2,229 matches
-
mod deosebit relația dintre investițiile străine directe, creșterea PIB și a exporturilor. Reținem din teoria și modelul lui Keynes faptul esențial că dintr-o criză economică nu se poate ieși fără aportul determinant al factorului investițional, care stă la baza relansării creșterii economice. Cu toate că în economia reală rata dobânzii este fluctuantă, iar progresul tehnic se produce „inevitabil”, modelul Harrod poate fi utilizat ca instrument de fundamentare a deciziei de investiții la toate nivelurile de agregare (micro, mezo sau macro). În opinia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ISD pentru dezvoltarea durabilă a economiei naționale, criza economico financiară prin care trece România constituind un test deosebit de interesant în ceea ce privește realismul abordărilor teoretice și practice referitoare la contribuția investițiilor străine directe pentru înscrierea României, pentru ieșirea României din criză și relansarea creșterii economice a acesteia; b) importanța deosebită, primordială ca rezultat final al impactului investițiilor străine directe asupra creșterii economice a țării-gazdă, a eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
având loc o scădere a acesteia comparativ cu anul 2009 de circa 2,00%. În luna aprilie a anului 2013 observăm o ușoară creștere a numărului total de șomeri înregistrați, de 5,29%, ceea ce arată încă un caracter fragil al relansării creșterii economice în România, insuficient pentru recuperarea totală a declinului economic și social înregistrat în primii doi ani de la declanșarea crizei. 3.5. Volumul și dinamica investițiilor totale brute Teoria economică standard, indiferent de curentele mai vechi sau mai recente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
insuficient pentru recuperarea totală a declinului economic și social înregistrat în primii doi ani de la declanșarea crizei. 3.5. Volumul și dinamica investițiilor totale brute Teoria economică standard, indiferent de curentele mai vechi sau mai recente ale gândirii economice, postulează relansarea procesului investițional drept factor sine-qua-non al reluării creșterii economice, cu condiția creșterii eficienței economice, prin tehnologii noi și modernizate, dar și prin contribuția unui management performant în sectorul public și privat, a unei bune guvernări a corporațiilor, a sectorului bancar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
firmelemamă care au centre de cercetare științifică; factori privind contribuția externalităților, fuziunilor și achizițiilor; experiența pozitivă în marketing și prosperitatea piețelor internă și externă a cererii. În scopul valorificării potențialului investițiilor străine directe de a stimula și intensifica procesul de relansare a creșterii economice și sociale în țara noastră, recomandăm ca factori de creștere a eficienței: autoritățile ar trebui să promoveze campanii de informare a opiniei publice despre fondurile acordate de organismele financiare internaționale (BERD și BIRD) și fondurile structurale și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și le reexportă după o îmbunătățire superficială (inclusiv prin schimbarea mărcii comerciale), la prețuri de câteva ori mai mari, uneori chiar în România. Investițiile străine directe au avut un rol important în stabilizarea proceselor macroeconomice din țara noastră și în relansarea creșterii economice, dar efectele de antrenare și propagare nu au fost valorificate pe deplin, existând încă unele puncte-cheie asupra cărora trebuie acționat. Capitolul 4 Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR la investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
salariul mediu a crescut cu 1,6% În Statele Unite ale Americii, totuși mai puțin decât creșterea În șapte dintre țările europene. Majoritatea acestor creșteri În Statele Unite ale Americii au fost anulate de căderea bursei din anul 20006. Chiar În cursul relansării economice rapide din a doua jumătate a anului 2003, salariul mediu pe oră pentru pozițiile nemanageriale din birourile și fabricile americane a crescut cu numai trei cenți, după cum arată Bureau of Labor Statistics - de abia suficient pentru a ține pasul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suficient de cristalizate încât să devină o activitate mai mult sau mai puțin de rutină științifică. În această privință putem identifica una dintre erorile cu consecințe pe termen lung pe care sociologia noastră le-a făcut în primele faze ale relansării sale după război. Obiectivul prioritar al ei a fost dezvoltarea unui sistem de învățământ care să formeze specialiști sociologi ce urmau a fi încadrați în întreprinderi, precum și în alte instituții. O asemenea strategie s-a dovedit falimentară. Profesia de sociolog
