2,886 matches
-
să descoperiți agenții declanșatori prin intermediul unui jurnal din care ar putea să reiasă activitatea, alimentele sau medicamentele asociate cu durerile de cap. Faceți un duș fierbinte sau turnați-vă în cap apă rece, ca să vedeți dacă vă ajută căldura sau răcoarea. Dacă este așa, cumpărați o pungă cu gel refolosibil și puneți-o pe frunte sau la ceafă. Țineți-vă mâinile în apă rece sau fierbinte cât de mult puteți. În cel de al doilea caz turnați continuu apă fierbinte. Repetați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
sub nivelul normal. Mâncați mai puțină țelină. Studiile arată că un consum excesiv de țelină reduce secreția de spermă. Nu faceți des băi fierbinți și nu purtați lenjerie de corp prea strâmtă. Nu mergeți prea mult pe bicicletă. Încercați să mențineți răcoare în zona testiculelor, deoarece temperatura prea ridicată obstrucționează formarea spermei. Nu lucrați vreme îndelungată cu laptopul ținut în poală, deoarece poate crește temperatura testiculelor. Terapie alimentară Mâncați carne de miel cu plante medicinale: Ingrediente: 90 g carne de miel, 3
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
să te urăști pe tine însuți. Iar astea sunt bolile care mă chinuie mai des. Dar stomacul, ficatul, nervii, picioarele...” (II, 58). Peste câteva pagini, o completare: „Cel mai mic curent îmi stârnește durerile de urechi și sinuzita. Ceilalți caută răcoarea, eu o evit: nu o suport decât staționară, imobilă. Aerul trebuie să se oprească; altminteri mă ucide” (II, 63). La un moment dat, bolnav de gripă, scuturat de friguri, Cioran își spune: „N-am fost nicicând așa de aproape de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe dinăuntru? Obiectiv: (după o pauză) Știi de ce vii aici de ani de zile, zi de zi, la 6:45? Sursa dublă: (pauză) Hai zi-i, de ce vin? Obiectiv:... ca să-ți ronțăi sandviciul ăla... colea pe trepte... la rînd... pe răcoare... (rîd amîndoi) * Soția dosarului: (renunță să plece) Încearcă să-ți amintești drumul..., hai, încearcă... Dosar nr.: Bine... (concentrîndu-se)... va să zică ajung... la Operă... Soția dosarului: Nu..., ăsta e drumul de acasă pînă aici...: drumul de aici acasă e invers...: Opera e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aș putea și singur... uite, întîi vine abatorul... Soția dosarului: Lasă..., ți-am spus că vin să te iau eu... gata, gata... (Dosar nr.): (rămîne total copleșit, umilit; soția îi pune capul pe piept) * Sursa dublă: Măi fraților, e cam răcoare..., dacă mai stăm mult... mă cam taie (către Obiectiv) Apropo, ți-ai adus pamperșii? Obiectiv: (extrem de încordat) Dacă mă mai întrebi chestia asta..., o să ai de-a face cu mine... Înțelegi? (dinspre gheretă vin doi indivizi îmbrăcați în costume de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sicriul se lasă deschis la picioare, loc care se numește "ușă": Dar și noi ne-om duce / În păduri de brazi / Casă ei i-om face / Căsuță de brad / De scânduri de fag / Cu ușă la picioare / Să-mi vină răcoare / Dor de primăvară / Să te-ntoarcă iar." 101 În unele localități din Bucovina, când se trece cu mortul peste pragul tindei, se lovește de trei ori cu sicriul pragul ușii, așa "mortul mulțumește casei unde a locuit și își ia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la identitatea cosmică originară, dar, de data aceasta, comuniunea inițială se destramă, elementele primordiale se înstrăinează: "Bată-te pustia lut / Mult ești negru și urât. / Sorioara-ai îndrăgit / Și mi-ai pus-o în pământ. / Și mi-ai pus-o la răcoare, / Să n-ajungă leac de soare. / Nici soarele nu mi-a arde-o, / Da nici vântul nu mi-a bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o în pământ. / Și mi-ai pus-o la răcoare, / Să n-ajungă leac de soare. / Nici soarele nu mi-a arde-o, / Da nici vântul nu mi-a bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului. / N-ai să mori moarte curată, / Ai să mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița când a ploua. / Da pe tine cine te-a-ngropa? / Soarele și cu luna, / Stelele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
m-oi închina / Și le-oi săruta / De luni care pică / Până duminică. / Iar când te-oi zări / Astfel ți-oi grăi: "Sfântă iconică, / Fă-te păsărică, / Ca să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de trei zile / Peste văi, peste movile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păcat. O natură dantescă, secătuit de viciu, o natură negativă se întinde: "Pe zare curge sânge și pieptul mi-i roșu de parcă/ Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am șters...". Personajele și sentimentele sunt gigantizate, Ștefan sau Cozma Răcoare acoperă cu umbra lor tot cerul. Foamea și setea devin pantagruelice într-un apetit de viață delirant: "Butoaie mari plesnesc cu detunare/ Butoaiele cu vinul de Cotnari/ cu vinul cel înălțător și tare". Nu lipsită de retorism, uneori dezlănțuirea entuziastă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și Ion Barbu. "Pe malul Stixului" continuă aceeași voluptoasă tehnică a imaginilor, mistuită de lumi în transă, fascinată de drogul creator, de împărății vizuale, sonore și olfactive: Când vom ajunge însă lângă Styx,/ Pe mal la semnul meu, va fi răcoare/ Și vor zbura căderi mângâietoare/ Atunci vă voi privi atât de fix, Atât de străveziu va fi în zare/ Că toate se vor atinge în uitare" (II). Poetul descrie