3,646 matches
-
255-271. 52 Laureana Urse, "Populația feminină: modernizare și adaptare", în Calitatea Vieții, XVIII, nr. 1-2/2007, pp. 149-164. 53 Ștefania Mihalache, op. cit. 54 Luciana M. Jinga, "Gen și mobilizare politică în România comunistă", în Adrian Cioflâncă, Luciana M. Jinga (coord.), Represiune și control social în România comunistă, Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, vol. V-VI, 2010-2011, pp. 197-221. 55 Ibidem, p. 207. 56 Oana Lavinia Ciucă, "Etapele ideologizării conceptului de emancipare a femeii", http://reviste
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
caracterul său particular. Astfel, sensul practicii (retoricii critice), zice McKerrow, poate fi cel mai bine ilustrat de cuvintele lui Lentricchia, potrivit cărora un inlelectual (particular) este "un (intelectual - adăugirea mea) a cărui muncă radicală de transformare, a cărui luptă împotriva represiunii are loc în locul instituțional(izat) particular unde (acest intelectual - adăugirea mea) se află și în termenii propriei sale expertize, în termenii inerenți propriei sale funcționalități ca atare"807. O astfel de viziune, încheie McKerrow, conferă sens înseși teoriei critice, subsumând
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai puțin traiectoria parcursă (Stark și Bruszt, 2002). Țările din regiune au parcurs în diferite feluri și cu diferite viteze drumul de la o economie de comandă la o economie de piață, de la dominația unui partid-stat la multipartidism, de la teroare și represiune la drepturi și libertăți civile și politice, desigur, condiționate de constrângeri specifice fiecăreia dintre ele. După un deceniu de tranziție, ceea ce diferă nu este doar performanța economică, ci chiar performanța politică în deschiderea sistemului către competiție, funcționarea instituțiilor și respectarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
este că nivelul capitalului social este mai redus în Europa Centrală și de Est decât în societățile occidentale (Bădescu, 2003b). Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale. Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și Flap, 2001
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Descoperirea importantă a celor doi autori clasici este legătura dintre activismul politic și stabilitatea politică. Așa cum arată Huntington (1999), stabilitatea politică a devenit în secolul XX mai importantă decât dezvoltarea economică. Teama de instabilitate a deschis de multe ori calea represiunii și dictaturii în societățile în curs de dezvoltare. Nu este nevoie însă neapărat ca stabilitatea să fie însoțită de inactivism politic, niveluri mari de activism putând fi însoțite de grade ridicate de satisfacție față de outputul guvernamental, dar și de atașament
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în sondajele de opinie, diferențele semnificative între societățile est și vest-europene ar putea fi cauzate însă și de socializarea în regimuri politice diferite. Exprimarea liberă a opiniilor este un risc diferit pe care cetățenii celor două sisteme și-l asumă. Represiunea regimurilor totalitare îi face pe cetățeni mult mai suspicioși în relațiile lor și mai puțin dispuși la comunicare liberă, lucru înregistrat de Almond și Verba chiar și în anii '60 în Italia și Germania de Vest. Încrederea socială apare în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
atunci condițiile de socializare ar putea fi răspunzătoare de nivelul de încredere socială și de înclinațiile spre colaborare și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale (Uslaner, 2004). Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un cer al comuniunii, al cunoașterii, al prieteniei. Lupta celor care sau opus fatalității istoriei cu mijloacele diplomației, ori cu cele scriitoricești, ori cu amândouă la un loc, trebuie cunoscută. Dar și cumplita suferință a celor care au suferit urgia represiunii fiindcă cineva din familie a ales libertatea. Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, prin corespondența cu fiica ei, reînvie toate funcțiile scriiturii, culminând cu funcția de a prelungi viața. Câtă vreme mai poți scrie despre grozăviile pe care le înduri, mai poți și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și scufundări repetate în scriituri care să descopere noblețea, eroismul, vitalitatea, inteligența celor din care am ieșit în lume. Până la urmă, aparții unui popor în măsura în care te identifici cu valorile lui. Citind scriiturile (scrisori, jurnale, romane, eseuri) celor care au îndurat represiunile comuniste și au biruit chiar dacă doar spiritual, înțelegi pe viu comunismul, dar înțelegi și că în fibra celor care vorbesc aceeași limbă cu tine stă o demnitate pe care e bine s-o cauți când cotidianul o infirmă. Trăim în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
