2,941 matches
-
în care erupe iraționalitatea. Nu știu cum altfel să spun, mi-e mai ușor să simt acest sens al prieteniei, decât să-l explic. În dragoste, iraționalitatea devine în cele din urmă raționalitate; în prietenie, lucrurile stau, în mod paradoxal, pe dos: raționalitatea inițială se preschimbă încetul cu încetul în iraționalitate și impulsivitate. Regret că mi-am pierdut prietenii, fără să mai aibă vreo importanță dacă și ei regretă acest lucru. Nu știu dacă aș mai avea puterea să îi iubesc din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
pus la colț. Ce perestroika, ce glasnost, ce deschidere spre Occident? Gorby a fost secretarul general al PCUS! Cum să ai încredere în el? Doar nu s-a născut nici el din spuma mării! Un alt clișeu cu pretenții de raționalitate e cel de minimalizare a actului de condamnare a comunismului, în urma raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Se acceptă că da, desigur, condamnarea comunismului a fost un lucru bun, numai că Traian Băsescu n-a fost deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
expresia (cu exprimarea gîndirii prin cuvînt). Aceasta a permis ca, mai tîrziu, în Evanghelia după Ioan, logosul să-l desemneze pe Isus Cristos, în calitate de creator și de mîntuitor, conform cu opinia stoicilor despre divinitate ca sursă cosmică a ordinii și a raționalității din Univers. Ca atare, logosul permite înțelegerea principiilor și formelor lumii, devenind astfel un aspect al gîndirii umane. În epoca modernă, logosul revine, îndeosebi prin textele lui Hegel, cu accepțiuni care vizează atît semnificațiile originare, cît și dezvoltările ulterioare ("concept
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a strategiilor politeții. De aceea, unul dintre cele mai elaborate modele de politețe lingvistică care a stat la baza a numeroase studii ulterioare, este acela susținut de către P. Brown și S. C. Levinson, care se întemeiază pe două ipoteze: cea a raționalității comportamentului uman și cea a conceptului de "face" ("față"). Pentru P. Brown și S. C. Levinson, fiecare individ posedă două fețe: una pozitivă, care corespunde imaginii autovalorizante prin care este reflectată nevoia de a fi apreciat, admirat, înțeles, dorința de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai mult sau mai puțin precisă discursurile pe care le produc și le recepționează, adesea în mod inconștient, dar uneori și în mod explicit (să vă spun o istorie; aici adaug o explicație etc.). Totuși, oricare ar fi gradul de raționalitate, această tendință de a realiza tipuri se lovește mereu de activitatea producțiilor individuale, de infinitatea combinațiilor discursive și de variabilitatea criteriilor de disociere, creîndu-se premisele realizării unor taxinomii diferite în funcție de modul în care privilegiază sau combină proprietățile și circumstanțele discursurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dedicate acestei probleme au evidențiat o diminuarea impactului religiei asupra spațiului public și o "retragere" a religiei în sfera privată (Berger, 1969; Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Thompson, 1996). Economia se ghidează acum după propriile principii și după raționalitatea maximizării profitului. Politica își are propriile norme și legi care o ghidează, acestea înlocuind dreptul cutumiar în relațiile internaționale. Pe de altă parte, instituțiile religioase nu mai au nici un rol în deciziile economice și nici în cele politice, însă au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
politicii comparate, i-am putea găsi o variantă recentă în metodologia originală, deși statică, propusă de Charles Ragin. Timpului scurt, cel al istoriei imediate, dedicat inventarierii evenimentelor, îi corespunde analiza microsociologică dedicată acțiunii "omului în societate", socializării sale, modurilor de raționalitate și strategiilor pe care le practică. Lucrările lui Ronald Inglehart, în cazul disciplinei politicii comparate, intră în această categorie. Confruntând temporalitățile cu nivelurile de focalizare a analizei sociologice, obținem astfel trei moduri de analiză comparativă a partidelor politice. În primul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de discurs, distincție făcută de Linz și Stephan 6. Acestea sunt în relație cu conceptele de "societate civilă etică" bazată pe valorile morale și noțiunea cheie de "adevăr" și, de altă parte, pe conceptul de "societate civilă politică", bazată pe raționalitate și pe noțiunea cheie de "interes". În mod evident, discursul politic polonez, și în mod deosebit cel al inteligenției liberale și de dreapta, au fost bazate pe ipotezele "societății civile etice" și pe limbajul valorilor sale particulare. Acest discurs a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