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În ansamblu, a economiei. Într-o primă fază scăderea randamentului acestui impozit se datorează multiplelor facilități acordate prin legislația fiscală, care au avut ca scop Încurajarea sectorului privat, 134 Moșteanu T.(coord), Politici fiscale și bugetare pentru reformarea economiei și relansarea creșterii economice, Ed. Economică, București, 2003, p.45 153 dar au contribuit Într-o bună măsură la expansiunea fenomenelor de evaziune fiscală. Ulterior evoluția Încasărilor din impozitul pe profit poate fi pusă pe seama declinului economic Înregistrat la sfârșitul anilor 90
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sau amplifica inflația. Cea de a doua alternativă mizează pe promovarea unei politici monetare (expansioniste) axată pe creșterea anticipată a ofertei de monedă-semn, menită să antreneze o reducere a ratei dobânzii și să stimuleze investițiile, iar, În final, să susțină relansarea sau accelerarea creșterii economice. Din perspectiva celor expuse, ne apare relevantă manifestarea rolului impozitelor În cadrul modelului IS-LM, bazat pe construirea celor două curbe, ce sintetizează condițiile de echilibru pe piețele reală și monetară; una denumită investiții-economii (IS) și cealaltă cerere-oferta
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concepute În scopul stimulării investițiilor, adaptării economiei la cerințele pieței interne și externe și, pe un plan mai larg, asigurării stabilității și creșterii economice. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt axate pe acțiunea conjugată a impozitelor și cheltuielilor publice pentru relansarea economiei stagnante sau În recesiune, respectiv pentru stabilizarea ei, distingându-se prin impactul avut, În mod deosebit: mecanismul de flexibilitate (A. Hansen); sistemul stabilizatorilor Încorporați (P. Samuelson); creditul fiscal, etc. Astfel, mecanismul de flexibilitate are drept componente principale: impozitele, cheltuielile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
primul rând, acestea se disting prin punerea În valoare a flexibilității sistemului de impunere, concretizată În variante diverse de aplicare a impozitelor pentru a acționa și ca instrumente de influențare a vieții economico-sociale pe două direcții majore: stimularea investițiilor și relansarea activităților economice confruntate cu fenomenele de recesiune și șomaj; corectarea inechităților sociale prin prisma nivelului veniturilor realizate În sensul avantajării categoriilor sociale considerate defavorizate. 139 Samuelson P.A., Economie politică, Ed. Teora, București, 2000 176 În al doilea rând, se promovează
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dacă se admite că există o anumită limită pentru presiunea fiscală, atunci problema crucială este aceea de a ști unde se află și dacă ea este respectată sau nu. Dacă această limită a fost depășită, cel mai bun mijloc de relansare a economiei este eliberarea din „jugul” fiscal. Tocmai acesta a fost sensul reformelor profunde puse În practică În unele țări, precum S.U.A., Anglia și altele. Reforma fiscală profundă din Anglia, În timpul guvernării Thatcher, a fost, Într-o Însemnată măsură, consecința
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
M. Ș., COSTAȘ C. F., Fiscalitatea În Europa la Începutul mileniului III, Editura Rosetti, București, 2006; 98. MOȘTEANU T. (coord.), Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București, 2005; 99. MOȘTEANU T. (coord.), Politici fiscale și bugetare pentru reformarea economiei și relansarea creșterii economice, Editura Economică, București, 2003; 100. MOȘTEANU T. (coord.), Politici și tehnici bugetare, Editura Universitară, București, 2006; 101. MOȘTEANU T., DINU S., Reforma sistemului fiscal În România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999; 102. MUNTEANU V. (coord.), Control și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
