5,123 matches
-
ei. Impactul proiectilelor o aruncă în partea de joc a mașinii înainte de a mai fi avut timp să-și împrăștie acidul corporal. Gorman era inconștient. Burke îl trase înăuntru în timp ce Vasquez căuta ceva pentru astuparea deschizăturii. VTT-ul urca pe rampă, urmat de o dâră de foc și de fum. Ripley era aplecată peste comenzi, iar transportorul se răsuci și se năpusti printr-o sală de control. Niște pupitre și secțiuni ale pereților explodară adăugând plastic și fibre compozite în siajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ieșea de pe banda de asamblare. Asta era, desigur... Bishop avea toate caracteristicile unui individ. Se putea diferenția de ceilalți sinteți dacă-i vorbeai: și nu era neplăcut să ai într-un grup de fanfaroni un coleg și curtenitor. Ajunsese pe rampa de încărcare a navetei, împingând căruciorul, și atunci alunecă. Își recăpătă echilibrul și se aplecă să examineze pata umedă de pe sol. Dat fiind că nu exista nici cea mai mică scobitură în care s-ar fi putut strânge apă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Un climat într-adevăr infect, chiar dacă fusese încă și mai puțin blând înainte de punerea în funcțiune a stațiilor de epurare a atmsoferei. Irespirabilă, i se spusese la ultimul briefing înainte de plecare. Trăgând căruciorul după el, împinse tasta care comanda retragerea rampei și închiderea sasului. Vasquez era în VTT și se plimba de colo-colo. Să stea degeaba, când avea de combătut niște adversari, era ceva nou pentru ea. Fierbea de nerăbdare să aibă o armă în mână și niște ținte în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Nu putem folosi armele împotriva creaturilor alea afurisite. Nu putem trimite acolo o echipă și nici să coborâm cu blindatul pentru că l-ar deschide ca pe o cutie de sardele. Dar dacă am rostogoli câteva bidoane de CN-20 la baza rampei de acces și să le umplem cuibul cu gaz neurotoxic? Avem în navetă cât să depopulăm întreaga colonie. Hudson le privi pe rând pe cele două femei cu un aer implorator. ― Ce-ar fi s-o luăm din loc, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cât mai aproape, îi informă Ferro. ― Recepționat, răspunse Hicks până să se întoarcă spre colegii lui. Gata? (Toți dădură din cap, cu excepția lui Burke.) Atunci, să-i dăm drumul. Comandă deschiderea ușii. Vântul și ploaia pătrunseră în interiorul vehicolului al cărei- rampă de acces se desfăcea. Ieșiră repede din aparat. Naveta era deja vizibilă și se apropia treptat. Proiectoarele laterale și de pe burta ei se aprinseră pentru a dezvălui o siluetă solitară care traversa cu pași mari perdelele zdrențuite de ceață, venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
când Ripley strigă la android: ― Mai avem timp la dispoziție? Vâjâitul îi acoperi în parte răspunsul: ― Mult! Douăzeci și șase de minute. Bishop părea mulțumit de el însuși. Și avea de ce. ― Nu plecăm, îi declară în timp ce urcau, împiedicându-se pe rampa de acces, și regăseau căldura și siguranța aparatului. Bishop rămase cu gura căscată. ― Ce? De ce? Ea-l studie cu atenție, căutând în zadar în expresia lui o urmă de falsitate. Întrebarea lui Bishop era naturală ținând cont de împrejurări. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
va fi necesar. Apoi își puse sacoșa pe umăr și merse la sas. Apăsă pe un buton și așteptă cu nerăbdare deschiderea ușii. Vântul și uruitul epuratorului de atmosferă pe punctul de a exploda se năpustiră înăuntru. Femeia ieși pe rampa de debarcare și se opri pentru a arunca o ultimă privire în urmă. ― Pe curând, Hicks. Bărbatul vru să se ridice în mâini, nu putu și fu nevoit să cadă pe o parte. ― Dwayne. Așa-mi zice. Ea veni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe sus, cu speranța că situația îmi va permite să vă recuperez. În lipsa unui om care să îmi dea ordine, trebuia să iau singur niște hotărâri, în funcție de programarea mea. Sunt sincer dezolat că nu am acționat mai bine. Erau în mijlocul rampei de îmbarcare când ea se opri, puse mâna pe umărul sintetului și privi adânc în ochii artificiali. ― Ai acționat foarte bine, Bishop. ― Hm... mulțumesc, eu... Nu termină ceea ce avea de spus și își concentră atenția spre ceea ce zărise la limita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
