3,256 matches
-
vocea. Voiam doar niște informații, o prietenă trebuie să se mute la Roma și m-a rugat să o ajut să-și caute ceva la Aventino. Împleticindu-se spre ușă, cu părul ud, trecu de damele cățărate pe scaune ce răsfoiau Amica, Glamour sau AD, În timp ce asistentele lui Michael le uscau părul, Îl Întindeau, Îl Îmbălsămau sau Îl Încrețeau, În timp ce alta le pilea unghiile de la picioare. Deschise ușa reflectorizantă cu umărul și se refugie În stradă. — Vă rog să mă ascultați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nimic de vânzare, dacă prietena dumneavoastră Își caută casă acolo, v-aș sfătui să mergeți astăzi. Maja se Întrebă ce imbold necunoscut o Împinsese să ceară informații despre casa aceea. N-o mai făcuse niciodată. De obicei se mulțumea să răsfoiască nenorocitul acela de ziar cu anunțuri, doar În joacă. Poate faptul că nu avea nimic de făcut, dimineața pe la nouă, În casa aceea goală - ea care de obicei avea o sută de mii de lucruri de făcut, În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să arăt mai tânără. Profesorul Ferrante Își Începu examenele pe la ora zece și jumătate, cu o oră mai târziu decât anunțase. Studenții Înscriși pe listă - mai bine de două sute - zăceau În atitudini descompuse pe băncuțele din hol. Unii fumau, alții răsfoiau cu disperare cursurile, căci unul dintre examinați, ieșind, Îi asigurase că asistentul - hamalul profesorului din vremuri imemorabile, Încâinit de atâta așteptare a unei catedre - nu punea Întrebări doar din texte, ci se axa mai mult pe temele de seminar ținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de atunci de fiecare dată când proful le propunea să meargă la teatru pentru a vedea Hamlet, sau Îi invita la el acasă pentru a le arăta filme neorealiste, ei Îi era Întotdeauna rușine pentru el. — Citim Saba, spuse Sasha răsfoind cu disperare antologia. — Profesore, cine-i Saba ăsta? Nici o clasă de a treia nu-l studiază, noi de ce-l mai citim? protestă Festa. — Cine vrea să citească? Îl ignoră Sasha. Dar cum nimeni nu-i veni În ajutor, spuse: — Vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și inaccesibile. Ce mult Îmi iubesc orașul - simplu și secret, profanat și integru. Și tu ai vrea să-l transformi Într-o măcelărie. Ai vrea să mi-l iei. Dar eu n-am să plec niciodată. Pentru a se calma, răsfoi La Repubblica, ziarul tipului aceluia răzbunător. Trei pagini cu anunțuri cu locuri de muncă: se căutau funcționari comerciali, agenți, directori tehnici, experți de logistică, consultanți publicitari, programatori În Oracle, reprezentanți de vânzări cu vârsta cuprinsă Între optsprezece și treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-o ajuta pe Emma. Dario i-ar fi spus că povestea aceea nu era potrivită pentru televiziune. Nu putea fi aranjată Într-un mod prezentabil, decât dacă o transformă. Pentru că era o poveste ce nu putea fi elucidată. Începu să răsfoiască Anna Karenina, care-i rămăsese În mână. Își dădu seama, destul de dezamăgit, că nu Valentina o citea. Ca semn de carte, Între paginile mâzgălite ici și acolo cu pixul era pus un bilețel, rupt dintr-un caiet pe care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
zi sufocată de ploaie când monotonia și deprimarea pun stăpânire pe minte și pe suflet m-am hotărât să iau o carte din bibliotecă și să citesc. Era un volum legat în piele pe care mereu am vrut să l răsfoiesc dar eram descurajată de grosimea lui. Am citit cât am citit apoi literele au început să-mi pară niște furnicuțe debusolate ce alergau în toate direcțiile. Nu știu când și cum m-a cuprins o toropeală plăcută și ochii mi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
convingători! Am lucrat în echipă. Totul era așa cum trebuia să fie iar eu discutam despre artă cu domnul Alfabet. O voce cunoscută a întrerupt această interesantă conversație: Raluca, trezește-te! Ai adormit cu cartea în mână. Deschid ochii și buimăcită răsfoiesc cartea. Da, totul este în regulă, literele sunt la locul lor. Mă uit pe fereastră și văd cum ploaia măruntă continuă să lovească ușor asfaltul. Ce monotonie! Bucovneanu Carmen-Elena, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Prisăcani - Iași profesor coordonator Adina
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