auzi cei ce se cred niște Robinsoni rămași pe „insula adevăratelor metode” cu care vor să „reinventeze” sociologia ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Pluralismul social din România este sincron cu un pluralism teoretic În care se „simte” nostalgia relansării empirismului (sub diferitele sale nuanțe) ca singură cale de accesare a stării de fapt „a României”, eliberată de tirania ideologică a bolșevismului, ce nu putea accepta că există și disfuncționalități. Totuși, frenezia de a „spune adevărul cu orice preț” a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradiției pentru afirmarea independenței României. Ovidiu Bădina și-a dedicat activitatea reconsiderării Școlii de la București, publicând lucrări despre Dimitrie Gusti, și a Îngrijit publicarea operelor acestuia (1965, 1966, 1967). Reconsiderarea tradiției sociologiei românești antebelice a reprezentat un sprijin important pentru relansarea sociologiei. Simultan, s-a produs o schimbare de atitudine față de exponenții acestei tradiții, care au fost, Într-un fel sau altul, reabilitați. Un exemplu este Traian Herseni, care, după ani de Închisoare sub acuzația de a fi fost legionar, a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a societății socialiste și, unii, chiar de utilizare a ei În lupta Împotriva grupurilor conservatoare din partid. Mecanismele relansării sociologiei. Spre sfârșitul anilor ’50 și În prima parte a anilor ’60 activitatea sociologică Începuse să se dezvolte. În primul rând, s-au publicat lucrări de sociologie - de regulă, produse tot de sociologii formați Înainte de război. H.H. Stahl publică În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o consecvență de admirat antropologia socială și culturală, constituind În jurul său un grup restrâns de cercetători. În perioada 1964-1968 se publică anual În medie 70,2 lucrări, marea majoritate cu profil sociologic, față de 23,6 În perioada anterioară. Crucială pentru relansarea sociologiei a fost reluarea cercetărilor sociologice empirice. Încă În perioada grea a anilor ’50, devenind foarte activi În perioada de liberalizare a anilor ’60-’70, supraviețuitorii Școlii sociologice de la București au lansat ambițioase programe de cercetare. Aceste echipe au constituit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relativ largi generații de sociologi. Unii profesori Înalt calificați din vechea generație (de exemplu, H.H. Stahl) au fost solicitați să contribuie la reconstrucția Învățământului sociologic. Din păcate, din cauza obsesiilor politice și personale ale lui Miron Constantinescu, care a preluat patronajul relansării sociologiei, sociologi de valoare din vechea generație, ca, de exemplu, Traian Herseni, nu au fost implicați În formarea universitară a sociologilor. Lipsa profesorilor calificați a fost completată de bibliotecile destul de bine echipate pentru acea perioadă. O sursă crucială În formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celor cinci ani precedenți, la 156, iar În următorii cinci ani la 103. Probabil, printr-o extindere a identificării publicațiilor sociologice din anii ’80 s-ar identifica o rapidă scădere a volumului publicațiilor. În primul rând, dacă În perioada de relansare a sociologiei În anii ’60 s-a produs o adevărată explozie de sociologii empirice, consolidând mai ales competența cercetării empirice și o cunoaștere a problemelor reale ale societății românești, după 1973 regimul politic a descurajat masiv cercetările sociale, făcându-le
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sprijinul acestei ipoteze. Ar fi, desigur, interesantă o analiză a conținutului empiric al producției sociologice din această perioadă pentru a-i determina patternul. Voi aduce aici doar argumente de ordin teoretic. Primul argument: efectul „acceptării târzii” a sociologiei Ipoteza 3: Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu erau de găsit În paradigma marxist-leninistă, ci În tradiția sociologică românească, construită pe programul reformei sociale, și, În mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societății socialiste românești: industrializare, migrare de la sat la oraș, asimilarea rezultatelor revoluției științifice și tehnice etc. În al treilea rând, ea a oferit o sursă foarte importantă În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că metodologia a fost elementul central al relansării sociologiei românești, conferindu-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]