284,218 matches
-
obligatorie pentru un anumit subiect, În același sistem nu trebuie să fie posibilă Împiedicarea acelei acțiuni din partea altora. Dacă o astfel de Împiedicare ar fi legitimă, sistemul s-ar descompune În maxime incompatibile și deci nu ar mai folosi la reglementarea acțiunii. Prin urmare, nu ar fi un sistem etic. Ceea ce este etic necesar pentru subiect, este Întotdeauna etic posibil, În ordinea obiectivă, adică: fiecare are Întotdeauna dreptul de a-și face datoria. 2. Drept și morală În filosofia românească a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare, nu poate fi stabilită decât sub formă generică. Norma trebuie să preceadă cazul, iar dacă trebuie să-l preceadă, atunci, În mod necesar, trebuie să facă abstracție de elementele accidentale, de care Însuși cazul va apărea din când
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează: „Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisa minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră”. Așadar, norma juridică trebuie să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică, norma trebuie să preceadă cazul și, În mod necesar, să facă abstracție de elementele accidentale ce Însoțesc, uneori, cazul. În concluzie: Se poate spune că siguranța ordinei juridice e condiționată de „rigiditatea abstractă a normei”. Evident că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și formală din partea unei puteri străine, oarecare, ci În virtutea unui acord de voințe și a unei comunități de interese Între asociați, au trebuit să fie recunoscute și protejate de puterile publice propriu-zise. Funcționarea lor corespundea intereselor mai generale, de exemplu, reglementarea producției, capabilă să evite atât penuria, cât și supraproducția, cu toate pericolele și primejdiile, ce decurg din ele, pentru toți cetățenii. Este vorba de statutele care au format „cel mai vechi document al Dreptului muncii”. Autorul enumera aici, ca statute
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
numai În cel privat!), considerat În mod rațional, nu se poate admite ca „libertatea de a se obliga”, să fie nedeterminată. Este greșită, așadar, concepția, din nefericire predominantă și astăzi, În dreptul internațional, prejudecată de factură pozitivistă, anume: că normele de reglementare a raporturilor juridice internaționale se Întemeiază «exclusiv» pe voința colectivă a Statelor ce aderă la aceste norme. Concepția respectivă că rațiunea felurită, diversă, ar implica Între State „un raport de preeminență și de subordonare (adică unul dintre ele ar comanda
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cât un bob de grâu, învelită în staniol pe care am pus-o la locul ei. Am avut și alte incidente care puteau fi luate și judecate drept catastrofe nucleare dar pe atunci nu erau prea multe cunoștințe și nici reglementări în domeniul folosirii materialelor nucleare. Apariția Legii folosirii materialelor radioactive în domeniul militar sau civil a impus declararea ca unități nucleare de sine stătătoare a unităților care folosesc materiale radioactive indiferent în ce scop. Din acest moment au apărut funcții
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
-l fi vrut pe ăsta? Nu. Niciodată. Cum de a crescut sămînța nemernicului ăsta Înăuntrul ei din cauza unei biserici cretine și de rahat, condusă de puțoi care nici măcar nu dau la buci? Sau oricum nar trebi să dea. E Împotriva reglementărilor. E Împotriva reglementărilor ca un prizonier din categoria asta să fie lăsat singur cu un ofițer, ca să nu mai vorbim de un polițist În vizită, dar gardianul era un tovarăș de la masoni. Mi-a acordat un timp În care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pe ăsta? Nu. Niciodată. Cum de a crescut sămînța nemernicului ăsta Înăuntrul ei din cauza unei biserici cretine și de rahat, condusă de puțoi care nici măcar nu dau la buci? Sau oricum nar trebi să dea. E Împotriva reglementărilor. E Împotriva reglementărilor ca un prizonier din categoria asta să fie lăsat singur cu un ofițer, ca să nu mai vorbim de un polițist În vizită, dar gardianul era un tovarăș de la masoni. Mi-a acordat un timp În care să fiu singur cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Agenția de Presă Xinhua, Academia Chineză de Științe, Academia Chineză de Științe Sociale, Academia Chineză de Inginerie, Centrul de Cercetare a Dezvoltării de pe lângă Consiliul de Stat, Academia Chineză a Guvernării, Biroul Seismologic al Chinei, Direcția Meteorologică a Chinei, Comisia de Reglementare Bancară a Chinei, Comisia de Reglementare a Titlurilor de Proprietate a Chinei, Comisia de Reglementare a Asigurărilor din China, Consiliul Național pentru Fondul Asigurărilor