2,230 matches
-
a regresiei logistice constă și în aceea că atunci când se cunosc factorii independenți se poate prezice, prin inferență statistică, probabilitatea de realizare a variabilei dependente. Când variabila dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se poate aplica regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și în aceea că atunci când se cunosc factorii independenți se poate prezice, prin inferență statistică, probabilitatea de realizare a variabilei dependente. Când variabila dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se poate aplica regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de realizare a variabilei dependente. Când variabila dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se poate aplica regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea ca analiză de segmentare sau taxonomică este o metodă exploratorie de analiză care permite identificarea subgrupurilor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se poate aplica regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea ca analiză de segmentare sau taxonomică este o metodă exploratorie de analiză care permite identificarea subgrupurilor omogene intr-o populație. Deoarece formele tradiționale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bune alternative la metodele tradiționale de analiză statistică, atunci când ipotezele teoretice și distribuțiile presupuse de rigorile metodelor tradiționale nu sunt respectate. În SPSS metoda folosește trei tehnici principale sau metode de creștere: CHAID, QUEST și CRT (utilizată pentru arborii de regresie) și este utilă atât pentru analizele exploratorii, cât și pentru cele confirmatorii. Metoda este apreciată mult atât pentru natura ei ierarhică, cât si pentru deosebita flexibilitate [4]. Arborele de clasificare este un arbore decizional, și din acest motiv metoda, în funcție de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
trei modele teoretice propuse: modelul clusterilor în clase latente, modelul factorial în clase latente și modelul regresiv în clase latente. Toate aceste modele sunt în mare măsură similare modelelor și analizelor tradiționale: analiza de clusteri, analiza factorială și analiza de regresie. Avantajul modelelor în clase latente constă în faptul că restricțiile din ipotezele analizelor tradiționale sunt mult relaxate și, de exemplu, utilizarea în analiza factorială sau de clusteri a variabilelor de tip nominal sau ordinal nu mai este o problemă [13
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în plină dezvoltare, în analiza de clase latente, compatibil cu fișierele de date tip SPSS. Reeșantionare prin metoda Bootstrap [12] Bootstrap este o tehnică de reeșantionare care permite determinarea incertitudinii acurateței estimării parametrilor statisticii de interes (proporții, medii, coeficienți de regresie, coeficienți de corelație etc.). În general, incertitudinea în statistică este evaluată prin eroarea standard a parametrului estimat și respectiv intervalul său de încredere. Această estimare este însă corectă numai dacă ipotezele teoretice pe care se bazează nu sunt încălcate. În
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
col uterin, ne propunem să identificăm din rândul căror femei se recrutează cele care au grad scăzut de adresabilitate pentru PAP și, în consecință, care prezintă risc al patologiei oncologice a colului uterin. Am folosit analiza prin clasificare arborescentă și regresia logistică din SPSS. Variabila dependentă utilizată a fost efectuarea testului în ultimii trei ani [4]. Situația expusă mai sus a motivat efectuarea unei analize statistice a factorilor care conduc la rata foarte mică a femeilor care fac teste Babeș-Papanicolau în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
40,9 Grupa de vârstă (4 grupe) (GRUPA) 15-24 129 15,2 25-34 241 28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză exploratorie am folosit trei metode statistice: * regresia logistică binară; * analiza în clase latente analiza de clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului propus este: În (odds(PAPTEST)) = B0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză exploratorie am folosit trei metode statistice: * regresia logistică binară; * analiza în clase latente analiza de clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului propus este: În (odds(PAPTEST)) = B0 + B1 x INFORMARE + B2 x VENIT + B3 x AVORTURI + B4 x EDUCAȚIE Variabilele independente
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și la un p < 0,05 corelează negativ cu divorțurile. Corelațiile semnificative arătate anterior indică faptul că modelul de mișcare naturală ar putea fi explicat prin interdependența factorilor, și din acest motiv am încercat să determinăm un model explicabil prin regresie liniară. Astfel, considerând variabila dependentă numărul de născuți vii și variabile independente divorțurile și căsătoriile (Tabelul 119) construim următoarea ecuație de regresie liniară: NN = C + B 1 x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți, C
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
putea fi explicat prin interdependența factorilor, și din acest motiv am încercat să determinăm un model explicabil prin regresie liniară. Astfel, considerând variabila dependentă numărul de născuți vii și variabile independente divorțurile și căsătoriile (Tabelul 119) construim următoarea ecuație de regresie liniară: NN = C + B 1 x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți, C este constanta modelului, iar B1 B2 sunt coeficienți. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele analizei de regresie liniară efectuată cu programul SPSS
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
