5,064 matches
-
nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfige un șurub. Prin fumul drăcesc și prin grozăviile unei lupte navale, poți vedea uneori rechini ațintindu-și privirea cu jind spre punțile corăbiilor - ca niște cîini hămesiți strînși în jurul unei mese pe care se taie carne - gata să se repeadă la orice cadavru aruncat în mare; e drept că, spre deosebire de vitejii măcelari ai mării, care taie pe punte, ca niște canibali, carnea de balenă cu cuțitele lor aurite și înciucurate - rechinii, aceste animale cu boturile ghintuite cu juvaeruri, nu fac
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăgeau din ce în ce mai multă saulă, strîngînd monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un plescăit puternic vesti că bravul meu Queequeg se aruncase în mare, pentru a veni în ajutorul înecatului. Marinarii se repeziră buluc la parapet și ochii tuturor se ațintiră asupra apei, urmărindu-i fiece încrețitură, în vreme ce clipele se scurgeau, fără ca înecatul și salvatorul lui să dea vreun semn de viață. Cîțiva mateloți săriră într-o barcă și se depărtară puțin de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ibric de cafea, domnule Starbuck, replică Stubb. Vine-ncoace ca să ne facă o cafeluță. Nu vezi bidonul ăla mare de tablă de lîngă el? Acolo-și ține apa fiartă. A, neamțu-i un băiat de treabă, zău! Ă Fii serios! îl repezi Flask. Are un polonic și un bidon de ulei. I s-a terminat desigur uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acesta s-ar fi bătut cu o reptilă tîrîtoare, în loc să înfrunte monstrul cel mai mare al adîncurlior. Orice om e în stare să ucidă un șarpe, dar numai un Perseu, un Sfîntul Gheorghe sau un Coffin are curajul să se repeadă asupra unei balene. Să nu ne lăsăm înșelați de reprezentările acestei scene în pictura modernă, căci, deși făptura înfruntată de acel viteaz vînător de odinioară este înfățișată vag sub forma unui grifon și deși bătălia are loc pe uscat, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Sus pe catarge! Pregătiți repede mandare și găleți, ca să stropiți pînzele! Malaiezii sînt pe urmele noastre! Ca și cum ar fi stat prea mult la pîndă înapoia promontoriilor, așteptînd ca Pequod să intre de-a binelea în strîmtoare, acești briganzi asiatici se repeziseră pe urmele noastre, ca să cîștige timpul pierdut. Cum sprintenul Pequod era el însuși angajat într-o urmărire rapidă, înlesnită de un vînt prielnic, era foarte frumos din partea acestor filantropi oacheși că-l ajutau să se grăbească și mai mult spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îaflate, totuși, cam la o milă înapoia lor), că-și strînse iar rîndurile; batalioanele lor compacte, ale căror jeturi semănau cu niște șiruri de baionete scînteietoare, înaintau cu o repeziciune sporită. Rămași numai în cămașă și-n chiloți, ne-am repezit la rame și, după cîteva ore de vîslit, eram gata-gata să ne lăsăm păgubași, cînd, deodată, o încetinire generală a mișcărilor turmei ne dădu a înțelege că balenele erau acum sub înrîurirea acelei buimăceli stranii, care pare să le paralizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sosit pe lumea asta. Ă Sania sau la! strigă Queequeg, privind peste copastie. Puiul e prins, e prins! Cine agățat pe el? Cine lovit pe el? Două deodată - una mare și una mică! Ă Ce te-a apucat, omule? îl repezi Starbuck. Ă Uite colo, îi răspunse Queequeg, arătînd în jos. Starbuck văzu într-adevăr lungul cordon ombilical al doamnei Leviatan, de care puiul ei părea încă legat, așa cum o balenă lovită, după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înapoi. O balenă rănită ușor în această parte a trupului - după cum aveam să ne dăm seama mai tîrziu - se depărtase brusc de ambarcațiunea noastră, trăgînd după ea jumătate din saula harponului: iar în cumplita agonie provocată de rana aceea, se repezea acum printre cercurile