Sociale, Fundația Națională pentru Științele Naturii. g) Birourile de Stat subordonate ministerelor, comisiilor și comitetelor Consiliului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Științe, Academia Chineză de Științe Sociale, Academia Chineză de Inginerie, Centrul de Cercetare a Dezvoltării de pe lângă Consiliul de Stat, Academia Chineză a Guvernării, Biroul Seismologic al Chinei, Direcția Meteorologică a Chinei, Comisia de Reglementare Bancară a Chinei, Comisia de Reglementare a Titlurilor de Proprietate a Chinei, Comisia de Reglementare a Asigurărilor din China, Consiliul Național pentru Fondul Asigurărilor Sociale, Fundația Națională pentru Științele Naturii. g) Birourile de Stat subordonate ministerelor, comisiilor și comitetelor Consiliului de Stat: Biroul de Stat pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Inginerie, Centrul de Cercetare a Dezvoltării de pe lângă Consiliul de Stat, Academia Chineză a Guvernării, Biroul Seismologic al Chinei, Direcția Meteorologică a Chinei, Comisia de Reglementare Bancară a Chinei, Comisia de Reglementare a Titlurilor de Proprietate a Chinei, Comisia de Reglementare a Asigurărilor din China, Consiliul Național pentru Fondul Asigurărilor Sociale, Fundația Națională pentru Științele Naturii. g) Birourile de Stat subordonate ministerelor, comisiilor și comitetelor Consiliului de Stat: Biroul de Stat pentru Scrisori și Reclamații, Administrația de Stat pentru Cereale, Administrația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Televiziunile insistă minute în șir pe cadavre desfigurate, sânge, membre smulse, oameni cu tuburi în nas, pe patul spitalului, fețe înnebunite de durere. Reporterii care fac asta pot fi numiți ciocli și acuzați de cinism, ba chiar de cruzime. Noile reglementări ale CNA, menite să stopeze avalanșa de imagini furate suferinței și morții, sunt corecte și bine venite. Rămâne însă întrebarea: de ce dau televiziunile astfel de imagini? Din răutate? Din sadism? Pentru că realizatorii programelor de știri chiar sunt niște vampiri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
sunt listate la burse. Însă, observația că, cel puțin la finalul lunii aprilie 28,717% din totalul banilor din pușculița FNI erau «plasați» în acțiuni la Industrial export, trebuia să determine CNVM să intervină ferm, pentru că SOV Invest încălca propriile reglementări.” Așa se explică și fabuloasa avere a unuia din cei mai bogați români, Sorin Ovidiu Vântu, patron al SOV Invest și „creierul” de la FNI. Referindu-se la d-nii Iliescu, Meleșcanu și Emil Constantinescu, ziaristul Dan Pavel remarca: „[...] Ion Iliescu, care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
puțin hotărâtoare în luarea unor astfel de decizii. Trebuie găsite soluții temporare în aceste cazuri dar important este să crească nivelul de trai și economia noastră să se urnească din loc, încât să acoperim în viitor toate costurile sociale. Noi reglementări vor trebui să acopere materia adopției, care se realizează atât de greu în prezent. Astfel, statul ar putea să renunțe la cheltuielile aferente întreținerii și acești copii vor beneficia de condiții mai bune de trai. În momentul de față, mulți
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mondial, aceasta este chiar intenția noastră. Un impozit pe tranzacțiile financiare în proporție de 0,5%. [...] O suprataxă gradată pe acumulările de capital pe termen scurt. Cererea de a se crea o rezervă de 100% pentru depozitele la vedere. [...] O reglementare strictă a derivatelor financiare (prin definiție jocuri de noroc). [...] Un tratament preferențial al băncilor comunitare. [...] Aplicarea riguroasă a legilor antitrust. Opțiunile de preluare ale muncitorilor și ale comunității. Regulile falimentului ar trebui structurate similar pentru a oferi angajaților și comunităților
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din punct de vedere social sau distructive din punct de vedere ecologic. [...] Distribuirea echitabilă a locurilor de muncă salarizate. [...] Descentralizarea sistemului mondial. [...] Reducerea datoriilor externe pentru țările sărace (pe baza unei convenții internaționale). [...] Impozitul pe tranzacțiile financiare internaționale (0,5%). [...] Reglementarea comerțului și investițiilor transnaționale (coordonarea acțiunilor antitrust). [...] Monitorizarea resurselor naturale. [...] Desființarea Băncii Mondiale (care sporește datoriile externe ale statelor sărace). Crearea îndatorării nu este o funcție utilă. [...] FMI ar putea fi substituit cu Organizația Internațională a ONU pentru Finanțe (UNIFO
