5,534 matches
-
ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă de fâșii albăstrui de lumină în dreptul felinarelor. Alternanța asta de lumină crudă și frunziș întunecat îmi transforma venirea într-un ciudat negativ al primei vizite, din ajun, în lumina soarelui matinal. Repetiția era atât de exactă încât avea să-mi dea răgazul să observ scurte pauze de absurd și de muțenie între cuvinte și gesturi. Paznicul își făcu apariția, îmbrăcat într-un impermeabil, se uită la mine prin grilaj, dispăru în gheretă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sau profesional. Compas, echer, riglă Instrumentele geometrice simbolizează posibilitataea de organizare și ordonare a lumii. Se referă și la rigoare, la obiectivitate, la gândirea rațională și metodică. Prin mânuirea lor cu îndemânare, ele personifică lumina științei opusă obscurantismului. Fondate pe repetiție și sistematizare, ele reproduc ordinea cosmică, gândită, judicioasă și controlată. Rigla și echerul, în vis, sunt în relație cu legea, spiritul dreptății și exprimă dorința sau obligația de a rămâne pe sau de a regăsi drumul cel drept. Ele preconizează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
între secvențe cât mai natural cu putință. Fiecare ziarist își dezvoltă propriile elemente de legătură. Fiecare jurnalist cu experiență are un set de locuri comune proprii. Nu este nici o rușine să apelăm la ele, dar atenție: fără comodități inutile sau repetiții monotone. Nu o dată se întâmplă să zăbovim minute în șir pentru a găsi cel mai bun element de legătură între un paragraf și altul. Bine ar fi să gândim reportajul în secvențe mari (subcapitole). Dimensiunea unei secvențe ar fi între
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să amintim propozițiile-marcator, care fac parte din categoria: te rog, îți ordon, să mă explic, doream să spun (vezi L. Roșca, 2004, p. 119). Putem nuanța în fel și chip tipologia conectorilor. Esențial este să evităm folosirea lor în exces, repetiția supărătoare sau greșelile de întrebuințare. De pildă, nu este un semn de stăpânire a limbii dacă începem o frază cu: dar, și totuși, pentru că, în schimb etc. NOTE (1) Școala americană (Earl S. Hutchinson, 1986, pp. 223-236) propune o altă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rugăciune” un paradox: „Mai binele este mai răul binelui”; o adresare directă (procedeu publicitar): „E timpul să vă decideți”. Câteva sfaturi: Evitați abstracțiunile sau afirmațiile generale: „O situație dificilă”. Apelați la contraste și chiar la jocuri de cuvinte subtile. Evitați repetiția și concurența între titluri. Concentrați-vă asupra cuvintelor-cheie. Nu folosiți ghilimele sau puncte de suspensie. În cele mai multe cazuri, ele insinuează inutil, provocând o ironie prea simplă (în loc de „Democratul Băsescu” scriem „Băsescu... democratul” sau „Democratul Băsescu?”). Nu uitați: intertitlul nu face
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oferă ultimele detalii ale evenimentului, întărind (reluând chiar) toate depeșele anterioare. Sinteza (prioritate 5). Cuprinde toate aspectele în timp și spațiu ale aceluiași eveniment. Ca și leadul, sinteza poate fi decupată în mai multe depeșe, în funcție de necesitățile redacționale. Defectul unor repetiții supărătoare și lipsa unei cronologii stricte par a fi inerente unei redactări febrile, cu ochii pe ceas. Fiecare depeșă începe și se termină cu un anumit cod. De pildă, la început: FRA0121 3 I 0146 / AFP-NP81. Tradus, acest cod vrea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
surâs blând și trăsături dure ale feței, o voce caldă însoțită de o mișcare nervoasă și nestăpânită a mâinilor etc. Urmăriți și notați cu atenție vorbirea personajului: locurile comune, ticurile, greșelile de limbă, preferința pentru un anumit tip de expresivitate, repetiția unor cuvinte sau a unor idei. Adeseori, omul se trădează prin cuvânt. Nu este suficient să spunem despre un politician că este demagog. Acest lucru va rezulta mult mai convingător din citate, din enumerarea cuvintelor preferate, des pomenite de către politicianul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limita lexicul specializat, fără a-l exclude cu totul, în așa fel încât textul să fie clar pentru toată lumea - și specialist, și neofit. Folosirea metonimiilor sau a perifrazelor consacrate pot îmbogăți un vocabular fatalmente restrâns sau ajută la evitarea unor repetiții supărătoare (București pentru guvernul român, practicantele celei mai vechi meserii din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să însemne Ierusalim (pentru creștini) sau Mecca pentru musulmani. Sintagmele verbale. Ele subliniază poziția jurnalistului în raport cu sursa: prin distanța
