2,309 matches
-
acelor români care au votat cu F.S.N. din cauza lipsei lor de entuziasm pentru partidele de opoziție ce nu le inspirau încă nimic 22. Ce putem spune în acest cadru foarte limitat și predominant descriptiv? Ne îngă duim doar o scurtă reflexie. Poate și o mică sugestie: ce bine ar fi fost dacă acești politologi români, mulți-puțini câți sunt, bine intenționați, ar fi fost, totuși, consultați și chiar transformați în consilieri politici ! Cum a sugerat, de pildă, și nu chiar de mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românească. România apărea ca o provincie îndepărtată a Europei, un loc unde nu se întâmpla nimic. S-a schimbat mult această imagine? Reținem, în concluzie, că Ion Cristoiu face legătura, și cu succes incontestabil de public, între jurnalismul cotidian și reflexia politologică organizată. Este o primă recuperare a timpului pierdut și o adaptare notabilă la un alt climat ideologic și mod de analiză. După 1989, un număr de critici literari remarcabili, îndeosebi din ultima generație, au devenit și comentatori politici. Evoluție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Chiar dacă uneori în ton (aparent sau nu) de causerie, ele sunt nu mai puțin pătrunzătoare. Nu le-am întâlnit în epocă, în treacăt fie spus, la nici un lider politic brevetat. Preocupările centrale ale lui Nicolae Manolescu fixează foarte bine cadrul reflexiei politologice actuale: Revoluție și restaurație, Cadavrul securității, Problema națională, Ideologie extremistă și joc politic, Europa nu e cu noi, comunismul este politic și urmărește să câștige și să păstreze puterea. A-l reforma constituie O iluzie primejdioasă. Bune pagini sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anume distanțare de personajele oficiale ale Puterii. Politologia este, într-adevăr, independentă de Putere, de orice Putere, sau nu există. Acest principiu de bază consolidează și primele două volume prezentate nu fac decât să confirme o astfel de idee întreaga reflexie politologică românească în plină dezvoltare. A treia specie de autori, care verifică aceeași constatare, are alte note caracteristice. Este demn de semnalat, în această ordine de idei, prezența activă a scriitorilor propriu-ziși în sfera publicisticii politice. O astfel de evoluție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de proză efectiv politică. Scriitorul realizează, singurul la noi, deocamdată cel puțin, o combinație denumită de la un timp și post modernă de ficțiune și ideologie, pamflet și comentariu de actualitate, istorie și cronică a zilei, lirism și sarcasm, polemică și reflexie morală. Nu de mult, a publicat și o savuroasă Enciclopedia Armenilor 7, unde se găsesc de toate: cariere comuniste de oameni iluștri din diferite țări, ratări și aventuri, amintiri romanțate, imagini cosmopolite și multe altele. Piesa de rezistență este Scenariu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o anumită mentalitate (congenitală?, alterată? și una și alta?). în același timp profund timorată și terorizată de represiunea totalitară și defensiv-adaptabilă. La dosarul politologiei românești scriitorul adaugă, în orice caz, o pagină moralistă de parcurs cu atenție. Este chiar caracteristică reflexiei politologice actuale această critică morală permanentă, acută și în adâncime. Mulți o cred, încă la noi, chiar mai importantă decât un sistem de idei abstracte. Asupra lor cădem de acord, în definitiv, cu destulă ușurință. Dar când este vorba să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al cuvântului, nu poate fi nici el omis. în plus, autorul introduce în discuție și o a doua serie de referințe, la fel de necesare: central și est-europene. Este de mirare (și de regretat) cât de puțin se cunoaște la noi din reflexia politică a țărilor foste comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat, se poate explica și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o soluție pur etică. Politologul se transformă la Dan Pavel, în cele din urmă, în etician intransigent. în felul acesta apare, în politologia românească, o orientare efectiv nouă. Originalitatea Eticii lui Adam se relevă, din plin cel puțin în contextul reflexiei politologice actuale în capitolul final, foarte biblic intitulat Armagheddon. El aduce un mesaj mesianic, militant, surprinzător în felul său, în generația lui Dan Pavel (și nu numai). Autorul pledează în esență, cu energie, pentru liberul arbitru și, în baza acestui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
suficiente precauții diplomatice, este adevărat) o idee în definitiv foarte simplă, inspirată însă dintr-un alt orizont și ideal cultural: critica literară nu se reduce doar la cronica literară despre ultimele apariții, adesea întâmplătoare. Ea include multe alte operații. întreaga reflexie, teoretizare, analiză și valorificare literară clasică sau modernă este, de fapt, tot critică. Atât și nimic mai mult. Această mentalitate strict actualistă a fost (să zicem că a fost) întreținută și chiar intens cultivată de scriitorii care au deținut importante
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-l merită. Ea este, fără îndoială, în toate țările de mare cultură, factorul de sinteză, organizare și orientare generală de concepte și metode a studiilor literare de orice categorie. O mare literatură este însoțită și de o puternică și originală reflexie literară. Evident, nu este vorba de o cauzalitate mecanică și nici măcar de un paralelism real. Teoria literaturii este doar un aspect și o prelungire specifică a filozofiei artei și literaturii. Ea derivă și se inspiră pe de altă parte și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sertar: Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Eseu politologic. (1975, 1988), recent dezvăluite. Primul a încercat, totuși, să fie editat. La drept vorbind, după Cetatea totală, Dialectica puterii, de o acuitate evidentă, reprezintă al doilea text pe care l-a produs reflexia noastră politică efectiv de rezistență. Ele ar merita să fie puse, din plin, într-o altă lumină, inclusiv comparativă. în sfârșit, claustrarea morală și intelectuală integrală, izolarea cvasi-ermetică de sistem, despre care stă mărturie autobiografia spirituală Zbor în bătaia săgeții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
