2,211 matches
-
cel creștin deopotrivă; înșiși califii și nobilii de origine arabă și-au hispanizat limbajul și chiar modul de gîndire. În orice caz însă, superficială sau profundă, amprenta arabo-musulmană perceptibilă în întreg ansamblul Peninsulei n-a diminuat cu nimic antagonismul și resentimentul creștinilor. Faptul că, în secolul al XIV-lea, un rege creștin al Sevillei a pus să se graveze pe Alcazar inscripția "Glorie domnului nostru sultanul Don Pedro"92 în arabă nu înseamnă altceva decît voința de a șterge insulta dominării
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
intelectual mai ales, de ansambluri umane aparte, cel mai adesea aparținînd unei coroane și posedînd o anumită capacitate redusă, e drept de a se raporta la un trecut comun. Și abia cu mult mai tîrziu, în urma unei serii de incidente, resentimentele reciproce sau frustrarea popoarelor au alimentat germenele unui sentiment național, adesea îndreptat asupra statului absolutist în formare sau, și mai frecvent, orientat cu sprijinul statului însuși într-o perspectivă patriotică. Se înțelege că în trezirea conștiinței patriotice în contextul menționat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avantajul de a fi inexpiabil și îndelungat oferind astfel timp suficient pentru a proceda la îndoctrinarea patriotică a milioanelor de oameni în cele mai favorabile condiții posibile; în război se creează în mod spontan o atmosferă de exaltare, în care resentimentele contra dușmanilor se împletesc cu un soi de mîndrie colectivă, generînd în mod firesc o camaraderie marțială între patrioți, pătrunsă de sentimentul apartenenței civice comune. Nimic nu fortifică mai bine conștiința politică națională decît războiul devenit modern după 1790, așa
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
puterea altor State-Națiuni. Este cazul Rusiei în primul rînd, unde slavofilii s-au ridicat în numele patriei ortodoxe împotriva partizanilor occidentalizării și a Europei de Vest în general. În sens mai larg, concepția etnoculturală asupra națiunii n-a încetat să infiltreze resentimentul naționalist și șovin în orice societate, chiar și în acelea unificate politic dar, în mod deosebit, acolo unde unificarea se realizase tîrziu, ca în Germania sau în Italia. Această tendință de cultivare a identităților închise în ele însele n-a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fie o exagerare, de vreme ce elanul național al societății civile de la început s-a arătat slab și dezarmat în fața ambiției mai curînd expansioniste decît unificatoare a puterii prusace. Visul de unitate este cu siguranță al germanilor. Și mai mare încă este resentimentul acestora, resentiment a cărui sursă este dublă. De multă vreme, clasa mijlocie educată Bildungbürgertum era nemulțumită de faptul că aristocrația și casele regale împart țara prin simplul drept de naștere. După 1806, mai exact după înfrîngerea de la Jena acest resentiment
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exagerare, de vreme ce elanul național al societății civile de la început s-a arătat slab și dezarmat în fața ambiției mai curînd expansioniste decît unificatoare a puterii prusace. Visul de unitate este cu siguranță al germanilor. Și mai mare încă este resentimentul acestora, resentiment a cărui sursă este dublă. De multă vreme, clasa mijlocie educată Bildungbürgertum era nemulțumită de faptul că aristocrația și casele regale împart țara prin simplul drept de naștere. După 1806, mai exact după înfrîngerea de la Jena acest resentiment va fi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
resentimentul acestora, resentiment a cărui sursă este dublă. De multă vreme, clasa mijlocie educată Bildungbürgertum era nemulțumită de faptul că aristocrația și casele regale împart țara prin simplul drept de naștere. După 1806, mai exact după înfrîngerea de la Jena acest resentiment va fi alimentat în plus de fortifiantul naționalism, de ura față de inamicul străin, în speță cel francez, care-l va face pe Henrich von Kleist să strige: "Loviți-i de moarte!"262. Cu aceasta, în jurul lui 1800 masele populare se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
femeile din uzinele de armament intră în grevă. În Anglia, voluntarii se sustrag înrolării, astfel încît, contrar tradiției insulare se impune instaurarea recrutării obligatorii. În Germania, privațiunile la care este supusă populația civilă 308 în numele unității naționale, face să crească resentimentele față de Prusia războinică în multe alte regiuni ale țării, astfel încît, Erzberger recomandă o pace de compromis, în perspectiva căreia, în vara anului 1917 se formează un comitet interparlamentar care îi asociază pe social-democrați cu liberalii și cu Zentrum-ul. Cît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
