7,552 matches
-
Familiile țărănești denunțate drept chiabure și chiaburi recalcitranți vor fi majoritatea deportate în stepa Bărăganului unde vor supraviețui cîțiva ani buni construind sate improvizate. Colectivizarea a dezrădăcinat tradițiile, a distrus ierarhiile sociale sătești și legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar 7,2% la sfîrșitul anului 1952. Legea cultelor, publicată în august 1948, instalează alte modele de normalitate și deci legitimează controlul și represiunea. Partidul este ostil
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
jurnalul acestei perioade. Sînt pagini care vorbesc pe larg despre lipsa de măsură, despre tragicul și deșertăciunea unei opere despre care se știe că este mai mult mimetică și conservatoare decît mesianică și revoluționară: "De mai bine de un an resimt nevoia acestui jurnal, scrie el pe 18 octombrie 1952, care să fie un document retrospectiv și oglinda critică a tot ce se petrece în statul nostru socialist; de multe ori m-am simțit rău și de multe ori am surprins
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să hrănească un umanism progresist. Această stranie oglindă a relațiilor Est-Vest transmite cetățenilor din Est o imagine asupra lor înșiși, dacă nu mulțumitoare, atunci cel puțin tolerabilă. Imaginile pe care manualele românești ale acestor ani le oferă copiilor nu sînt resimțite ca mincinoase: vaste cîmpii fertile și combinate care prezintă toate provocările tehnicii; muncitori mulțumiți care, în minele din Valea Jiului, au creat ateliere unde își petrec timpul liber pictînd. Aceste imagini sînt reproduse într-un album în prefața căruia se anunță
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale omului", ignorînd însă caracterul periferic al aspectelor aflate în discuție, campaniile calomnioase la care sînt asociați profesioniștii trădării reprezintă o denaturare a spiritului documentelor de la Helsinki. Cei care manifestă indulgență față de acțiunile ce vizează să reactiveze mediile revanșarde, neonaziste, resimt o stranie vocație "umanitară" cînd trebuie să propovăduiască recrutarea forțată a muncii ieftine din alte țări, se lansează în practici care amintesc anii lipsiți de glorie ai "războiului rece"". Urmărirea disidenților este legitimată. Acțiunea continuă. Represiunea exercitată asupra intelectualilor după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1981-1982 este de 0,4%. Răspunsul oficial la această situație reflectă dorința de a crea imposibilul: este necesară o intensificare, iar dacă incitația ideologică nu este de ajuns, se va recurge la constrîngere. Constrîngerea împovărează și, în spatele acestei poveri, populația resimte umbra FMI. Restabilirea echilibrului financiar presupune reducerea datoriilor față de Vest și diminuarea importurilor. Angrenajul este dureros: reducerea importurilor duce la o îmbătrînire a infrastructurilor. Declinul ofertei interne este amețitor. Populația este chemată la economie și la muncă. Ea alunecă spre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
are importanță în relațiile cu sovieticii și în raporturile cu Occidentul. Ea se alimentează dintr-un reflex antirus creat prin dezechilibrul de forțe și dintr-o condiționare socialistă antioccidentală. Această competiție conduce la un vertij al eroismului și atunci este resimțită ca periculoasă: cazul 1968. Atitudinile emoționale din 1968 oferă conducerii politice ocazia personalizării puterii. Ceaușescu este omul providențial. Istoricul Vlad Georgescu a urmărit introducerea și apoi afirmarea cultului personalității în România. O contabilitate precisă indică: în 1965, rezoluția la al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ungurii reprezentau 10% din absolvenți în 1957-1958; ei nu mai erau decît 5,7% în 1974-1975. Dispozițiile birocratice acționează în sensul eliminării limbii maghiare dacă necesarul cerut de lege pentru a forma un curs nu se atinge. Această procedură este resimțită dramatic la nivelul învățămîntului primar și secundar: sînt necesari, în termenii legii din 1973, 25 de copii pentru a forma o clasă primară în limba maghiară și 36 pentru a