excesiv, este mai veche la noi decât perioada comunistă. Ea a fost pusă în discuție și contestată chiar și înainte de primul război. Cercetări recente demonstrează (Apostol Stan) tocmai acest tip de reacție antietatistă. Ea a existat deci efectiv și în reflexia politică românească 29. Un fir de gândire ce trebuie continuat și amplificat. O condiție esențială a culturii alternative este, în concluzie, teoria și practica statului minimal. Statul gigantic, hipertrofiat, birocratizat, anchilozat, care impune pentru fiecare act cultural zeci și zeci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rațională, că afectivitatea, amorul propriu, instinctele și deprinderile îl domină. Deci, în definitiv, de ce românul ar trebui să fie altfel? Este mult adevăr într-o astfel de obiecție. După cum, o mare realitate este și absența unei tradiții filozofice logico-raționaliste. Terenul reflexiei românești era deci practic gol, virgin, fără repere anterioare de aceeași calitate. Dar nu este mai puțin adevărat că exagerarea în sens contrar, prin subiectivism excesiv și iraționalism predominant, are urmări culturale profund negative. Ceea ce ni se pare recomandabil este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din perioada 1930-1937. A pregătit pentru tipar un volum de versuri, Hotare pentru vis, care, deși anunțat de mai multe ori înainte de război, va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un spirit teoretic. Sunt reflexiile inteligente și de bun-simț ale unui om - „om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi conservatoare. Dacă arta oglindește realitatea, viabilitatea ei este asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
aspectele de bază ale tranzițiilor și instaurărilor în diferite zone (altele decât cele prezentate în capitolul 4). Pe scurt, apelând la celebrele învățături ale lui Hume, trebuie să continuăm a reconstrui conexiuni succesive pentru a ajunge la o "pauză de reflexie", posibilă doar atunci când anumiți factori cheie au fost identificați. Concentrându-ne doar asupra aspectelor mai importante, sunt cel puțin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem: 1) Cum se explică instaurarea inițială a democrației, ce se stabilizează și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
precum Henri Michaux, Samuel Beckett, Paul Valet, Benjamin Fondane etc. E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la el latura incisivă, crispată, "inumană", exploziile și ricanările sale, umorul său sfîșiat, vocația sa de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
citește opera ca pe o „existență fraternă”, ținta sa fiind aceea de a aproxima figura spiritului creator, „dicțiunea” care singularizează o experiență poetică. Accentul participativ este mereu vizibil, dincolo de neutralitatea, detașarea aparentă a considerațiilor. Adunate în Dialoguri despre poezie (1965), Reflexii critice (1968), Poezie și critică (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), Secțiuni (1974), Aspecte ale poeziei de azi (I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
o gândire cumpănită, de o frumoasă și loială modestie față de lucruri. EUGEN SIMION SCRIERI: Murmurul străzii, București, 1955; Soarele și liniștea, București, 1958; Voci puternice, București, 1962; Dialoguri despre poezie, București, 1965; Revers citadin, București, 1966; Omul modern, București, 1967; Reflexii critice, București, 1968; Ritual solitar, București, 1969; Poezie și critică, Cluj, 1971; Sentiment de vârstă, București, 1972; Cântecul materiei, cu un portret de Veronica Porumbacu, Cluj, 1973; Secțiuni, București, 1974; Cumpăna bucuriei, Cluj-Napoca, 1975; Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
hemodinamică importantă asupra zonei parietale preși poststenotice, velocitatea fluxului dobândind caracteristicile “fluxului în jet” (jet flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate se traduce prin “efectul ciocanului de apă” (water hammer effect). Distensia distală a stenozei se pare că s-ar datora în parte conversiei energiei kinetice crescute în energie potențială (vezi legea Bernoulli). Alți factori care contribuie
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
suprași infrarenal (fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
încercări poetice au fost criticate cu asprime de Andrei Mureșanu, care, într-un articol din „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1844), i-a reproșat licențe și stângăcii prozodice. Analiza severă a provocat replica bătăioasă a lui B. (Critică în reflexiile asupra poeziei noastre) și din nou o punere la punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
încă, până azi, un fenomen cultural marginal. Adesea chiar de avangardă, permanent respins și culpabilizat. Valul ideologiei, definită în mod generic și simbolic de dreapta, l-a învins. Ceea ce nu înseamnă că nu există și o anume ideologie europeană, de reflexie și expresie românească. Dar ea se lovește, în permanență, de câteva obstacole esențiale, ideologice, sociale, politice și psihologice. Toate extrem de puternice și agresive. O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]