rotitoare, semănînd panică pe unde trecea, întocmai ca deznădăjduitul călăreț solitar Arnold în bătălia de la Saratoga. Oricît de chinuitoare i-ar fi fost rana și oricît de înfricoșător ar fi fost acest spectacol, totuși oroarea deosebită pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i un maimuțoi. Ă Monsieur, dumnealui se jură că cealaltă balenă, cea uscată, e și mai periculoasă decît cea puturoasă. într-un cuvînt, Monsieur, dumnealui ne conjură să ne descotorosim de aceste hoituri dacă ținem la viața noastră. Căpitanul se repezi atunci la prova și, cu o voce puternică, porunci echipajului să nu mai înalțe palancurile de tranșare și să desfacă numaidecît lanțurile și cablurile care legau balenele de corabie. Ă Și acum, ce să-i mai spun? îl întrebă secundul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un fel de lăptărie imaculată; după ce au dus la bun sfîrșit și această treabă, nu arareori se întîmplă ca bieții oameni, tocmai cînd își încheie la gît hainele curate, să tresară la auzul strigătului: „Uite-i jetul!“ Și atunci se reped ca să se lupte cu o altă balenă și ritualul se repetă. Bine, prieteni, dar asta înseamnă moarte de om! Și totuși, așa e viața. Căci abia am extras noi, muritorii, cu multă trudă, puținul, dar prețiosul ulei din trupul mătăhălos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfipte niște harpoane. Ă Da, da, ale mele, harpoanele mele! strigă Ahab cu exaltare în glas. Dar continuă! Ă Atunci, lasă-mă să vorbesc, spuse englezul, cu umor. Ei bine, străbunicul ăla venerabil, cu capul și cu cocoașa albe, se repezi drept în cîrd, mușcînd cu furie saula harponului meu, înfipt în balena aceea. Ă Da, da, voia desigur s-o taie, ca să slobozească balena prinsă de voi - e unul din trucurile ei, o cunosc eu bine! Ă Nu știu precis
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o expediție blestemată! Dă-mi voie, bătrîne, să brațez vergile cît mai e timp și să îndrept corabia înapoi spre patrie - o să fie o călătorie mai bună decît cea de pîn-acum. Auzind vorbele lui Starbuck, marinarii cuprinși de panică se repeziră numaidecît la vergi, deși nici o pînză nu mai rămăsese pe catarge. în clipa aceea, aproape că ar fi fost gata să se revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
parcă-ai fi un rădvan oceanic al soarelui! Hei, neamuri din fața provei mele, vă aduc soarele! Puneți la jug talazurile! Hei, ia uitați-vă ce tandem: eu și soarele, pe care-l mîn! Deodată, însă, aducîndu-și aminte de ceva, se repezi spre timonă și întrebă, cu asprime în glas, care-i direcția vasului. Ă Est-sud-est, domnule căpitan, îi răspunse timonierul, speriat. Ă Minți! mîrîi Ahab, izbindu-l cu pumnul. Zici că mergi spre est la ora asta matinală, cu soarele la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
viață, nu eu. Omule, sîntem răsuciți în lumea asta, aidoma cabestanului de colo, iar Soarta e mînerul ce ne învîrtește. Și, tot timpul, privim cerul acesta surîzător și marea asta adîncă! Uite, vezi thonul acela? Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul și ce senin e cerul! iar aerul e înmiresmat, de parcă ar fi trecut printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și zburător, scoase un țipăt ca de pescăruș: Ă Uite-i jetul! Uite-i jetul! O cocoașă ca un deal troienit! E Moby Dick! Ațîțați de strigătele lui, reluate numaidecît de cei trei oameni de pe catarge, cei de pe punte se repeziră în greement pentru a privi faimoasa balenă, pe care o urmăreau de atîta amar de vreme. între timp, Ahab ajunsese la postul lui, situat cu cîteva picioare mai sus de ceilalți veghetori; Tashtego stătea chiar sub el, pe butucul arboretului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în această poziție, Balena Albă, începu să zgîlțîie ușor lemnul de cedru al ambarcațiunii, așa cum o pisică zgîlțîie un șoarece, cu oarecare blîndețe în cruzimea