avea dreptul la o clasă secundară. La sate, cota este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în România din 1987 este percepută în Vest ca purtătoare de mustrări din partea URSS față de România. Oficial, vizita este explicată în România ca o manifestare de interes a sovieticilor pentru inovațiile românești. E greu de măsurat felul cum a fost resimțită această prezență de către opinia publică românească. Există aici unii care cooperează cu tovarășii sovietici, dar și unii care se tem, oricare ar fi natura regimului de la Moscova, de privirile URSS-ului asupra treburilor românești; mai sînt și cei care urmăresc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București a secretarului de stat adjunct, John Whitehead. Acesta îl informase pe președintele Nicolae Ceaușescu că Washingtonul nu era mulțumit de politica românească în domeniul drepturilor omului". Ceaușescu propune un fel de terorism unei țări uzate și această propunere este resimțită ca o teroare subită, iar nu ca un apel la un angajament revoluționar. Directorii de întreprinderi, incapabili să furnizeze rezultatele scontate, sînt concediați. Țara trebuie să scoată în fiecare an un excedent de două miliarde de dolari. Practic, influența economică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încît înclinări prea pronunțate și în această privire ne-ar face să fim luați cam ușor de acele curente cari, părând un moment a se dezbina, nu caută decât calea de-a se împăca, lucruri cari asemenea nu se pot resimți și aprecia decât de personalități oficiale. Un partid în opoziție însă, care n-are nici un fel de legături cu acele influențe ale străinătății, nu poate avea o idee amănunțită asupra situației politicei esterioare, așadar nici elemente destule pentru a judeca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adecă locțiitor al arhiepiscopului. În noiemvre a. t. a fost numit de facultatea teologică din Cernăuți dr. onorific. Mitropolitul Andrievici a fost totdauna un adevărat binefăcător pentru cei nefericiți, fără a căuta sau a aștepta altă mulțumire decât pe cea resimțită în sufletul său după orice faptă bună. Cu aceste puține cuvinte am voit să schițăm imaginea vieței unui bărbat care, printr-un studiu serios și o activitate neobosită, a ajuns la postul suprem bisericesc. "Der Osten" [ 19 martie 1880] ["ZIARUL
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atitudine a Angliei pe care o ținuse lord Beaconsfield și cari, cu speranța că partidul tory va învinge, [î]și aranjaseră deja inclinațiunile centripetale cătră o putere oarecare. O simplă schimbare de vederi în politica vechii și puternicei Anglie se resimte din Petersburg la Constantinopole, de acolo la Viena și Berlin, și se resimte cu atât mai mult cu cât poporul e mai mic, cu cât existența lui atârnă mai mult ori mai puțin de echilibrul puterilor europene. Și la noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că partidul tory va învinge, [î]și aranjaseră deja inclinațiunile centripetale cătră o putere oarecare. O simplă schimbare de vederi în politica vechii și puternicei Anglie se resimte din Petersburg la Constantinopole, de acolo la Viena și Berlin, și se resimte cu atât mai mult cu cât poporul e mai mic, cu cât existența lui atârnă mai mult ori mai puțin de echilibrul puterilor europene. Și la noi, în prevederea marilor evenimente și pentru a ne duce prin cunoscuta serie de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ilustrat pîn-acum prin dese conflicte cu colegii săi. A fost judecător la Bacău, la Brăila, la Focșani. Pretutindeni a îngrămădit termenele proceselor, judecând câte 50 și mai multe pe zi, ceea ce a avut de rezultat că două Curți de apel resimt aceste judecăți cu toptanul, fără observarea procedurii, abstracție făcând de la însuși coprinsul sentințelor. Spre mai mare mirare aflăm că acest domn, deși dr. în drept la Toulouse, nu știe de loc franțuzește. E naturală deci și demisia celor 17 magistrați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