auriu. L-am deschis încet și am găsit ceea ce eu credeam că e o carte. Am deschis-o cu emoție și curiozitate și am fost foarte surprinsă să descopăr ca așa zisa carte era de fapt un album. L-am răsfoit filă de filă încercând și parcă reconstituiam copilăria și adolescența bunicii. Dintre toate pozele una mi-a atras atenția în mod special. Era o fotografie foarte veche, îngălbenită de timp, făcută la un concurs de dans. și bunica purta o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să mă joc cu ele, colecția de cutii de chibrituri, de exemplu, n-am mai scos-o din sertar de vreun an, badminton n-am mai jucat de multă vreme, majoritatea benzilor desenate le știam pe de rost, și le răsfoiau foarte rar, dar îmi imaginam cu greu ce senzație ar fi să deschid sertarul de la cutiile de chibrituri și să-l văd gol sau să mă uit la raft și să nu-mi mai văd benzile desenate acolo. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
piele, cu titlul, scris cu aur, Istoria enciclopedică a omenirii de la facerea lumii până în prezent, când l-a văzut, caporalul a aruncat pe jos paltonul mânjit de noroi, în buzunarele căruia începuse să cotrobăie, a luat cartea în mână, a răsfoit-o, spunând că asta fusese lectura preferată a lui taică-su, în copilărie îi povestise și lui multe din ea, pentru taică-su istoria fusese totul, însă degeaba, el personal n-a putut s-o îndrăgească nicodată, poate doar fragmentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nostru, dar Zsolt n-a mai spus nimic, și-a aruncat cârpa în lighean, a oftat adânc, apoi a luat-o, a stors-o de apă și a continuat să frece peretele barăcii. În timp ce noi lucram, caporalul ședea pe scaun, răsfoind cartea aia groasă de istorie, deodată am văzut că s-a ridicat în picioare, a aruncat cartea pe jos, a turnat peste ea mai bine de un litru de spirt și i-a dat foc cu un chibrit. Spirtul ardea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
arate un amănunt lui Lucas. - Are dreptate, toate paginile sînt Îngălbenite, dar la Îndoitură, uite-aici, se poate vedea că au fost smulse două file, e ceva recent, hîrtia e mai deschisă la culoare acolo unde a fost ruptă... Lucas răsfoi registrul. - Ceea ce lipsește ajunge Înapoi În 1960 și se referă la Yvonne Le Bihan. Nu ne costă nici cît o bucățică de pîine dacă ne ducem s-o Întrebăm... - Mai ales că era altădată brutăreasă! zise Stéphane, cu o mutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Se duse acolo. Sub jucării, sub revistele Strange și Pilote, găsi un teanc de carnețele cu spirală. Un jurnal, ținut an de an... Căută cu febrilitate carnetul din 1968, era ultimul din teanc. Aparent, Loïc se oprise aici cu confidențele. Răsfoi iute paginile și simți o Împunsătură În inimă cînd constată că ultimele note datau din 19 mai! Ajunul furtunii, probabil ziua naufragiului. Citi cu aviditate scrisul stîngaci și se opri brusc la o frază. Astăzi am primit un colet de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
l-a trimis prin fax cînd m-am dus la far să-l interoghez pe Ryan. Uită-te. Arătă colțul din stînga sus. - E marcat aici că raportul comportă nouă pagini, inclusiv pagina de gardă. Or, lipsește o pagină. Lucas răsfoi rapid teancul. Avea dreptate. Pagina șase dispăruse. - Cine l-a recepționat? Evidența Îi sări În ochi În chiar clipa cînd punea Întrebarea. Morineau, firește. Ea confirmă dînd din cap. Caradec le trimise prin fax foaia lipsă cîteva minute mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu megaliți și se hurducă pînă la muzeu. Marie avusese ideea de a da o raită pe acolo. - Se află aici un cărțoi mare consacrat istoriei familiei Kersaint de-a lungul veacurilor. Plină de gravuri. În tuș. Cu planuri. Am răsfoit-o adesea cînd eram mică. Umbra unui zîmbet se ivise pe chipul polițisului, Închipuindu-și-o dintr-odată la cei opt ani cît avea, aplecată peste hîrțoaga veche greu de descifrat, aidoma Hermionei din Harry Potter. Marie dăduse din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
