2,405 matches
-
sport nu există relații sau situații sociale, ci doar efortul și puterea de a atinge performanța. Singurii judecători care contează sunt distanțele parcurse și cronometrul (Debesse, 1970). Activitatea sportivă asigură recuperarea maximă și optimă atât la nivelul leziunii (dezvoltarea forței, rapidității, preciziei, coordonării), cât și la nivelul Întregului organism (stimularea activității respiratorii, cardiace). Cunoașterea practicarea sportului permite apariția unor elemente noi În planul cunoașterii psihomotrice. Elementele noi apar datorită solicitărilor, datorită evocării unor imagini motrice uitate sau neglijate. Cunoașterea permite reapariția
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
Sébastien Bohler 150 de experimente în psihologie pentru a înțelege manipularea media Traducere de DanaMaria Cimpoi Cuvânt înainte Capitolul 1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a ne modela gustul, preferința, ura și invidia. Manipulare de masă la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
suntem pregătiți să acceptăm un astfel de interlocutor în viața noastră cotidiană, și dacă da, care ar fi cea mai bună metodă de a reașeza discursurile livrate de acesta la locul potrivit. De ce dăm crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea Mass-media ne oferă ceea ce noi considerăm a fi o reprezentare concretă a lumii. Rar se întâmplă să punem la îndoială versiunea lor asupra faptelor și, cel mai adesea, suntem convinși că lumea este așa cum o descrie jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
stânga consideră „necinstite” editorialele care vorbesc despre serviciile minime în transportul în comun. Problema este că reacțiile creierului la ideologiile politice exprimate în mass-media sunt cel mai adesea automate și atât de rapide încât nu le putem reprima sau canaliza. Rapiditatea și caracterul automat al acestor reacții ne fac să credem că nu avem de fapt un liber arbitru în relația noastră cu politica și că suntem oarecum „fixați cerebral” pentru a acționa într-un anumit fel. În orice caz, asta
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Timpul de așteptare era de 17,5 secunde. Participanții au răspuns apoi la un chestionar în care erau întrebați dacă așteptarea li s-a părut lungă sau nu (o scară de la 1 la 9 le permitea să indice nivelul de rapiditate perceput). Într-un alt chestionar erau întrebați cum s-au simțit în timpul așteptării: enervați, tensionați, neutri, destinși sau complet relaxați. Rezultatele au arătat că participanților așteptarea li s-a părut mai scurtă în fața ecranului albastru decât în fața ecranului galben. Același
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de dominare socială. Suntem înclinați să considerăm mai credibile persoanele care vorbesc mai repede, deoarece presupunem că ele au un anumit statut în societate. Este adevărat că într-o lume a vitezei ne-am obișnuit să ne alegem decidenții în funcție de rapiditatea de expresie și de decizie, într-atât încât ne-am obișnuit să vedem astfel de persoane în posturi cu responsabilitate. Studii de psihologie au arătat și că principalul de persuasiune între vorbitor și ascultători este asemănarea vitezelor de vorbire: o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
repede, iar una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor ascultătorilor în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem rapiditatea vorbirii cu o persoană credibilă care „știe despre ce vorbește”, iar pe de altă parte pentru că creierul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor ascultătorilor în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem rapiditatea vorbirii cu o persoană credibilă care „știe despre ce vorbește”, iar pe de altă parte pentru că creierul nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem rapiditatea vorbirii cu o persoană credibilă care „știe despre ce vorbește”, iar pe de altă parte pentru că creierul nu poate să urmărească rapiditatea discursului și să-i pună la îndoială conținutul. Ansamblul acestor factori explică poate de ce se vorbește mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem rapiditatea vorbirii cu o persoană credibilă care „știe despre ce vorbește”, iar pe de altă parte pentru că creierul nu poate să urmărească