ei. Fedallah își încrucișase brațele, nepărînd de fel mirat, dar ceilalți membri ai echipajului se repeziră unii peste alții spre colțul cel mai depărtat al pupei. Deodată, în vreme ce ambele copastii se îndoiau, elastice, înăuntru și în afară, trase de balena care se juca astfel cu ambarcațiunea osîndită îbalena, fiind scufundată, nu putea fi atinsă cu harponul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și aplecîndu-se în chip primejdios peste acest păienjeniș de oțel, Ahab trase puțin saula, o trecu bosmanului și, tăind în două locuri saula lîngă cavaleți, făcu să cadă în mare balotul acela de metal. în clipa aeeea, Balena Albă se repezi printre celelalte saule încurcate, trăgînd astfel spre coada ei ambarcațiunile, mai expuse, ale lui Flask și Stubb; după ce le izbi una de alta ca pe două cochilii ce se rostogolesc pe o plajă bătută de valuri, monstrul se scufundă, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tîrî undeva într-o peșteră și acolo aș rămîne! Și totuși, ce ființă nobilă și eroică e vîntul! Cine a fost în stare să-l înfrîngă vreodată? în fiece bătălie, el are ultimul cuvînt, cuvîntul cel mai aprig. Dacă te repezi să-l străpungi cu lancea, nu faci decît să treci prin el. Ha! un vînt laș, care nu pregetă să lovească un om gol, dar în schimb refuză să primească măcar o singură lovitură! Pînă și Ahab e mai curajos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
simbria mea, altfel n-o să i se mai plătească decît vreo cîțiva gologani, căci călătoria a luat sfîrșit. La prova corabiei, aproape toți marinarii stăteau nemișcați, ținînd mașinal în mîini ciocanele, scîndurile, lănciile și harpoanele, ca în clipa cînd se repeziseră într-acolo, de la diferitele lor treburi; priveau țintă ca și cum ar fi fost fermecați spre balenă; clătinîndu-și în chip ciudat capul fatidic, aceasta înainta spre corabie printr-un brîu lat de spumă, desfășurat în fața ei. Prin întreaga ei înfățișare, își trăda
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pot să lupt pe baricade. Pot ține o armă În mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii vor sări pe baricadele lor Închipuite și vor pătrunde În mase. Fără nici o teamă de focul criticii maselor. Dimpotrivă, cu Încredințarea că vor ieși din acest foc purificați. Cine s-ar bucura să rămână În coadă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care trăiește, Mona va ști să opteze pentru bine, deși e conștientă că-și periclitează propria soartă: - Ieși! aproape că mă scuipă ea. - Foarte bine. M-am îndepărtat și am ieșit prin ușa întredeschisă într-un coridor întunecat. Atunci se repezi după mine, ajunse la ușa de la intrare și o deschise. Se uită în bezna umedă și trase cu urechea. Îmi făcu semn să plec. - La revedere, zise ea șoptit. Îți doresc noroc în toate, mai puțin într-o privință. Eddie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
războiului cu gâtul frânt și era obligat să poarte un corset pentru a-și proteja coloana vertebrală. Într-o seară a plecat de lângă el și l-a întărâtat în asemenea măsură, încât el nu s-a abținut și s-a repezit spre ea. Din nefericire, băuse destul de mult de când se întorsese acasă și se certaseră. S-a împiedicat și a căzut peste pat. Am intrat în cameră și am văzut-o încercând să-i pună corsetul la loc. Dar era deja
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
au cunoscut în închisoare îl descrie ca fiind un tânăr scund, slab, dar vânos. Foarte vioi în spirit și în mișcări, totdeauna grăbit. Ochi vii și față zâmbitoare; chiar dacă ar fi trebuit să se supere, nu l-am auzit niciodată repezind pe cineva. Fusese student în anul II la Medicina din București. De fel era din Mahmudia, Tulcea, și spunea glumind că mama sa avea ceva sânge tătăresc în vine, cum sunt amestecate neamurile pe la ei2. Gheorghe Calciu s-a născut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]