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care sporește datoriile externe ale statelor sărace). Crearea îndatorării nu este o funcție utilă. [...] FMI ar putea fi substituit cu Organizația Internațională a ONU pentru Finanțe (UNIFO). [...] Organizația Mondială a Comerțului ar trebui să fie înlocuită cu Agenția ONU de reglementare a Comerțului și Investițiilor Transnaționale (UNRATTI).” Obiectivul nostru trebuie să fie de a crea un sistem care să funcționeze în interesul oamenilor. Corporațiile sunt doar un mijloc de satisfacere a nevoilor umane. Dacă, făcând ceea ce credem de cuviință, ne vom
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
strâng brațele să nu dobor repere, periodizare ar fi asta, de fapt o înșiruire de plicticoșenii pe care nimeni nu-și va bate capul să le mai întoarcă de pe-o parte pe alta. Am ascultat sfaturile oficiale, am respectat reglementările europene, sunt eficient, nu mă mai încurc în detalii, nu mai cârtesc la teorii. Am oferit esențialul, numai esențialul și tot esențialul, definițiile de bază, ceva de felul „omul e-un biped fără pene”. Dar mie nu se găsește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
toate nopțile pe canapeaua din apartamentul ei, uitându-se la televizor și pălăvrăgind. Doar ele două: Cora și Betty. Pălăvrăgind în franceză. Și totuși nimeni nu o numește pe Cora țicnită. Poate zic doar că-i un suflet milos. Conform reglementărilor locale, ar fi trebuit să introducă manechinul vechi într-o pungă de plastic și s-o pună pe raftul de sus undeva în camera în care se țin probele. S-o uite acolo. Pe Betty, nu pe Cora. Abandonată. Fermentând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional. (Sintagma „sistemului național de învățământ” este suficientă, întrucât acesta cuprinde învățământul de stat, particular și confesional; în plus articolul are ca obiect de reglementare legea, ca act normativ, și nu structura sistemului național de învățământ.Ă Notă: După art. 1, din motive de logică a textului și de tehnică legislativă, se impune introducerea unui articol nou, care să preia definițiile termenilor și expresiilor, conform
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. Se impune reformularea textului; norma de trimitere trebuie să se facă la alin. (5, iar reglementarea trebuie aplicată cetățenilor care solicită sau care au dobândit o formă de protecție în România, cetățenilor străini - cu excepția celor de la alin. (5 - și apatrizilor, nu numai minorilor. (7 În România învățământul constituie prioritate națională. Art. 3. Principiile care guvernează învățământul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
altfel de explicare a principiului răspunderii publice, arătându-se și modalitatea de aplicare a acestui principiu. g principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural; În opinia noastră, se impune eliminarea principiului, deoarece „cultura” reprezintă domeniul de reglementare al unor alte acte normative - a se vedea și existența unui Minister al Culturii; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. h principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
care au stat la baza deciziei. n principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; Considerăm că este necesară eliminarea acestui principiu, întrucât se regăsește în Constituția României; menținera lui conduce la o dublă reglementare. o principiul incluziunii sociale; ( Considerăm că se impune completarea textului cu „în plan profesional și educațional”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. p principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; Se impune înlocuirea noțiunii
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
oricăror forme de organizare politică în toate spațiile de învățământ, precum și desfășurarea activităților de organizare și propagandă politică în aceste spații de către orice persoană fizică sau juridică”. În egală masură, se impune introducerea în text, la nivel de principiu, a reglementării existente la art. 7 alin. (2: „principiul interzicerii privatizării învățământului de stat - în baza căruia este interzisă privatizarea unităților și instituțiilor de învățământ de stat.” Art. 4. Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ianuarie - 30 septembrie pentru învățământul superior, intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar care începe în anul calendaristic următor celui în care a fost adoptată modificarea sau completarea legii”. Este important de reținut că această reglementare, la nivel de principiu, este încălcată chiar de prezenta lege; în acest sens, este de remarcat faptul că actul normativ nu intră în vigoare la începutul anului școlar - 1 septembrie 2011 - ci la o dată care nu are nicio logică - 9
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]