5,656 matches
-
și literare slovaco-române începând cu umanistul Nicolaus Olahus - care, ca arhiepiscop al Ungariei, a contribuit la ridicarea culturală și religioasă a orașului Trnava -, continuând cu perioada 1910-1918, cu cea interbelică (1918-1939) și prima jumătate a anilor ’40, cu stăruință asupra receptării literaturii române după 1949 și încheind cu deceniile 1970-1990. Pentru fiecare perioadă V. definește modul cum au fost întâmpinate scrierile românești, cum au fost traduse și comentate în presa de specialitate, evidențiază rolul unor traducători, al unor medii de intelectuali
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
artistul anonim, iar portretul uman este prezentat în datele lui anatomice generale. În lirica populară, pentru definirea frumosului este folosită o serie de substitute. În sfera sublimului intră colindele și sărbătorescul. În ansamblul ei, Etnoestetica propune o strategie sugestivă a receptării literaturii orale. Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală, structurată pe analiza unor descântece, colinde, paremii și basme, este o carte despre apariția frumuseții (nașterea Afroditei), despre mituri (mitul apei, legenda focului), estetica elementelor (frumusețea naturii, frumosul uman), peisaje
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
într-o amplă și minuțioasă cercetare consacrată de V. circulației operei acestuia în România, inclusă în volumul colectiv Recepcja swiatowa Henryka Sienkiewicza, tipărit la Varșovia în 1968. Preocupările sale se vor orienta pe aceleași coordonate, în studii precumpănitor comparatiste, privind receptarea unor clasici polonezi în România și a unor scriitori români în Polonia (Marin Preda, de exemplu), unele apărute în „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica” sau în publicații ale Bisericii Ortodoxe Române. Traducerile din scrierile Mariei Kuncewiczowa
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
Illakowiczówna, pref. Ioan Grigorescu, București, 2003. Traduceri: Maria Kuncewiczowa, Tristan 1946, București, 1973; Wiktor Ostrowski, Viața marelui fluviu, București, 1975; Eliza Orzeskowa, Pe malurile Niemenului, pref. trad., București, 1986. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 180-182; Stan Velea, Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, passim. St. V.
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
orașului Huși, comparabil cu acela humuleștean. Piesa se remarcă prin ritmul alert al replicilor, prin umor și prin limbajul colorat cu regionalisme, care conferă savoare întregii desfășurări dramatice. Nota „locală” prezentă în dialogul personajelor nu a constituit un impediment în receptarea de către actori și spectatori a farmecului și vitalității textului, acesta fiind montat pe scenele mai multor teatre din țară, la București, Arad, Pitești, Brăila, Reșița, Cluj, Oradea ș.a. V. mai compune dramatizări după alte scrieri ale lui Creangă: Harap Alb
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
mai colaborat la „Viața românească”, „Familia”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș” ș.a. V. ilustrează cazul istoricului literar acribios, preocupat de realizarea unor monografii temeinice: Al. Sahia. Dimensiuni și repere (1979), Vladimir Streinu (2002), Anton Holban (2002), ca și a unor antologii ale receptării critice, referitoare la Al. Sahia (1976), Lucian Blaga (1981) și Vladimir Streinu (1984). Metoda studiului monografic este cea standard: prezentarea biografiei urmată de analiza operei, ordonată în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al.
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
și teorie literară”, „Jurnalul literar”. Totodată participă la realizarea unor volume colective: Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Poetică și stilistică (1973, Dicționar de termeni literari (1976), Etic și estetic (1979), Literatura română contemporană (I, 1980), Evoluția artei și exigențele receptării (1985) ș.a. În studiile sale, multe apărute în periodice de specialitate, V. privește sistemul critic ca pe modalitatea cea mai adecvată și expresivă pentru raportul real dintre critică și operă, precum și pentru cel general, dintre subiect și obiect. Discutând relația
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
transmită starea de încordare și deziluzie ce însoțește o existență aflată într-un veșnic provizorat. Fiul risipitor și Turnul Babel pe Main (1995) prezintă trăsături ce vor deveni o constantă a poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează poetic dificultățile de adaptare
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
al lui Zamfir Vasilescu, fotograf. A urmat la Ploiești Liceul de Filologie-Istorie „C. Dobrogeanu-Gherea”, absolvit în 1979, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979-1984). Obține titlul de doctor în litere cu teza Formarea sistemului de receptare în literatura română veche (1999), tipărită cu titlul „Iubite cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche (2001). Profesor la Breaza (1984-1987), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (1988-1991), ulterior intră în învățământul
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
-șef adjunct (1993-1994), redactor-șef (din 1998) la revista „Dilema”, este între timp redactor-șef al Editurii Fundației Culturale Române (1997-1998). A debutat în 1982 la „Revista de istorie și teorie literară” și editorial în 1987 cu o antologie a receptării critice referitoare la Șerban Cioculescu. Mai colaborează la „Limbă și literatură”, „Caiete critice”, „România literară”, „Memoriile secției de filologie și literatură”, „Synthesis”, „Transilvania”, „Lettre internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio România Cultural și la Europa Liberă. În „Iubitule cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și de recuperarea de tip mentalist, V. propune o analiză a practicilor de lectură din cultura veche (sprijinindu-se ca sursă documentară principală pe ceea ce Paul Cornea numește „texte de escortă” - predoslovii, dedicații, notele de la finalul manuscriselor etc.), precum și o
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