atinsă partial prin rațiune. Cunoașterea fenomenală are componente impuse de sistemul de acțiune al creierului însuși, numite templates ("tipare"), care maschează cunoașterea noumenală. Cunoașterea rațională conține o categorie transcendentală, pe care Platon o numea intuitivă. Schopenhauer 23, spre deosebire de Kant, neagă raționalitatea cunoașterii ca metodă de a ne apropia de realitatea adevărată și o enunță ca unică posibilitate de a cunoaște simțurile. Descartes admite posibilitatea luptei contra imperfecțiunii prin înlocuirea îndoielii cu ajutorul raționalului cogito. În cazul IK, în care tiparele rațiunii au
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
poartă germenele emancipării tocmai în oscilare și pluralitate. Sensul emanicipării constă în eliberarea diferențelor, în efectul global de depeizare, mai mult decît în cel de identificare. Dacă Lucien Sfez deplînge sfărîmarea consensulului și a fuziunii istorico-afective, Gianni Vattimo salută explozia raționalităților "locale" și diferențelor. Dacă pentru Lucien Sfez, în societatea comunicării "realitatea a devenit o noțiune fără conținut real, [...] mesajul nu mai are sens, [...] nu mai există frontire între afară și înăuntru, [...] expresia, ea însăși, [...] nu poate decît să se repete
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de asemenea, dincolo de experiențele pe care le provoacă și care sînt toate utile, elemente pentru argumentarea puterii omului asupra mediului său înconjurător, o filosofie a stăpînirii. Un instrumentalism. Înarmați cu unelte conceptuale, știind să fabrice obiecte tehnice plecînd de la o raționalitate constructivă, tehnicienii și practicienii-ingineri despre care am vorbit se sprijină pe un optimism al națiunii. Rezultatele există. Ele sînt obținute, nu sînt susceptibile nici să fie ignorate, nici să fie disprețuite. O adevărată putere a rațiunii se naște: Homo Faber
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sa) și de diferența substanțială om-mașină, păstrînd total metoda sa. Mașina, optimism al rațiunii, ar putea atunci să triumfe. Dacă limbajul este manifestarea cea mai explozivă a diferenței între om și mașină, și dacă putem face mașina să vorbească folosind raționalitatea carteziană, diferența este anulată. Paradox al unei poziții care refuză dualismul lui Descartes, adoptînd viziunea sa asupra rațiunii. Numele lui Chomsky se înscrie aici cu litere de aur. Această legătură este bine subliniată de Don Norman în Twelve issues for
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
empirică, dar nu experimentală, căci nu poți experimenta activități individuale, poți numai adăuga date în fiecare caz. Contează termenul sufficiency: teoria trebuie să producă un sistem de mecanisme suficiente pentru a realiza sarcinile cognitive cercetate 30. Găsim aici noțiunea de raționalitate limitată (bounded rationality), noțiune îndrăgită de Simon. Această raționalitate limitată este cea a unui om normal, individual, care acționează și gîndește pe termen scurt. El știe ce vrea, dar nu știe cum să o facă. Se cunoaște scopul, nu se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
individuale, poți numai adăuga date în fiecare caz. Contează termenul sufficiency: teoria trebuie să producă un sistem de mecanisme suficiente pentru a realiza sarcinile cognitive cercetate 30. Găsim aici noțiunea de raționalitate limitată (bounded rationality), noțiune îndrăgită de Simon. Această raționalitate limitată este cea a unui om normal, individual, care acționează și gîndește pe termen scurt. El știe ce vrea, dar nu știe cum să o facă. Se cunoaște scopul, nu se cunoaște drumul sau drumurile pentru a ajunge acolo. Iată
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nu se cunoaște drumul sau drumurile pentru a ajunge acolo. Iată ceea ce înlătură toată nehotărîrea fundamentală asupra perspectivelor noastre aleatoare, iată ce îndepărtează miasmele dăunătoare ale noii istorii, ale psihanalizei și ale antropologiei. Iată ce dezvăluie în mod revoltător limitele... raționalității limitate și o înscrie pentru totdeauna ca o prefăcătorie de descendent binevoitor (sau ironic?) al vechii raționalități universale, dictatoriale. Să remarcăm deja următorul fapt: dacă este adevărat că omul acționează prin selecții succesive de mijloace pentru a atinge un scop
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
perspectivelor noastre aleatoare, iată ce îndepărtează miasmele dăunătoare ale noii istorii, ale psihanalizei și ale antropologiei. Iată ce dezvăluie în mod revoltător limitele... raționalității limitate și o înscrie pentru totdeauna ca o prefăcătorie de descendent binevoitor (sau ironic?) al vechii raționalități universale, dictatoriale. Să remarcăm deja următorul fapt: dacă este adevărat că omul acționează prin selecții succesive de mijloace pentru a atinge un scop dinainte definit, atunci este tentant să stabilim un raport de similitudine între acest demers "pas cu pas