părinți, el reprezenta singura autoritate. Ar fi trebuit să-i supravegheze mai strict, să intervină Înainte de a se Întâmpla ceva - dar asta era imposibil, avea doar cinci supraveghetori la două sute de elevi. După plecarea lui Bruno, Își făcu o cafea, răsfoi fișele celor dintr-a șasea. Îi bănuia pe Pelé și pe Brasseur, dar nu avea nici o dovadă. Dacă reușea să-i Încolțească, era hotărât să meargă până la eliminare; era destul să fie câteva elemente violente și brutale ca să-i incite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai simțea În stare să se ducă nici acolo, nici altundeva. Rămase așa cam o jumătate de oră. Privesc farurile printre arbori, Își spunea el; asta e viața mea. Revenit la cort, Își turnă un whisky și se masturbă alene răsfoind Swing Magazine, „dreptul la plăcere”; cumpărase ultimul număr la un popas de pe autostradă, lângă Anger. Nu avea intenția să răspundă la mica publicitate; nu se simțea la Înălțime pentru un gang bang sau un duș de spermă. Femeile care acceptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai ales, până În clipa din urmă, va căuta un ultim moment de plăcere, o mică bucurie În plus. Oricât de inutilă ar fi pe termen lung, o felație bine făcută e o plăcere reală; iar asta, se gândea acum Michel răsfoind paginile cu lenjerie (Senzual! Corsetul!) din catalogul său, ar fi absurd s-o negi. Personal, se masturba puțin; fantasmele care, pe vremea când era tânăr cercetător, Îl asaltaseră pe Minitel sau chiar sub chipul unor tinere femei reale (adesea reprezentante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mă slobod În gura neveste-mii. Nu aveam intenția să am alți copii. A doua zi am scris textul despre familie, cel care a fost publicat. — Îl mai am..., interveni Michel. Se ridică și căută revista În bibliotecă. Bruno o răsfoi ușor surprins, regăsi pagina. Mai există, Într-o anume măsură, familii ( Scântei de credință printre atei, Scântei de iubire În adâncul greței), Nu se știe cum, Aceste scântei strălucesc. Sclavi În serviciul unor organizații de neînțeles, Singura noastră șansă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aruncau până astăzi, mă gândesc cu hotărâre bruscă. De fapt, am să deleg această activitate altcuiva, chiar acum. Mă uit absentă la dată. După care mă uit din nou. E datat 26 mai. Acum cinci săptămâni ? Nu se poate. Bulversată, răsfoiesc repede foile, căutând un bilet care să rectifice data. Trebuie să fie o rectificare de dată - însă peste tot apare aceeași dată. 26 mai. 26 mai ? Mă așez, împietrită, cu ochii țintă la document. E posibil să fie adevărat ? Chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tava în cuptor și dau focul la maxim. După care trântesc mielul într-un vas cu formă ovală și-l bag și pe el la cuptor. Până acum, toate bune și frumoase. Acum tot ce trebuie să fac este să răsfoiesc prin toate cărțile de bucate ale lui Trish și să găsesc rețeta pentru foie gras cu glazură de caise. OK, n-am găsit nici o rețetă de foie gras cu glazură de caise. Cea mai apropiată rețetă pe care am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Deci... ce e de făcut acum ? Mă simt ușor neliniștită, cum stau așa pur și simplu. Ar trebui să fac ceva. Îmi cad ochii pe un număr vechi din Economist din raftul de ziare de lângă masă și îl ridic. Îl răsfoiesc și încep să citesc un articol interesant despre controalele monetare internaționale, savurându-mi cafeaua. Apoi, în clipa în care aud un zgomot venind de sus, îl las imediat jos. Nu e normal ca menajerele să citească articole despre controalele monetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
preșul de la intrare un exemplar din The Times și vin cu el în bucătărie, exact în clipa în care feliile de pâine sar din prăjitor. Asta da viață. Mă așez lângă fereastră, crănțănind din pâinea prăjită, sorbind din cafea și răsfoind ziarul alene. În cele din urmă, după ce devorez trei felii, două cești de cafea și toate secțiunile de duminică, îmi întind brațele cu un căscat uriaș și mă uit la ceas. Nu-mi vine să cred. E abia opt fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dat pe spate ! Acum arăt ca un Iisus care a luat ceva la bord. Nu sunt prea convinsă că în felul ăsta îmi sporesc șansele. Cobor, trag draperiile, lăsând să intre lumina puternică a dimineții, și ridic ziarele de pe preș. Răsfoiesc rapid Cotswold Property Magazine ca să văd cât costă o casă aici, când sună telefonul. La ușă e un tip în uniformă, cu un clipboard în mână, și în spatele lui, pe alee, e parcată o dubiță. — Aveți o livrare de la Professional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]