2,944 matches
-
de tip ziar. Organul de presă nu lucrează, ca la un partid democratic, prin comunicate și conferințe de presă cu ziariștii, ci își creează propriul suport media, ziarul Scânteia, structurat și realizat ca ziar, fapt care creează așteptări de obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate publicului. În plus, această falsificare este accentuată, îndeosebi după 1948, de faptul că este eliminată presa liberă din România, făcând din Scânteia principalul mijloc de informare a cetățenilor. Mai mult chiar, utilizarea unor surse de informare alternative
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
de discurs și la nivelul condițiilor de producere afectează textul jurnalistic din Scânteia, care se transformă și devine manipulator, așa cum am arătat, prin abandonarea obiectivității (prin proferarea de minciuni, prin selecția evenimentelor și știrilor convenabile, prin orientarea textelor etc.), a raționalității (utilizarea a numeroase sofisme formale) și a interesului public (prin prezentarea exclusivă a interesului de partid), sau prin utilizarea unor resurse de influențare tipic jurnalistice (titluri, simboluri, imagini etc.). Dispare însă simțul critic și se produce, în timp, transformarea totală
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
astfel de practici, în audiovizual, dar și în ziare, există obligativitatea marcării cu P ("publicitate") sau chiar cu Publicitate eventualitatea existenței unor spoturi sau articole care imită formatul jurnalistic, dar care constituie un discurs publicitar. VI.2.2.2. Abandonarea raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
unor spoturi sau articole care imită formatul jurnalistic, dar care constituie un discurs publicitar. VI.2.2.2. Abandonarea raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim aici, publicitatea comparativă, care utilizează raționamentele disjunctive ca forme logice de bază. Publicitatea comparativă este o formă de publicitate care identifică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
regăsim tehnici specifice de camuflare la nivelul interesului publicului. VI.2.2.4. Imitarea formei discursului jurnalistic În subcapitolele precedente am arătat că o anumită camuflare a discursului jurnalistic în discurs publicitar se poate realiza prin abandonarea obiectivității și a raționalității, însă mai putem identifica o tehnică, imitarea formei discursului jurnalistic. Astfel, în cazul presei scrise, apar destule articole în care se prezintă, în cele mai mici amănunte, produse ale unor firme, fără să se facă referiri la produse similare. Manipularea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea pe cea a raționalității, ultimii doi pe cea a așezării atractive. Fiind vorba de aceeași temă tratată în trei ziare, caracteristica interesului public nu apare sub nici un item. Jurnalul Național și mitingul președintelui 1. descriere generală Nici în ediția Jurnalului Național de vineri, 20
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
plus, s-au delimitat mecanismele manipulării prin discursul jurnalistic. Discursul jurnalistic a fost analizat pe trei niveluri interconectate: text, condiții de producere, univers. Rezultat combinat al strategiilor credibilității și seducției, textul jurnalistic, studiat după dihotomia conținut-formă, capătă patru caracteristici: obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic se construiește, în primul rând, pe o scenă specifică, instituția media, și pe suporturi diferențiate în funcție de canal: hârtia pentru presa scrisă, undele pentru radio și televiziune, rețeaua universală de calculatoare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
acestui tip de discurs. La nivelul textului, am identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură a acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
perioada 1985-1995, Polirom, Iași, 2006. 99. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Argumentarea. Modele și strategii. Editura All, București, 2000. 100. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Analiza discursului: ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. 101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999. 104. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Teoria și practica argumentării, Polirom, Iași, 2003. 105. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Apărut: 2009 • Format 16,5 × 23,5 cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Raționalitate și discurs perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 17. 2 Angela BIDU-VRÂNCEANU, Cristina CĂLĂRAȘU, Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU, Mihaela MANCAȘ, Gabriela PANA DINDELEGAN, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, București, 2001, p. 230. 3 Charles MORRIS
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez, Polirom, 2013). MIROSLAV TAȘCU-STAVRE este lector universitar doctor la Universitatea din București, Catedră de Sudii Culturale a Facultății de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
pus la colț. Ce perestroika, ce glasnost, ce deschidere spre Occident? Gorby a fost secretarul general al PCUS! Cum să ai încredere în el? Doar nu s-a născut nici el din spuma mării! Un alt clișeu cu pretenții de raționalitate e cel de minimalizare a actului de condamnare a comunismului, în urma raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Se acceptă că da, desigur, condamnarea comunismului a fost un lucru bun, numai că Traian Băsescu n-a fost deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