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
artificiale ca și de actuala ei înghesuire în făgașele sale reprezentative. Ce să faci cu limbajul obișnuit? Și ce să faci cu învățarea? Și încă ce să faci cu invenția? Nici una din aceste trei întrebări nu-și găsește răspuns în raționalitatea limitată a micilor pași juxtapuși. Nici Newton, nici Einstein, n-au inventat în acest mod. Nu poți să nu fii surprins cînd problema este redusă la o reprezentare localizată în spațiu, exterioară obiectului pe care ea îl reprezintă, rațională (sîntem
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lor concepție privind comunicarea în organizații. Comunicarea se înscrie, pentru acești autori, într-un capitol 6 intitulat " Limitarea în cunoașterea proceselor raționale". Capitol decisiv, deoarece conține aserțiunea și justificarea faimoasei bounded rationality, despre care s-a arătat că ascundea eterna raționalitate universală 43. Comunicarea este atunci unul din elementele constitutive ale raționalității limitate. Ea ocupă loc în analiză după descrierea programelor și strategiilor identificării organizaționale și diviziunii muncii. În special în cadrul unei diviziuni interne a muncii sînt luate în considerare "comunicările
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
autori, într-un capitol 6 intitulat " Limitarea în cunoașterea proceselor raționale". Capitol decisiv, deoarece conține aserțiunea și justificarea faimoasei bounded rationality, despre care s-a arătat că ascundea eterna raționalitate universală 43. Comunicarea este atunci unul din elementele constitutive ale raționalității limitate. Ea ocupă loc în analiză după descrierea programelor și strategiilor identificării organizaționale și diviziunii muncii. În special în cadrul unei diviziuni interne a muncii sînt luate în considerare "comunicările". Plecînd de la analizele precedente, autorii clasifică ocaziile de a comunica în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
despre comunicare a lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială care își propune nu să ne permită să comunicăm, nici să ne seducă, ci există pentru a tranșa prin da
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă împinge
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
analitică, filosofia spiritului și computare. Nici o scăpare în afara acestei triple participări, a acestui triplu nivel. Ceea ce rămîne semnificativ, în privința celor două metafore ale mașinii de reprezentare și ale mașinii de exprimare (organismul) este înțelegerea secretă între cele două tipuri de raționalitate, lineară (cauzală) și circulară (autopoietică). Această înțelegere secretă produce o formă împrumutată de la cele mai recente tehnici avansate în domeniul comunicării. Că starea lucrurilor este atunci puțin tulburată și că domnește o destul de mare confuzie teoretică, nu este o întîmplare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
e aplicabil în majoritatea țărilor care cunosc sărăcia extremă. E greu să alcătuiești clasificări rigide, întrucât legitimitatea unui regim nu este bazată pe un singur tip de autoritate. Democrația americană nu este întemeiată doar pe caracterul sacru al Constituției. Câtă raționalitate și câtă tradiție există în democrația indiană de azi, care a păstrat sistemul de caste? Max Weber a admis ideea unei legitimități mixte. Tipurile ideale pe care le-a construit nu sunt antagoniste decât în teorie. Până și împărații chinezi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Evanghelii, Își are rostul ei, care este unul ascuns, nu rareori În contradicție cu bunul nostru-simț sănătos și logic: iar aici, credem noi, absurdă este tentația sfântului de a se „apropia”, de a „Înțelege” misterul Sfintei Treimi doar cu „armele raționalității, cu logica obișnuită, formală, a bunului-simț”. Îngerul Îl invită de fapt pe filozof de „a da la o parte” logica sa „de fiecare zi”, atât de necesară, de eficace În toate marile probleme ce-l privesc pe om și ambientul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
socială sau intelectuală a muritorului, nu este cumva lipsită de sens? Dar ce paradox barbar, o sintagmă care conține cuvântul „sens” să fie văduvită, chiar ea, de ceea ce numim „sens”! Și, mai ales, noi, care dăm și găsim sens, semnificație, raționalitate, coerență, cauzalitate etc. atâtor lucruri și fenomene cu mult mai puțin importante; oricum, mai puțin vitale decât acestea care ne interesează Într-un grad extrem, dacă viața noastră are sau nu ceea ce numim sens, rost, finalitate etc., noi nu suntem
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]