avea de spus și își concentră atenția spre ceea ce zărise la limita câmpului său vizual. Nu era nimic. O simplă picătură de lichid căzută pe planul înclinat, lângă bocanc. Condensare, sudoarea navetei. Dar picătura începu să sfârâie și să roadă rampa metalică. Era acid. Un obiect tăios și lucitor țâșni din pieptul său, improș-când-o pe Ripley cu fluidul intern, lăptos al androidului. Ghimpele uneia dintre aceste creaturi, care fiind atât de gros nu putea aparține decât reginei lor, se înfipsese în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Romexpo. De data asta nu mai puteam da vina pe întâmplare: fusesem urmărit, provocat să iau repede o decizie printre sutele de vizitatori cu pungi și sacoșe policolore. Maria îmi făcea cu mâna de undeva de sus, de pe-o rampă plină de Heidegger și Cioran ca un catafalc suit într-un camion. Venise îmbrăcată din cap până în picioare în negru: într-un palton de velur, asortat la o căciulă rusească de blană. Mâna care mă tachina purta o mănușă subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se desfăceau două drumuri de țară. Pământ tare, ondulat, cu valuri de praf pe margini. Genul solid, rural, rămas de pe vremea lui Dromichete. L-a descris bine Alecsandri: rupeai trăsura pe el. Drumurile se întâlneau în șosea, ieșeau puțin în rampă, hoțește, nu le ghiceai capetele. Trebuia să ajungi acolo, ca să-ți dai seama ce te-așteaptă. Am mai încetinit puțin, și-atunci au apărut mașinile, frumos, ca la cinema. Așteptau de-o parte și de alta a drumului. Erau patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zvonea că, în ultimul moment, mai fuseseră depistate patru depouri de tramvaie, printre care și cel de lângă mine: primul din București, deschis prin 1920, preluat de comuniști în ’49 și rebotezat „Ilie Pintilie“, înainte de-a fi ticsit cu muncitori, rampe de sudură și câini vagabonzi. Terenurile prețioase, centrale, se-aflau chiar sub rețeaua de vagoane și hale; dacă decopertai metalul și cărămida, dădeai de pământ. Trebuia doar să-ți treacă prin cap. Depourile urma să fie distruse, liniile și rampele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rampe de sudură și câini vagabonzi. Terenurile prețioase, centrale, se-aflau chiar sub rețeaua de vagoane și hale; dacă decopertai metalul și cărămida, dădeai de pământ. Trebuia doar să-ți treacă prin cap. Depourile urma să fie distruse, liniile și rampele acoperite, halele demolate; începând cu al meu, pentru că se-afla chiar în centru, lângă Guvern. Peste dreptunghiul nivelat s-ar fi turnat asfalt și bitum, dintr-un cap într-altul. În locul proaspăt obținut, s-ar fi ridicat, la alegere, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deplasa pe alei și prin părculețe o cantitate egală de frică și splendoare. Cartierul stătea într-o rână, supraânălțat deasupra restului orașului, ca o insulă de plante, pământ și beton. Străzile dispăreau și apăreau după câte-un dâmb sau o rampă și purtau nume tipografice, pictate pe blocuri sau plăci albastre: Presei, Pecetei, Hrisovului, Poligrafiei. De-aici se nășteau neîncetat frumuseți aspre, neverosimile, pentru care ți-ai fi lăsat un deget tăiat, doar ca să le-atingi. Golanii dădeau târcoale în jurul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și catacombe, trebuia doar să găsești momentul potrivit să-i distribui pe plăcuțele străzilor și-ale instituțiilor: mergea și prin rocadă sau la nimereală, unde se elibera un loc. Pe lângă uruitul tramvaielor noaptea sau chiuiturile maiștrilor care dirijau vagoanele pe rampe, depoul cu vocație habsburgică și aspect preistoric mai avea o problemă: gardul. O minte strâmbă și necugetată ridicase un adevărat zid al Berlinului între muncitori și cea mai apropiată prăvălie cu băuturi. Nici Honnecker, nici Ceaușescu, nici cel mai înfocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ghiceai sulurile groase de bani) sau niște diplome în tuburi de catifea, cu cecul rulat înăuntru: eu, prestigiul și 5 kg. de fier masiv, bătute într-un piedestal de cherestea. Apoi m-am gândit ce-mi doream eu acolo, pe rampă, ce mi-ar fi plăcut cu-adevărat: să mă plimb într-un BMW 330 ix, automatic; să-mi dea și mie Zâna Maalox un stomac sănătos; să descarc Pif-uri și manuscrisele lui Macedonski din portbagaj; să fiu lăsat în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