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gramatica „textuală”, fragmente de text) etc. -, construite pe parcursul învățării, adaptată situațiilor/cerințelor Nestructurante: elemente disipate care se acumulează 8. Tipuri de activități/procedee Oral Înțelegere (întrebare-răspuns, lecturi cu voce tare/de bază, exerciții de recunoaștere, itemi tip adevărat-fals) Expresii (întrebare-răspuns, repetiții, parafrazări, rezumate, dramatizări, jocuri de rol) Fonetic Ascultare, recunoaștere, explicații, corectări etc. Scris Înțelegere (strategii globale, strategii analitice) Expresii (exerciții de înlocuire, de transformare, de transpoziție, fraze de completat, exerciții cu aplicații gramaticale sau lexicale, redactări, disertații, argumentări, povestiri) 9
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
legii lui Hick, putem spune că alegerea TR este liniar legată de întregul spectru al informației necesar pentru rezolvarea incertitudinii despre alternativele " n" stimuli răspunsuri. Pi H 1log 2= 2.3. Feedback-ul și funcțiile sale în învățare Vechiul proverb “ repetiția este mama învățăturii” , deși citat în multe cazuri, nu-și mai găsește aplicația azi. Repetiția, în cel mai bun caz, asigură continuitatea unei acțiuni. Barlett afirma că, prin practică, rezultatele obținute pot deveni perfecte. Predarea este un proces complex și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
informației necesar pentru rezolvarea incertitudinii despre alternativele " n" stimuli răspunsuri. Pi H 1log 2= 2.3. Feedback-ul și funcțiile sale în învățare Vechiul proverb “ repetiția este mama învățăturii” , deși citat în multe cazuri, nu-și mai găsește aplicația azi. Repetiția, în cel mai bun caz, asigură continuitatea unei acțiuni. Barlett afirma că, prin practică, rezultatele obținute pot deveni perfecte. Predarea este un proces complex și complicat, iar feedback-ul este una din funcțiile inter-relaționale pe care profesorul le are în
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și în condiții cât mai diferite. V.Belinovici afirma (cf. T. Ardelean, 1979: „raționamentele abstracte despre mișcări, neconsolidate prin senzații și percepții, nu au un caracter real și duc deseori la greșeli cu ocazia încercărilor de a executa acțiunea motrică.” Repetiția trebuie considerată ca un factor indispensabil, când învățarea are ca scop automatizarea reacției. Învățarea motrică care urmărește și randamentul rezultă nu numai dintr-o acțiune ce trebuie repetată, ci și dintr-o adaptare organică (Hull, citat de P. Pesquie,). Informarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
dat în funcție de acțiunile coechipierilor și adversarilor. 2. Viteza de execuție, este dată de timpul consumat de la începerea efectuării unui act sau a unei acțiuni motrice până la terminarea acestora. Ea se referă în special la mișcările,,singulare",,,separate". 3. Viteza de repetiție, este de fapt o variantă a vitezei de execuție și se referă la efectuarea aceleași mișcări într-o unitate sau interval de timp prestabilite. Ea vizează frecvența unei mișcări pe o unitate de timp. 4. Viteza de deplasare, care este
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
vizează frecvența unei mișcări pe o unitate de timp. 4. Viteza de deplasare, care este tot o variantă a vitezei de execuție (când este vorba de parcurgerea, prin alergare sau alte modalități, a unui spațiu prestabilit), sau a vitezei de repetiție (când se pune problema cât spațiu, ce distanță se parcurge într-o unitate de timp prestabilită, deci care este frecvența mișcărilor care deplasează corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
analiza seriilor de timp non-liniare. Metodele de prospecție teoretică Îi ajută pe analiști să facă predicții privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o serie de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în modalitatea lirică, poemul discursiv, cu repetiții și prolixități, făcând loc peisajului spiritualizat, oarecum expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă și după 1935. Cioplitorul de vedenii grupează mai multe „arte poetice” și confesiuni lirice. B. se reprezintă pe sine ca