119) construim următoarea ecuație de regresie liniară: NN = C + B 1 x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți, C este constanta modelului, iar B1 B2 sunt coeficienți. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele analizei de regresie liniară efectuată cu programul SPSS. Din Tabelul 119 observăm că valorile R și respectiv R Square sunt apropiate de valoarea maximă 1, ceea ce indică validitatea și fidelitatea modelului (corectitudinea explicației prin acest model). Practic 87% din variabilitatea variabilei dependente (numărul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ipoteza nulă), în care nu există relații între variabila dependentă și variabilele independente (explicative). Totodată, testul ANOVA (Tabelul 120) arată corectitudinea modelului, în sensul că variabilele independente explică bine variația variabilei dependente. Se evidențiază în Tabelul 121 valorile coeficienților de regresie liniară și gradul de semnificație al fiecărui coeficient (cât este el diferit de zero). Astfel, coeficienții variabilelor independente [B1, B2] (căsătorii, divorțuri) sunt semnificativ diferite de zero. Constanta modelului [C] este la limita pragului de semnificație. Testul de coliniaritate prin
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta care nu este statistic diferită de 0 (zero), având p = 0,075 > 0,05. Din acest motiv am utilizat și metoda de estimare a coeficienților regresiei prin metoda bootstrap, disponibilă în SPSS pentru modele neliniare. Am impus (forțat) de asemenea SPSS-ul să analizeze un număr de 999 eșantioane extrase prin metoda bootstrap. Rezultatul final este prezentat în Tabelul 122. Parametri Estimare Eroarea standard 95% Intervalul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de investigație pentru că sunt sănătoase (19,4%) și pentru că nu au partener sau nu sunt active sexual (7,65%). 15,3% nu au cunoștințe despre acest test. 12.3. Identificarea femeilor cu grad scăzut de adresabilitate pentru PAP modelare statistică Regresia logistică binară, modelul logistic indică ceea ce crește șansa de a face un PAP. * Cu cât sursele de informare utilizate sunt mai de încredere (cadre medicale, publicații de specialitate), șansa ca persoana să fi făcut un test PAP este de 1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu numărul de: născuți vii, sporul natural, decese sub un an, căsătorii și la un p < 0,05 corelează negativ cu divorțurile. Considerând variabila dependentă numărul de născuți vii și variabile independente divorțurile și căsătoriile, am construit următoarea ecuație de regresie liniară: NN = C + B 1 x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți C este constanta modelului, B1 B2 sunt coeficienți. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ce nu - sunt lucruri pe care nu eu le hotărăsc. Întrucât mi s-a retras dreptul de a hotărî în privința mea, întrucât tot ce fac și sunt cade sub recompensă și pedeapsă - sunt infantilizat. Umilirea este infantilizare. Umilit fiind, cunosc regresia la stadiul în care, în toate privințele esențiale, se hotărăște pentru mine pentru că eu nu pot hotărî în privința mea. Dar nu pot nu pentru că nu pot, ci pentru că putința mea este împiedicată să se manifeste. Umilirea induce în mine conștiința
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
1 4 zile) 4,7 % stadiul II ( 5-10 zile) 3,9 % stadiul III (11-17 zile) 4,8 % stadiul IV ( 18-21 zile) 3,1 % Studiile efectuate au arătat că, foliculii mari au diferite nivele ale atreziei în timpul fazelor de creștere și regresie, care sunt asociate cu diferite nivele ale concentrației de inhibină α, inhibină β și activină (YING S.Y., 1988, GUILBANT L. 1993). Numai foliculii de dimensiuni mari, maturi din punct de vedere morfologic și funcțional (cu receptori pentru FSH și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1992, SCHOPPER D.și col. 1994, ZEROBIN K.și col.1984, HUSSEIN F.M. și col.1992, KEELING B. și col. 1993, PETERS A.R. și col. 1984, RAO A.V. 1991). S-a constatat că, accelerarea procesului de regresie a primului corp luteal postpartum este datorată unei eliberări premature a prostaglandinei PG F2α din uter. Această eliberare prematură de PGF 2α este explicată , fie de o concentrație mai scăzută de receptori pentru progesteronă, fie de o concentrație mai ridicată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1982, MARQUES C. ,1986, STEFFAN J. și col. 1990). ANDERSEN L. și col. 1995 au stabilit o corelație negativă între numărul limfocitelor T și procesul de luteoliză, sugerând o posibilă implicare a acestor celule în evenimentele ce conduc la regresia corpului luteal. Alte investigații stabilesc drept cauză a regresiei premature a primului corp luteal postpartum, existența unor foliculi cu ovocite anormale, după a căror ovulație nu se dezvoltă un corp luteal corespunzător (BRUEL K., LEWIS P.E., 1993). Deși funcția luteală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1990). ANDERSEN L. și col. 1995 au stabilit o corelație negativă între numărul limfocitelor T și procesul de luteoliză, sugerând o posibilă implicare a acestor celule în evenimentele ce conduc la regresia corpului luteal. Alte investigații stabilesc drept cauză a regresiei premature a primului corp luteal postpartum, existența unor foliculi cu ovocite anormale, după a căror ovulație nu se dezvoltă un corp luteal corespunzător (BRUEL K., LEWIS P.E., 1993). Deși funcția luteală subnormală la primul ciclu estral postpartum este bine documentată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o fază de eflorescență corespunzătoare secreției maxime de progesteronă, al cărui nivel ridicat se menține și pe parcursul diestrului. La sfârșitul diestrului, în a 16-17-a zi a ciclului estral are loc o scădere bruscă a nivelului de progesteronă, care evidențiază debutul regresiei corpului luteal. Concomitent are loc creșterea nivelului estrogenilor, moment care indică începutul unei noi faze foliculare. 3.5.5. Factorii implicați în reluarea activității ovariene postpartum Reluarea activității ovariene postpartum la vaci este influențată în sens negativ de o serie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ml). În relație cu perioada estrului concentrația de estradiol începe să crească cu 2-3 zile înainte de estru și scade brusc după estru. Concentrația de progesteronă plasmatică crește rapid la 4-5 zile după estru și scade la 4 zile înainte de estru. Regresia corpului luteal pare să fie esențială pentru o secreție maximă de estradiol înainte de estru, deoarece nivelul de estradiol crește numai după ce valorile progesteronei scad (BOITOR, I., 1979). La vacile cu retenția anexelor fetale investigațiile privind valorile concentrațiilor serice ale hormonilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]