au apucat, spre norocul lor, mica perioadă de destindere dintre 1964-1971 și, într-un fel sau altul, s-au salvat, poate chiar realizat în parte. Dar cine poate pune, într-o cumpănă egală, sacrificiul suprem al acestei categorii exterminate cu represiunea din ultimul an? Și aceasta din urmă a fost odioasă. O respingem cu toții, plini de revoltă și de indignare. Ceea ce nu ne împiedică să ne amintim și de unele fapte și să facem unele comparații involuntare. Un număr de scriitori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mare, foarte mare generalizare, afirmația nu este greșită. Dar cu un amendament esențial: o astfel de opoziție a fost tolerată, acceptată, suportată la limită de regimul Ceaușescu (toate aceste adjective și altele sunt posibile) dintr-o cauză ideologică precisă: orice represiune globală, de grup, ar fi pulverizat mitul fundamental al regimului: Strâns uniți în jurul Partidului și Secretarului său general. Fațada unității de monolit s-ar fi prăbușit. Din care cauză, memoriile și demersurile scriitorilor comuniști din cadrul Uniunii n au avut niciodată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scrie discursurile; romancierul la rândul său trebuie să plătească pe loc catedra, pe care o revendică, precum și publicarea romanului care așteaptă de 11 ani. Conducătorul știe dinainte că criticul va fi până la urmă îmblânzit prin sistemul său de constrângere și represiune. Revolta va fi îngăduită pentru a simula libertatea, dar se iau măsuri ca nimeni să nu semneze memoriile de protest etc. Totul se desfă șoară conform programului: scriitorului i se taie, unul după altul, mijloacele de existență. Redus la mizerie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a denunțat, de pildă, Șase maladii ale spiritului contemporan (București, Univers, 1978). Occidental, bineînțeles. Ca și cum spiritul tot contemporan, dar estic din zona comunistă n-ar fi avut și el maladiile sale. Și încă mult mai grave: intoleranța, dogmatismul, ideea de represiune,cenzură, dirijism al culturii etc., etc. Parțialitatea și parti pris-ul sunt vădite. A produs stupoare și, în unele cazuri, chiar indignare (pe deplin legitimă), mai ales în exilul românesc, Prefața la modelul european. Scrisoare către un intelectual din Occident 18
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de... relaxare etică un model de conduită ? Modelul generației intelectuale tinere? Dosarul sau cazul Noica este de altfel plin de asemenea ambiguități. Totul depinde de unghiul și criteriul nostru de percepție. Descurajarea rezistenței, deci capitulare și chiar complicitate cu represiunea pe un plan, sau retragere strategică în vederea viitorului? Insistăm asupra caracterului reprezentativ și cu totul curent al acestei alternative, deoarece aproape toți scriitorii români au trăit-o sub Ceaușescu, într-o formă sau alta, din plin. Cine poate deci arunca
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
strict personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu-i pretinde nimeni să fie Rambo, să se bată cu zece inși deodată.) Ceea ce este însă absolut sigur teroarea și frica sunt urmarea brutalității extreme, sălbatice, a represiunii, colectivizării, deportării, execuțiilor (cazul Căciulați etc.), condam și cultură nărilor, regimului de exterminare din închisori etc. etc. în închisoare am auzit o formulă spirituală: Victime ale statisticii. Arestăm, cu alte cuvinte, 4-5% din populație, ca restul de 95-96% să stea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un loc inferior și transmite ordine de sus, el supralicitează și devine tot mai sălbatic; invers, pe măsură ce urcă în ierarhie, el devine tot mai supus și mai slugarnic față de puterea supremă. Agravarea, în acest caz, se face prin alinierea la represiunea organizată de eșaloanele superioare. Funcționarea fără greș a acestui mecanism terorist a fost repede percepută de populație. Ea și a dat iute seama că, prinsă într-o astfel de plasă, nu mai are nici o scăpare, nici în sus, nici în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plasă, nu mai are nici o scăpare, nici în sus, nici în jos. O astfel de psihologie devine repede speriată, timorată, conformistă, definitiv resemnată. Speranțele dispar una după alta. Situația este declarată ireversibilă. Reacție perfect explicabilă. 2. La brutalitatea feroce a represiunii se adaugă rigiditatea, coerența și consecvența teribilă a sistemului. Sub Ceaușescu, el a mers implacabil până la capăt, neabătut. Această fermitate monstruoasă nu poate să nu impresioneze, să nu intimideze și cu atât mai mult spiritele slabe de înger. Funcționarea sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