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale, lirismul fiind preponderent obiectiv (Cântec de hamal în port, Salahorul, Accidentul, Cartier muncitoresc). Versul, influențat de tehnica lui Aron Cotruș, este liber, ritmat de repetiții și de rime sau asonanțe interioare. Lirismul subiectiv precumpănește în volumul Eu și Dunărea, un poem unitar, structurat ca jurnal al unei călătorii de-a lungul fluviului și, totodată, în propria memorie. Versurile rețin prin contrastul dintre elanurile vitaliste și
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
definește în profunzime personajul (Legea progresului, Punerea la punct, Metodă nouă, Cele două școli, Cele trei elemente). Alte schițe sunt adevărate fiziologii ale prostiei, lașității și cameleonismului (Un revoltat, Colonelul Ionescu, Gușă de porumbel), ale profitorului și servilului (Rațe cu repetiție), ale ignorantului imoral pus să facă educație altora (Masă comună, Ședință de educație, Crăciunul). Scriitorul demistifică o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează ființa și face absurde relațiile dintre indivizi. Personajele sunt construite schematic
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
stimulare a eroismului, principala ei funcție fiind cea social-educativă. În folclorul românesc, b. cunoaște trei forme de existență distincte. Una, cu desfășurare amplă, este cea inspirată de fapte eroice din istorie, expuse într-un stil retoric, cu multe hiperbole și repetiții. Ea este cântată de obicei de lăutari cu acompaniament de instrumente muzicale (cimpoi, fluier, vioară, cobză sau țambal). Pasajele cântate pe o melopee liberă, silabică, deschisă improvizației, alternează cu versuri recitate și cu interludii instrumentale. Sub această formă, specia este
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
pentru consecința actelor mele. Consecința tentației este persistarea În Rău. A ceda ispitei semnifică, de fapt, acceptarea răului, a faptului, gândului, intențiilor nepermise care sunt imorale, periculoase, rele. Dacă voi persista, mă voi „obișnui” cu Răul care, În final, prin repetiție va Înlocui Binele. Se va produce o răsturnare a sistemului de valori morale, dar concomitent și o schimbare a ființei mele. Ceea ce este mult mai grav. Se poate vedea, din cele de mai sus, câtă importanță au acțiunile psihomorale negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
circumscris istoric în proximitatea celui de-al doilea război. Câmpia și Orașul, adevărații protagoniști ai Cărții de la Metopolis, își împart și dominația asupra universului fictiv din Iarna bărbaților. După cum tot în cartea de nuvele apare cu pregnanță tiparul structural al repetiției, a cărei fenomenologie o înscenează somptuos viitorul roman. În ciclul de proze Masa cu oglinzi, sub semnul revenirii stă mirajul numit de cineva „apa celor fără de viață”. Iar în Ploaia și biserica pe roate, toată narația se rezumă la repetarea
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Ploaia și biserica pe roate, toată narația se rezumă la repetarea unui text pe care nu numai povestitorul (Popescu), ci și ascultătorul său (ceasornicarul Schwartz) îl știu deja pe de rost. Opera lui B. este construită pe principiul reiterării, al repetiției, al circulației și al prefacerii, alcătuind un spațiu unitar textual și omogen stilistic și tematic. Un univers al istorisirii, născătoare deopotrivă de Lume și de Carte. Monocord și egal cu sine însuși, scriitorul nu mizează pe surpriză sau pe diferență
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
omogen stilistic și tematic. Un univers al istorisirii, născătoare deopotrivă de Lume și de Carte. Monocord și egal cu sine însuși, scriitorul nu mizează pe surpriză sau pe diferență, ci, dimpotrivă, își scoate efectele din previzibil și din repetitiv. Principiul repetiției și al confirmării este ilustrat triumfal de Cartea de la Metopolis, unde el coboară în ficțiune, devenind pe de o parte o normă structurală a lumii povestite și pe de alta o temă de comentat și de dezbătut. Romanul nu poate
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
lucruri: Care erau și care nu erau. Sau, fiecare lucru putea avea două fețe, dacă nu mai multe.” În condițiile date, în lumea imaginară de la Metopolis, ca și în literatura lui B., se intră într-o circularitate teoretic infinită a repetițiilor, a reluării, a translației. Ia naștere un spațiu continuu unde prefacerea este justificată de existența unui mit al originilor și nutrită de o memorie generică difuză. Toate personajele mai importante din roman stau sub semnul acestui sindrom, îndeosebi trioul de
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]