clădiri și etajere se arcuiau construcții ușoare, acoperite, din lemn, hârtie de calc și sticlă, prin care puteai ajunge dintr-o parte într-alta, ca între două emisfere. O perfectă scenă suprarealistă - ar fi pus Maria diagnosticul. Găseai tot acolo: rampele, scările, pasarelele, podurile și trapele, miile de rafturi drepte și sucite și, în spatele unuia dintre ele, privind scena printr-o deschizătură luminată, chiar noi, eu și cu Mihnea, bărboși, îmbrățișați de frig și uimire. În computerul de-alături, sclipeau Düsseldorf-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cifra 9, un lăcățel care imobiliza discul. Poștașul habar n-avea, vecinii nici atât, le zâmbeai amabil și răspundeai „Grüss Gott!“ indiferent ce-ar fi zis, și totul era în ordine. Oricum, puțini ajungeau la ultimul etaj, scara cotea violent, în rampă și imprudenții se sufocau după primele șaptezeci de trepte. Parcă urcai la noi la Litere, între etajele trei și patru. Doar prin decembrie trebuia să ai grijă, dădeau buzna coșarii să curețe hornurile și băieții cu gazul pe-un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
erai frustrat. Poate aveai probleme la Facultate. Poate vroiai să te răzbuni după despărțirea de-Adina, dar ți-era prea rușine s-o faci direct, pe față. Sau poate doar simțeai nevoia de-un alter-ego, unul care să iasă la rampă și să-ncaseze toate loviturile. Între timp, tu puteai să-ți vezi liniștit de treabă, departe de-ochii lumii. Paul n-are chip, n-are adresă, n-are serviciu. I-ai confecționat tu biografia, i-ai redactat scrisorile, ți le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
180o când zonele de recepție și expediție sunt amplasate pe aceiași latură a depozitului. La amenajarea interioară a depozitului trebuie cunoscute următoarele elemente: sistemul constructiv al depozitelor: suprafață și înălțime; numărul nivelelor pe care se desfășoară suprafața depozitului; dotarea cu rampe de încărcare descărcare; condițiile de depozitare determinate de specificul produselor; cerințe speciale de temperatură și umiditate, necesitatea accesului pentru controlul periodic și efectuarea de operații de întreținere a produselor în timpul depozitării; asigurarea respectării ordinii "primul produs intrat primul produs ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului de răsărit și grăb[ind] procesul descompunerii sclavagismului și desvoltării relațiilor feudale" (Roller, 1952, p. 56). Misiunea istorică a slavilor s-a răsfrânt și asupra românilor, societatea acestora din urmă fiind propulsată pe rampa evoluției istorice în urma contactului benefic cu slavii: "Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are o mare influență asupra desvoltării societății pe teritoriul patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
esprimat dorința a o vedea reprezintată. D-na Fanni Tardiny și d. Vlădicescu jun. au smuls aplauzele publicului. Barcarola cântată de d. Vlădicescu a transportat publicul. Terminîndu-se {EminescuOpXII 358} spectacolul, publicul a chemat pe autor. D. Vlădicescu a ieșit la rampă ținând o alocuțiune foarte la locul ei. Mulțumind pe de o parte publicului pentru încurajare, și-a exprimat fericirea că autorul piesei a asistat la reprezentație și, în cor cu spectatorii, a strigat: Trăiască Vasile Alexandri, marele poet al României
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai clare expresii ale ceea ce se numește mass culture, are loc în urma unei campanii în care doar ultima etapă (de la nominalizări până la decernarea premiilor) durează între o lună și șase săptămâni, timp în care candidații și candidatele profită de luminile rampei mediatice. Dimensiunea de marketing este foarte importantă, fiind susținută masiv de studiourile hollywoodiene în așa-zisul sezon Oscar, care începe toamna, atunci când este cel mai bun moment pentru a lansa filmele ce vor intra în competiție pentru anul următor. Probabil
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
outsider al coridoarelor puterii federale de la Washington, D.C., cu aparență zâmbitoare și onestă, dar ferm hotărât să reorganizeze aparatul de stat începând de la vârf. Percepția de om cumsecade, dar conștiincios și muncitor, un baptist respectabil din Bible Belt (vezi), este rampa care l-a propulsat în alegerile din 1976; aceeași percepție, combinată cu o conjunctură istorică nefericită, a contribuit la înfrângerea din confruntarea electorală prezidențială următoare. Campania care i-a adus succes nu a fost lipsită de suspense: onestul baptist s-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
inspirația pentru numele unui cunoscut grup rock irlandez) l-a avut doborârea unui avion U-2 american de recunoaștere și spionaj deasupra URSS în 1960, moment în care CIA-ul, care acționase cu mare discreție până atunci, a ieșit în luminile rampei. Altminteri, în alte sfere la fel de importante precum muzica rock, același tip de avion de spionaj U-2 și aceeași CIA au fost protagoniști importanți în evenimentele cunoscute sub numele de Criza rachetelor din Cuba, doi ani mai târziu (vezi CUBAN MISSILE
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]