proiectează și își formează o idee de Cititor”. În fapt, analiza practicilor de lectură și a relației autor-cititor este stratificată, pe V. interesându-l nu numai circumscrierea celor doi termeni în contextul sociocultural al perioadei, ci și o metaestetică a receptării, ca în capitolul unde inventariază bibliografia critică românească despre subiect. Ideea de bază a studiului ar fi aceea că în cultura română veche cei doi protagoniști - al scrisului și al lecturii - au echivalări atipice. Spre exemplu, în ipostaza „scriitorului” este
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul receptării în teatru, incluse în lucrările colective Evoluția artei și exigențele receptării (1985) și Arta modernă și problemele percepției estetice (1986). Ca dramaturg, V. își face debutul în 1977 cu piesa istorică Se adună vremile (Vlad Țepeș), scrisă în colaborare cu
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul receptării în teatru, incluse în lucrările colective Evoluția artei și exigențele receptării (1985) și Arta modernă și problemele percepției estetice (1986). Ca dramaturg, V. își face debutul în 1977 cu piesa istorică Se adună vremile (Vlad Țepeș), scrisă în colaborare cu Remus Nastu și jucată la teatrele din Brăila și Reșița. Vor
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
Temps”, „Journal des débats”, „Indépendance belge” ș.a. A fost înmormântat în cimitirul Montparnasse. Studiul lui V. intitulat Le Mouvement littéraire en Roumanie (1899) conturează o judecată generală și obiectivă asupra creației scriitorilor români. I se va reproșa însă comentatorului incapacitatea receptării unor autori de valoare ca, de exemplu, Ioan Slavici, contactul indirect cu literatura din țară contribuind, probabil în mare măsură, la nerecuperarea acestora. Scrie în schimb elogios despre Elena Văcărescu. În paralel își încearcă el însuși condeiul, încredințând tiparului câteva
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
anii cenzurii s-ar vădi reale piese de rezistență. Critica literară a părut o vreme să constituie principalul palier al activității autoarei. Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, cartea ei cea mai cunoscută, realiza - după bine primita antologare a receptării scriitoarei într-o colecție de profil (Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., 1976) - o critică a criticii oportună (chiar dacă mascată de timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Istoricul Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002; Caleidoscop literar, I, București, 2003. Antologii: Primii noștri poeți, București, 1954; Gala Galaction interpretat de..., introd. edit., București, 1978; Epopei naționale, pref. edit., București, 1979; Pagini de epopee, introd. edit., București, 1987; Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu. Sec. XIX, I-III, București, 2002 (în colaborare cu I. Oprișan). Ediții: Nicolae Xenopol, Brazi și putregai, pref. edit., București, 1955; Alexandru Vlahuță, Poezii, București, 1956; Nicolae Gane, Nuvele, pref. Șt. Cazimir, București, 1959
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
potrivit căreia Liviu Rebreanu și Pavel Dan au fost influențați de Reymont este gratuită. Studiul relațiilor între cele două literaturi constituie substanța volumului Paralelisme și retrospective literare (1974), în care sunt puse față în față romantismul românesc și cel polon, receptarea unor prozatori români în Polonia (Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu ș.a.) și a unor scriitori polonezi în România, precum și circulația unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferențe literare româno-polone (1989), construit
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își propune să sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI: Reymont, București, 1966; Scriitori polonezi, București, 1972; Paralelisme și retrospective literare, București, 1974
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
polonez, București, 1984; Istoria literaturii polone, București, I-III, 1986-1995; Interferențe literare româno-polone, București, 1989; Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, București, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, București, 1996; Plămada cărților, București, 1997; Sienkiewicz, București, 1998. Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001. Traduceri: Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, București, 1962 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Wladislaw Reymont, Fiu de nobili, pref. trad., București, 1967, Comedianta. Frământări, pref. trad., București, 1984, Vampirul, pref. trad., București, 1995; Jaroslaw
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
romanticului patriot”, RITL, 1997, 3-4; Constantin Cubleșan, „Plămada cărților”, ST, 1998, 6; Teodor Vârgolici, „Literatura polonă în România”, ALA, 2001, 594; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 307-312, II, Petroșani, 2002, 472-474;Constantin Geambașu, „Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi”, JL, 2002, 1-4; Dicț. scriit. rom., IV, 726-728; Constantin Geambașu, O recepcji i nie tyeko, „Decada literacka” (Cracovia), 2003, 7-8; Firan, Profiluri, II, 324-326. T. V.
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
cele mai frumoase și mai nobile”din viața lui, Z. selectează douăzeci și șase de poezii din creația poetului care „atinge cu o aripă viața și complexitatea ei, iar cu cealaltă veșnicia”. Traducerile s-au bucurat în genere de o receptare favorabilă, dar au avut parte și de critici destul de dure, privind mai cu seamă modificarea prozodiei eminesciene și efectele asupra melosului poetic. Cu toate acestea, nu puține au fost incluse în antologii, alături de alte contribuții. Îi aparțin, de asemenea, numeroase
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște, proclamând despărțirea de simbolism (Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Institutul Pedagogic din Pitești (1974-1984), ulterior intrând în presă, ca redactor, apoi redactor-șef. Din 1991 se reintegrează în învățământ, fiind conferențiar și profesor asociat la mai multe universități bucureștene. Își susține doctoratul în filologie în 1983 cu teza Dialectica receptării literare, iar în 2001 doctoratul în științe economice, după ce finalizează cursurile la Institutul Bancar Român (1998). Va mai absolvi Colegiul Național de Apărare. Din 1995 e funcționar și ulterior consilier parlamentar la Camera Deputaților. Debutează în 1970 la „România literară
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]