rapiditatea discursului și să-i pună la îndoială conținutul. Ansamblul acestor factori explică poate de ce se vorbește mai repede la televizor decât în viața de zi cu zi. Rămâne o soluție: la televizor ritmul imaginilor e cel care dictează, iar acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de asta, te rog?”, răspunde printr-un zîmbet larg și apucă-te imediat de treabă. Dacă nu te întreabă politicos, încuviințează scurt și spune-i că vei începe să lucrezi imediat după ce termini ceea ce faci acum. Vei fi uimit de rapiditatea cu care vor apărea rezultatele acestui mic exercițiu de modificare comportamentală, însă trebuie să încurajezi cu regularitate conduita politicoasă și să descurajezi atitudinea reprobabilă. Pentru o reeducare eficientă, trebuie să încerci să înțelegi stimulii declanșatori despre care am mai discutat
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acțiune 30-60 minute, cu revenire graduală a TA la valorile anterioare, dar fără rebound după stoparea perfuziei. Nu au fost raportate efecte adverse. Doza inițială este de 0,1 mg/kg/min., dar care trebuie individualizată în funcție de greutate și de rapiditatea cu care dorim să acționăm. În rapoarte comparative fenoldopamul are eficacitate echivalentă cu cea a nitroprusiatului de sodiu. Scade TA prin acțiune vasodilatatoare arterială periferică. Are acțiune unică prin creșterea fluxului sanguin renal și a ratei filtrării glomerulare care servește
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
urmează: non p ca eveniment inițial/vs/p (evenimentul final de lichidare a lipsei) insucces reușită disconfort confort nefericire fericire Dacă schema narativă este de fapt aceeași, varietatea se obține din modularea agentului salvator (a cărui dominantă semnan-tică va fi rapiditatea, eficiența, seriozitatea etc., deci diverse forme ale excelenței) și din idealizarea efectelor acțiunii sale. G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv (altfel spus între sintaxa și pragmatica mesajului publicitar) în ceea ce el numește modelul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în timp ce tema este introdusă verbal (cf. Calbris, D. Porcher 1989: 187-188). O relație sentimentală degradantă, de pildă, va fi figurată prin gestul atingerii gîtului ca imposibilitate de a mai "înghiți" ceva. Deținînd informația esențială, gestul rematic (predicativ) are și avantajul rapidității și expresivității (cf. supra metafora înghițirii). Temă (verbală) Remă (gestuală) Și după șase luni pacientul n-a mai fost (figurare transversală a secerii morții) Restul l-am aruncat Dacă în aceste exemple tema și rema actualizează conținutul mesajului, în numeroase
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o "fată cu părul de aur". Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat în povestea Fata cu ochii scoși [Niculiță-Voronca, II). "Era un împărat ș-avea o fată frumoasă cum nu se mai putea, o pune într-un hârzob înalt ca să nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să le confere unicitate; dar, tocmai la această vârstă, setul de valori pe care se bazează o asemenea alegere este incert, fluctuant, așa încât există riscul alegerii unui antimodel. (Urmează dezvoltarea argumentului, sub ambele aspecte) ARGUMENT 2: Pe de altă parte, rapiditatea cu care massmedia promovează și apoi detronează modele efemere (pseudomodele), compensează riscul unor alegeri greșite. (Dezvoltarea argumentului și exemplificările pot avea în vedere alegerile conștiente și opțiunile spontane, inconștiente) CONCLUZIE: În concluzie, indiferent de sursele care validează modele sau antimodele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specii; în ceea ce privește umanitatea este limpede că motivele raționale sunt întărite și de inhibiții înnăscute, chiar dacă aceste inhibiții se dovesec acum insuficiente. Konrad Lorenz consideră că echipamentul biologic al omului a funcționat eficient până în clipa inventării primelor arme; din acel moment, rapiditatea actului de a ucide "păcălește" inhibițiile atacatorului și depășește timpul de reacție al atacatului, care nu mai poate etala toate semnele specifice acceptării înfrângerii: "Oare ce se va fi întâmplat în momentul în care omul a ținut pentru prima oară
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