neglijență părînd recomandabilă în măsura în care aspirațiile se raportau în general mai mult la modul în care erau guvernate decît la cadrul acestei guvernări. În afară de polonezi, finlandezi și baltici, popoarele tine-relor state de după 1918 nu au fost afectate prea mult de un resentiment colectiv care le-ar fi putut determina să dorească spălarea umilinței unui eșec istoric, vizavi de un alt popor sau de o supunere a acestuia. Masaryk și Bénès nu se înșeală nici ei în legătură cu aceasta, fiindcă ezită mult timp dacă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a cehilor.348 Pe deasupra, în 1968, eșecul "Primăverii de la Praga" va declanșa o puternică epurare în sînul Partidului Comunist Ceh, și, prin contralovitură, o promovare a comuniștilor slovaci care, mai puțin atinși, acaparează posturile de responsabilitate. Inevitabil, de aici rezultă resentimente reciproce agravate. Procesul iugoslav este de cu totul altă natură. De origine croată, mareșalul Tito se va strădui pînă la moartea sa, în 1981, să înlăture hegemonia pe care sîrbii o exersează asupra țării, cu scopul de a crea condițiile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
noilor regimuri totalitare, italian și german. Din nefericire, încă de la începutul anilor 1930 devine tot mai clar faptul că speranțele de reconciliere europeană au pălit prea repede pentru ca dogmele pontificale sau confidențialele efuziunii franco-germane să le mai poată înviora. Un resentiment naționalist, mai virulent încă decît patriotismele naționale ale Mare-lui Război, revine în actualitate. În Italia fascistă aceasta se traduce mai întîi prin măsuri de unificare lingvistică prea ace-lerată pentru o țară care s-a caracterizat mai mult decît oricare alta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Război, revine în actualitate. În Italia fascistă aceasta se traduce mai întîi prin măsuri de unificare lingvistică prea ace-lerată pentru o țară care s-a caracterizat mai mult decît oricare alta prin fragmentare dialectală. În maniera cea mai vindicativă, acest resentiment va alimenta frazeologia mussoliniană care exalta drepturile "națiunii proletare" a italienilor față de egoismul vechilor națiuni burgheze și suficiente. Astfel regimul fascist a impregnat spațiul vital al Italiei, sporind în intensitate pînă la invadarea Abisiniei, în 1935, luîndu-și apoi în 1938
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de o zecime din pămînturi vor beneficia de o reformă agrară pusă în aplicare în intervalul 1885-1901. Însă acest efort de seducere intervine prea tîrziu. Irlandezii nu se mulțumesc cu paleative în schimbul supunerii lor. Ei sînt deciși să-și exprime resentimentul multisecular nu doar prin revendicarea imediată a unei autonomii catolice ci, cerînd în asociere cu radicalii Sinn Fein-ului o independență completă. Un război al nervilor va începe din acest moment, în care liberalii de la Londra lasă să li se smulgă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
irlandez, nu sînt de sorginte culturală, și nici nu sînt legați de ideea suveranității populare ce prezidase mai înainte nașterea națiunii liberale. Acționarea acestora este generată de trei termeni diferiți. Primul dintre aceștia, cu o îndelungată existență, se bazează pe resentimentul plurisecular provocat de către dominația engleză; acesta va inspira neîncetat sentimentul de apartenență, ca și acela de diferență față de poporul irlandez, ce se consideră astfel cu mult înainte de a fi exprimate doctrinele democratice de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Ceilalți doi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le urmeze, renegîndu-și cultura pentru a-și pu-tea conserva legitimitatea și ascendentul. În Europa de Vest, se-paratismele cît de cît consistente îmbracă, în orice caz, chipul reacțiilor îndreptate împotriva avatarurilor economice ale statu-lui-națiune liberal sau, ca în cazul Irlandei, constituie rodul unui resentiment multisecular. În schimb, ele nu se supun decît aparent sindromului etnocultural care, cum se poatre observa, în Europa Centrală și Orientală este ațîțat de iresponsabilitatea politică a marilor puteri. Nici măcar în Corsica nu se poate spune că acest sindrom acționează
