..."! Mi-a murit încă un mare prieten. Puști fiind am avut, cred, cinci mari prieteni. Trei dintre ei au murit deja. Unul, de curînd, pe aeroportul din Tulcea, împușcat. Mi-e așa silă! Cine urmează?! Eu!? Mare scofală! Moartea nu mă mai emoționează. Dar sugrumă suficiente gînduri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
toate, cîteva oglinzi fără viitor ni s-au relevat la amîndoi în culori, sumbre culori. Am citit "Viața lui Isus" și Fiul-Omului mi-a părut un egoist, un fanatic. O clipă mi-am amintit de fenomenul "punk" și de un puști absolut bleg dar care îmi vorbește deliberat despre harul lui D-zeu și nu are decît 13 ani. Cartea aceasta m-a învățat cîte ceva, deși, în general, cărțile nu-mi dau decît o ocazie: să privesc un CEVA și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Neamț, la Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Voi sta trei zile, sper să-mi revin. M-am simțit ca un bleg în ultimul timp. Am reluat Dostoievski pentru că am nevoie de oameni tulburi, nu de absența întrebărilor din jur. Auzi?! Puștiul acela, [D.Ș.], mi-a "scris" o scrisoare ca la ușa cortului, înjurîndu-mă, spunîndu-mi că abia așteaptă să-mi... "îndrepte nasul". Gellu Dorian mi-a scris că nu e nici student (cum se lăuda la Sighet), nici c-ar suferi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
imbecili mi-e teamă. Dar ce nu se poate depăși prin dispreț?! Am plecat de la școala unde mîrîia acel filistin directoraș. Sînt la școala din centru, profesor de... sport. E O.K. Timp liber, mișcare! Plus că pot pleca oricînd, puștii nerămînînd cu materia în urmă... Inspectoarea generală de pe județ, cu care nu vorbisem niciodată, pe care nici acum n-am întrebat-o nimic, a auzit că am probleme cu postul și le-a făcut scandal inspectorilor și directorilor de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
eliberator, sînt chiar puțin mîndru de mine (poate că așa sînt toți!), o certitudine este întotdeauna o minune! Mă uit la cartea aceasta și cred că mă bucur mai ales fiindcă mi se pare ireală! Sînt și eu acum ca puștii care privesc pentru întîia dată într-o oglindă... Îmi închipui, însă, că nu mă maimuțăresc! Cartea, zic eu, n-o să displacă, se vede că nu e scrisă de un căznit, ci de un talentat, dar nu știu zău ce și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în agonie. Joi, 27 mai. Carol avea să noteze că ,,Mihăiță este foarte impresionat de starea lui Dan Mavros”. Pe de altă parte, ca tată, regele era plăcut impresionat de aspectul lui și de ecourile favorabile ale deplasării în Europa. ,,Puștiul meu s-a făcut fermecător și o scrisoare de la Paul al Iugoslaviei (regentul - n.n.) îmi confirmă asta din plin; se pare că, într-adevăr, a făcut o foarte bună impresie peste tot unde a fost”. La masă, alături cu Duduia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]