regim. De reținut, totuși, cu importante urmări latente. 5. La toate acestea se adaugă și dispariția completă și definitivă a opoziției, lipsa unei rezistențe reale, smulsă din rădăcină, după anii '50. Vechile partide erau complet între onformism și libertate exterminate. Represiunea totalitară a fost radicală și foarte eficace. Vechea pătură politică, nu foarte puternică, a fost repede eliminată. N-a existat la noi, pe de altă parte, nici un centru de rezistență reformist în cadrul sistemului, nici în afară, nici în interiorul P.C.R. Profunda
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recenzat negativ o ținea brutal, grobian, pe a lui: Lupta de clasă, cultura socialistă. Cerea pur și simplu să li se interzică fiilor burgheziei să mai scrie etc. Când în capul unui biet semidoct intră legitatea dictaturii proletariatului și ideea represiunii, prin organe de stat, se produc astfel de ravagii grotești. Și azi poetul P.S.M. plânge și deplânge: Clasa muncitoare a pierdut puterea. Decepție, mare decepție, într-adevăr... O idee simplistă a rămas totuși ireversibil înfiptă într-o conștiință primară, de unde
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am fi insistat din plin) mai dovedește ceva: de îndată ce avangarda se ia, în continuare, în serios chiar și după cucerirea puterii de către stânga ea este imediat reprimată. Rolul său propagandistic subversiv și de tovarăș de drum s-a încheiat (vezi represiunea avangardei și a formalismului în U.R.S.S., stalinismul, jdanovismul și celelalte, caz tipic, dar nu numai). Avangarda de orice tip continuă deci să rămână reacționară din perspectiva oricărei ordini oficiale devenită conservator-opresivă. Toate acestea sunt binecunoscute, deși Virgil Nemoianu le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recunoscută ca adevărată merită să te bați și să te sacrifici. Numai adevărul inspiră adevărata forță morală de luptă și rezistență. Iată de ce întreaga opoziție română insistă atât de mult pentru respectarea adevărului (Cine a tras? Cine sunt vinovați de represiune? Cine conduce de fapt? etc., etc.). Și iată pentru ce în toate intervențiile sale Doina Cornea condamnă cu vigoare minciuna, ipocrizia, corupția, degradarea morală, nedreptatea. Apelul la dimensiunea etică (p. 189) a vieții sociale și politice este reluat mereu și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vitală de supraviețuire în orice caz (p. 216). Asupra acestei teme, Octavian Paler revine îndelung, când revoltat și indignat, când înțelegător și clement. Cine decide în mod absolut și definitiv într-o zonă unde absolutul nu este posibil? La șantajul represiunii s-a răspuns cu cedări și compromisuri. înțelepciune sau lașitate? Rezistență prin cultură sau colaboraționism? Răspunsul nu este chiar foarte simplu. Uneori este sau poate fi și în dublu sens. Nebunie să te opui (p. 218) sau eroism cu arma
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plin, și în Bonjour, popor !, al cărui titlu sarcastic nici nu mai trebuie subliniat. Este vorba, bineînțeles de... poporul român. Mai precis de o anumită mentalitate (congenitală?, alterată? și una și alta?). în același timp profund timorată și terorizată de represiunea totalitară și defensiv-adaptabilă. La dosarul politologiei românești scriitorul adaugă, în orice caz, o pagină moralistă de parcurs cu atenție. Este chiar caracteristică reflexiei politologice actuale această critică morală permanentă, acută și în adâncime. Mulți o cred, încă la noi, chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uneori atroce, a celor două Românii: cea reală, profundă, ceaușizată și cea mitică, idealizată, naivă și sentimentală, rămasă la stadiul iluziilor și nostalgiilor, de o imensă bună credință. Dar și a enormelor frustrări acumulate într-o lungă perioadă de sălbatică represiune. Acest tip de traumatizare, pentru vechea generație, este linia de foc a celor două Românii: comunizată și necomunizată. Pretinsa revoluție din 1989 făcea însă și mai improbabilă, chiar imposibilă, orice restitutio in integrum. Pentru cei ce și-au dat seama
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
refuzat. Mai ales că propaganda și educația, prin manualul școlar elementar, a convins masele că vechea Românie a moșierilor a fost iadul pe pământ. Propaganda simplistă, dar tenace, în lipsa unor mijloace alternative de informare, a putut susține, de pildă, că represiunea din 1907 a fost organizată de P.N.Ț., când acest partid nici... nu exista etc. etc. Ștergerea istoriei este însoțită de a ideii diferențierii (inevitabilă, necesară, legitimă) sociale, de merit, economice, pe toate planurile. Inegalitatea de orice tip șochează. Populația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]