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sprijinul lui Mussolini. Mișcarea se-paratistă a atras o parte mai considerabilă a populației abia din 1965, sub impactul foarte specific al unei bulversări economice și sociale accelerate și datorită sosirii cîtorva mii de repatriați algerieni. Aceasta a constituit mobilul unui resentiment care, prin caracterul său foarte recent nu are nimic de-a face cu acela al irlandezilor, de exemplu, și mai puțin încă, cu frustrarea etnoreligioasă a croaților. În plus, intervine în acest caz insularitatea specific corsicană care moderează revendicările activiștilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a se supune acestui instrument de spălare a creierului. În afară de aceasta, e la fel de greu de crezut că identitatea elvețiană s-ar fi dezvoltat, după teza lui Ernest Gellner, pentru a răspunde necesităților revoluției Industriale, sau, și mai puțin încă, datorită resentimentului față de alte popoare. Cît despre încercarea de a afla dacă ea este "perenialistă"402 sau modernă, înnăscută sau construită, ar fi mai bine să convenim că este, în orice caz, temperamentală, trăsătură ce se manifestă de multă vreme ca un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un britanic nu consideră neapărat că se referă la o calitate, atunci cînd recunoaște că francezii "știu cum să-i flateze [pe africani], să-i determine, venind la ei cu o sticlă de șampanie sub braț"427. Și încă, aceste resentimente nu sînt nimic în comparație cu aroganța națională a intelectualilor care totuși ar trebui să fie apărătorii valorilor universale; cînd, de exemplu, se pune întrebarea " Care ar fi ideea de națiune cea mai apropiată de concepția dumneavoastră despre stat și democrație?", răspunsul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Terre, Paris, Centre Georges-Pompidou, 1980, p.313-314). 86 B. Anderson, Imagined Communities, op. cit.; E. Gellner, Nations et Nationalismes, op. cit. 87 A. D. Smith, The Ethnic Origin of Nations, Oxford, Basil Blackwell, 1986; National Identity, Londra, Penguin, 1991. 88 Această noțiune a "resentimentului" punct de pornire a primelor reacții naționaliste a fost sistematizată de Liah Greenfeld (Nationalism: Five Roads to Modernity, Mass., Harvard University Press, 1944). Autoarea îi conferă înțelesul general al frustrării trăite în fața succesului unei țări rivale concomitent cu eșecul propriei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
caz foarte dificil. Unii erau prea vehemenți, alții repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri Își căutau un rost, căutau să-și cîștige existența altfel decît pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau Încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai tîrziu. Superioritatea tradițională deținută de germani În domeniul agriculturii și comerțului, tratamentul preferențial de care au beneficiat etnicii germani ca urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu există date exacte care să certifice numărul românilor care au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ascunse de antipatie, mai ales În Ardeal, unde În multe cercuri acționa În stare latentă o puternică ură Împotriva ortodoxiei. Și tata era exponentul ei cel mai remarcabil [...]. Din păcate, la cîțiva, foarte puțini, e drept, dintre români au funcționat resentimente anacronice de intoleranță, de ură chiar, pornite dintr-un fanatism care nu-și are locul Într-o societate civilizată și care s-au manifestat prin numeroase lovituri sub centură, Încasate nu numai de tata, dar și de noi. Oficial era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este o realitate că mulți dintre membrii PCdR făcuseră ani Îndelungați de Închisoare Înainte de 1944, din cauza acțiunilor subversive și apartenenței la serviciile secrete sovietice. O dată ajunși la putere, și-au dovedit resentimentul. La Începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal În vigoare În România veche a fost abandonat, adoptîndu-se În schimb cel sovietic, În care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu seninătate, iar pe alocuri răzbătînd un umor fin. Ele sînt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, Însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare echilibrată, realistă, nepervertită de resentimente, o judecată care refuză atît entuziasmul, cît și furia. Marius Oprea se dovedește un investigator neobosit, care controlează Îndeaproape cîmpul de fapte, un specialist care corectează greșelile strecurate În alte cărți (pp. 185, 269, 280 etc.). Sintetizînd conținutul acestui volum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor. Angajații consideră probabil această scădere nedreaptă, exprimându-și resentimentele prin furt. În cazul în care motivele diminuării salariale le-au fost explicate foarte clar și fără ambiguități, furturile s-au redus considerabil. În opinia lui Farrington (1994), măsurile privind situația economică a părinților reprezintă de asemenea un indiciu de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]