baloane de cauciuc. Cele mai folosite au fost bilele de polimetil-metaacrilat, introduse de Wilson în anul 1946, iar ultimul material testat pare a fi o proteză mamară de silicon modificată (Mayer - 1973). Avantajul major al acestor proceduri este simplitatea și rapiditatea în execuție și obținerea unui colaps selectiv (limitat la parenchimul subiacent) de bună calitate, fără a fi însoțit de respirație paradoxală. Dezavantajele majore sunt posibilitatea de migrare a materialului, erodarea parenchimului subiacent și apariția unei fistule bronhopleuro-cutanate, și suprainfecția. De
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de bunuri, servicii, capital dar nu în ultimul rând de informații peste granițele naționale a creat rapid o singură economie globală. După 1989 „ un lucru ciudat s-a petrecut în economia mondială, „... Un lucru unic, dar totuși, datorită vitalității și rapidității cu care s-a petrecut, unicitatea fenomenului s-a uitat."-părerea autorului despre globalizare. Îndreptarea societății contemporane spre o economie mondială capitalistă a pus amprenta atât pe politica purtată de state cât și în evoluția socială. „În politica mondială globalizare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
etc., deși această discuție cu privire la libertățile de alegere a unui altfel de trup sau a unor identități noi și multiple este chestionabilă. În locul experiențelor obișnuite, alte tipuri de experiență a corpului fizic sunt profilate în cadrul virtualității, de exemplu fluiditatea obiectelor, rapiditatea mișcării sau interacțiunea socială la distanță. Experiența virtuală a subiectului poate crea sentimentul destrupării, însă materialitatea fizică a corpului care gândește, se mișcă și percepe este de netăgăduit. Deși se poate accepta cu vigilență permanent critică ideea conform căreia tehnologiile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care încearcă să-și explice inactivitatea literară, Creangă devine acid: „Pesemne dumneavoastră nu mă credeți că sunt bolnav și aproape, dacă nu de tot idiot” (3, p. 73). E tot mai puternic stăpânit de o accentuată instabilitate emoțională. Trece cu rapiditate de la exuberanță la depresie, de la apatie la impulsivitate, irascibilitate ori anxietate. Repetă cura de la Slănic și-i cere fiului, pe atunci student la Viena, să se intereseze de boala sa la medicii austrieci. Se pare, totuși, că restricțiile medicale nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
starea de dramatică hipotensiune arterială. Acest simptom nu se datorează unei slăbiciuni de miocard ci unei micșorări a masei sangvine în debitul obișnuit al cordului care bate în gol. Aceste bătăi în gol determină ca un fel de compensație o rapiditate a contracțiilor cordului, formând o tahicardie complementară. Debitul sangvin în cazurile grave scade la jumătate, la sfert și chiar mai mult, datorită stazei periferice și splahnice, unde există o adevărată hemoragie tisulară datorită vasoplegiei. Se subliniază puternic în carte: această
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
începută practic cu marele chirurg național Thoma Ionescu, a cărui moștenire - teoretică și practică, va dăinui peste generații. Nu fără acoperire, I. Iacobovici afirmă în 1930 că în chirurgia românească actul chirurgical se caracterizează prin „lumină, ordine anatomică, precizie și rapiditate” moștenite de la Thoma Ionescu. Profesorul Bălăcescu a fost decan al Facultății de Medicină - calitate în care este consultat de Ministerul Sănătății pentru oportunitatea înființării, pe lângă Societatea de Salvare și a Spitalului de Urgență. Profesorul Bălăcescu a fost unul din membrii
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a timpului, profesorul Ombredanne: „Nici o altă ramură a chirurgiei nu expune mai mult la dezastre pe operatorii nespecialiști, chemați să intervină la copii foarte mici; este din contră, o chirurgie adeseori periculoasă, aproape întotdeauna delicată, o chirurgie necesitând o particulară rapiditate de execuție, o chirurgie al cărui domeniu, în fine, este mult mai întins decât este în chirurgia generală”. Dacă această rapiditate operatorie astăzi nu-și mai are valoarea din trecut în chirurgia generală, mulțumită anesteziei, la copiii mici are mare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]