intimă cu el, În sensul diferit de cel convențional. Acest lucru mă Întrista când eram mai tânăr, deoarece am presupus că prietenia noastră nu Însemna pentru el cât Însemna pentru mine. Mai târziu Însă, mi-am dat seama că tocmai raționalitatea pe care mi-o cerea Anton (chiar dacă n-o spunea direct) a salvat prietenia asta. În orice caz, nu părea să aibă nici un alt prieten - doar „tovarăși“ și „relații“. În ceea ce mă privea, asta ar fi trebuit să mă facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întrebării, astfel Încât să poată prelua cazul - ceea ce Frăției Îi convine de minunăție. Singura chestie nerezolvată era problema cu filmul. Anton n-a putut să spună unde era, așa că Hauptstein l-a omorât. Apoi am apărut eu, al șaselea simț, dar raționalitate, zero, și, dintr-o dată, i se oferise o soluție mai bună. Din păcate fusesem drogat atât de tare că am luat-o razna de tot. Mai târziu, după ce Hauptstein și oamenii lui s-au cărat, Wickert a ajuns și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Editura Polirom, Iași 2006. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului ipoteze și ipostazuri, Editura Triton, București, 2005. Sadoul, Georges, Istoria cinematografului mondial, de la origini până în zilele noastre, Editura Științifică, București, 1961. Sălăvăstru, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Searle, John, Speech Acts:An Essay în the Philosophy of Language, Cambridge University Press, 1969. Stăniloaie, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Editura IMBOR, București, 1996. Stavre, Ion, Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Editura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
ceea ce știu deja că preferă. Această atitudine este, conform lui McQuail (2000), responsabilă pentru scăderea creativității jurnaliștilor, și, în general, pentru diminuarea libertății comunicării de masă. Din perspectivă organizațională, în interiorul oricărei organizații media se confruntă două logici: a) cea a raționalității utilitare, instrumentale, care determină căutarea eficacității, a maximizării audienței și veniturilor din publicitate; b) cea a raționalității normative, inspirată de valorile misiunii publice a jurnaliștilor și de imaginea unui public-cetățean (nu doar consumator). Abordarea comprehensivă propusă de Rieffel prezintă numeroase
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și, în general, pentru diminuarea libertății comunicării de masă. Din perspectivă organizațională, în interiorul oricărei organizații media se confruntă două logici: a) cea a raționalității utilitare, instrumentale, care determină căutarea eficacității, a maximizării audienței și veniturilor din publicitate; b) cea a raționalității normative, inspirată de valorile misiunii publice a jurnaliștilor și de imaginea unui public-cetățean (nu doar consumator). Abordarea comprehensivă propusă de Rieffel prezintă numeroase similitudini cu analiza "gramaticilor" instituite de jurnaliști, surprinse cu atâta pertinență de Cyril Lemieux (2000). Aceste "gramatici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acestei cărți: unul eminamente concis, ironic, implicit eseistic, altul (probabil, mai seducător) preponderent baroc, metaforic, implicit artistic. Acest fapt este, și el, menit a oglindi esența gândirii nipone, informate simultan de un realism lucid și de un lirism voalat, de raționalitate cvasi-științifică și de empatie estetică. Pentru a păstra particularitățile stilistice ale fiecăruia dintre noi doi, precum și pentru a potența diferențele de poziție auctorială, am menținut formula de adresare la persoana I singular (doar secțiunile introductivă și conclusivă sunt o excepție
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mediata, canale de difuzare colectivă, formal media of communication, impersonal transmission media, tehnici de difuzare colective. Cu toate acestea, conotația negativă este istoricește constituită, derivând din asocierea acestui cuvânt cu noțiunea de mulțime, cu lipsa culturii, a inteligenței și a raționalității 14. Comunicarea în masă este tipul de "comunicare ce ajunge la dispoziția maselor, orientată spre mase"15. Pe aceeași linie de definire, transpare ideea potrivit căreia "comunicarea în masă este orice formă de comunicare în care mesajele având un caracter
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
politică. Sloganurile partidelor nu au avut nici ele un impact prea mare asupra media. Partidul socialist bulgar (CB) a pus accentul pe problemele sociale și echitate, NDSV pe imaginea unei Bulgarii europeanizate, DPS pe chestiunea toleranței fată de minorități și raționalitatea politică 79. Partidele din opoziție au insistat pe apărarea intereselor bulgare în PE și pe onestitatea în politică (GERB, SDS, DSB). Campania partidului de extremă dreaptă, Ataka, s-a focalizat pe "amenințarea" reprezentată de aderarea Turciei la UE80. Centre de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului animal și separarea strictă a acesteia de raționalitatea umană. Biologia reproductivă și în special creșterea copiilor sunt un exemplu elocvent al unor relații interdependente, existente nu numai între părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția și grija mai multor adulți pe parcursul dezvoltării sale și devenind la rândul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
patru condiții ce contribuie la perpetuarea sexismului, pe care le voi reda ca atare: „să păstrezi femeile în ignoranță față de alternativele la ideologia superiorității bărbătești: să nu aibă ca ofertă ideologică abordări de tip feminist, să trăiască strict în paradigmele raționalității masculine”, „să le împiedici să-și vadă problemele ca interese de grup formulabile în termeni politici (să nu devină persoane în sens politic, adică să nu aibă conștiința puterii proprii)”, „să le determini să se perceapă una pe alta ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a lua decizii care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care, prin „a face, a elabora”, trimite în mult mai mare măsură la un proces rațional, riguros. Cătălin Zamfir consideră în Incertitudinea (1990, p.16) că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cu vaporul părea soluția ideală. O soluție pe care am testat-o de zeci de ori și a fost foarte bună în anumite situații, la o schimbare de context se poate dovedi neadecvată. Toate acestea sunt argumente care arată că raționalitatea umană este limitată de faptul că nu trăim într-o lume strict deterministă, cunoașterea noastră fiind limitată. Și atunci, cum luăm decizii bune, eficiente? O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]