drumul spre Styx ca o evadare în altă lume; universul este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și de atingerea purului, precum și de efortul de a descoperi tactil, olfactiv și vizual lumea cu voluptate: "Torceau femei de angora în pat/ .../ Și-ncet sufletul nostru-a căpătat/ ape adânci ca lustru-ntunecat" sau: "E ceasu-n graniți fine de răcori/ oprit, până când sufletul i-l umple". Lumea descoperită în primul volum, "Versuri", reapare și în "Julien ospitalierul": "Doar sufletul îmi alunecă prin casă/ Pe marile covoare și așteaptă." Evocarea unui peisaj oriental calești și caftane ne amintește de trecerea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetul se refugiază beat de nostalgia depărtărilor și sufocat de orașul îmbâcsit de fum. Metaforele continuă să fie susținute de sugestii simbolice; astfel, în orașul cu fabrici de conserve și de spirit: "Fântânile în timpul nopții exaltate se resemnau/ într-o răcoare mai mult făgăduită, așteptând"2. Fără să fie poet suprarealist, Dan Mutașcu a asimilat tehnica imaginilor și universul suprarealiștilor cu topo-sintaxa care te invită să citești poezia, nu s-o asculți: "Coniacul e un prieten foarte trist Așa mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă cel ce-a ridicat, / Mari, focurile străjii peste creste/ Întregi Carpații s-au învăpăiat." Cozma Răcoare capătă dimensiune prin evocarea lui Ștefan, poetul îl gigantizează; imaginile continuă să fie expresioniste în ciuda temperamentului romantic și a universului creat: "Dar iată-l, s-a înfiripat din foc/ Cozma Răcoare în dreapta cu hangerul./ Îi zornăiesc pistoale la mijloc,/ Privirea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
străjii peste creste/ Întregi Carpații s-au învăpăiat." Cozma Răcoare capătă dimensiune prin evocarea lui Ștefan, poetul îl gigantizează; imaginile continuă să fie expresioniste în ciuda temperamentului romantic și a universului creat: "Dar iată-l, s-a înfiripat din foc/ Cozma Răcoare în dreapta cu hangerul./ Îi zornăiesc pistoale la mijloc,/ Privirea-i cenușie cum e fierul./ Călare se înalță-amenințând/ Și umbra lui acoperă tot cerul." Flăcările satanice, dansul ritual în jurul focului, groaza și spaima fulgerării, toate anticipează registrul imagistic din "Moartea căprioarei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetic se modifică, „vocea“ naratorului fiind substituită de „vocile“ eroilor. Cele trei încercări ale regelui ciupercă de a o opri pe Enigel din drumul ei spre o existență solară se cristalizează ca tentații ale trăirii instinctuale, în somn fraged și răcoare, generând conflictul psihologic. Monologul lui Enigel evidențiază însă depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
carnea are să facă linți*. Grăunțe din sită nu se dau la porci, că fac carnea cu linți. Liturghie Cînd cineva doarme în timpul liturghiei, în timpul som nului un drac îi ține umbrela și altul îi suflă cu flori, ca să-i facă răcoare [și] să poată dormi mai bine. Cînd ai vreo neînțelegere cu cineva, plătește douăsprezece liturghii pomenindu-i numele lui, că se alege la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o dai de tors pe ceea lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așteptau? 5 Intrase prea repede în gașca lor. Cu toate că-și închipuia că trebuie să parcurgă un anumit ritual. Sau oricum ceva, ceva prin care să-și probeze puterile. I-a povestit șefului despre fratele lui mai mare care intrase la răcoare pentru că, la o beție, a rămas fără argumente verbale și-a folosit primul cuțit ce i-a căzut în mînă pînă ce din ăla s-au scurs sîngele și viața. Nu fusese de față la scenă, iar povestirile celorlalți se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vine să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași ușoară Ți-o fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Mă uitai la răsărit Și văd norii venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași ușoară Ți-o fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Mă uitai la răsărit Și văd norii venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape. În acest timp se Împart cele 44 de gulerașe, Însoțite de colăcei. După slujbă, cei apropiați defunctului sau defunctei Își iau un ultim
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ea. Cele două personaje reprezintă două moduri de a exista: uman și subuman. Crypto adoră umbra și umezeala, se ferește de soare și-o îndeamnă pe Enigel să facă la fel: "lasă-l, uită-l, Enigel/ În somn fraged și răcoare". Dar Enigel îi dă o replică magistrală: "Rigă Crypto, rigă Crypto,/ Ca o lamă de blestem/ Vorba-n inimă-ai înfipt-o!/ Eu de umbră mult mă tem". Personajele fac parte din regnuri diferite. Ea este ființă umană, solară, trăiește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
produce excitația locală a zonelor genitale, este nevoie de o dilatare masivă a vaselor de sânge, ceea ce se numește congestie. Un duș rece este ca pabil să reducă drastic congestia, micșorând astfel excitația sexuală locală. La scară generală, senzația de răcoare pe o suprafață întinsă intră în competiție cu stimulii sexuali locali, anulându-le efectul. Un alt inhibitor al funcției sexuale este durerea produsă de orice factor fizic ce acționează în exces asupra organismu lui, dereglând astfel acel echilibru fiziologic menționat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]