schimbat deodată la față, îndreptîndu-și simpatiile tot atât de hotărâte înspre altă parte. Constelațiunea anglo-germano-austriacă îi părea atât de fixă pe orizontul politic încît se încrezu ci cu o beatitudine nimic mai puțin decât prudentă. Deodată însă cu căderea lordului Beaconsfield se resimți în toate părțile că acea constelațiune nu fusese durabilă și c-ar fi fost mai bine de-a nu i se-ncrede orbește și de-a nu indispune, prin mărturisiri călduroase de înclinațiune, pe alte puteri, de-a căror bunăvoință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pe altul. Precum gimnastica dezvoltă toate puterile musculare și dă corpului o atitudine de putere și tinerețe, tot astfel pururea tânăra și senina anticitate dă o atitudine analogă spiritului și caracterului omenesc. Dar, pentru ca această gimnastică morală să se resimtă în caracterul și în spiritul public, trebuie ca să existe clase întregi de oameni cari s-o exercite imediat, și anume clasele acelea cari nu sânt avizate la muncă materială. Atunci gimnastica aceasta se va resimți, vrând-nevrând, și asupra celorlalte clase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această gimnastică morală să se resimtă în caracterul și în spiritul public, trebuie ca să existe clase întregi de oameni cari s-o exercite imediat, și anume clasele acelea cari nu sânt avizate la muncă materială. Atunci gimnastica aceasta se va resimți, vrând-nevrând, și asupra celorlalte clase pozitive. Dar avut-am noi oare licee? Cine nu știe că, pentru a fi profesor de liceu, după incalificabila noastră lege a instrucției, nu se cerea decât absolvarea liceului însuși și depunerea unui concurs ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
manifestîndu-se în scenele de comedie reproduse mai sus. Dar ce e de vină la toate acestea țara? Slăbiciunea imanentă a guvernului înlăuntru și, ca rezultat al unei politici aventuroase, slăbiciunea în afară, mizeria administrativă, tăinuitele scabroase afaceri, toate acestea se resimt în țară, deși mijlocul constituțional de-a le înlătura ar fi ca sau d. Brătianu să-și formeze odată un cabinet statornic și solidar responsabil pentru toate actele lui, sau în fine să lese această sarcină unui altuia, care n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai cunoștințe de-o utilitate materială; curentul opus află, din contra, ca în școala primară și în liceu numai obiectele acelea sânt folositoare cari au o influență sigură asupra creșterii. Efectele acestei stări de lucruri amestecate au început a se resimți pretutindenea. Ar fi de prisos a discuta teza că omul e în esența lui o ființă eminamente ideală. Ceea ce face un om de bunăvoie, sub impulsul naturii sale morale, nu seamănă nicicând cu ceea ce face silit, numai pentru plată sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le inspire M. Sale contra capitalei a doua a țării. Era vorba de-a dovedi că nu persoana M. Sale a fost vrodată o cauză de nemulțumire pentru Moldova, ci partidul roșu, care nu există în acea țară. Moldova se resimte de dominațiunea uliței Bucureștilor ca de o dominațiune străină într-o țară întreagă cum e Moldova nu există decât 2 - 3 oameni cari se mărturisesc partizani ai asociației Rosetti-Brătianu și, cu toate acestea, țara aceasta întreagă să fie la dispoziția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o formă la alta a materiei ruinare. Natura "lutoasă" a omului stă la "originea tuturor degeres cențelor noastre", spune Jean-Pierre Richard referindu-se la poezia lui Nerval: "Pulberea se naște din contradicție și din sfâșiere". Păstrăm termenul eminescian: "mistuire". Nerval resimte praful ca o stare fizică ("praful gros care încarcă zarea") iar Egiptul piramidelor nu e decât un cimitir de nisip. Doar în contact cu apa praful e agreat de poetul Călătoriilor în Orient: mâlul ar fi o substanță primară din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
antică, orbul este acela care are privilegiul (de obicei printr-o pedeapsă) de-a cunoaște realitatea secretă a lumii "la care nu au acces muritorii de rând" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant Dicționar de simboluri, Ed. Artemis, 1995). El nu este resimțit niciodată ca un infirm, ci ca un ales: "el se împărtășește din divinitate, este inspirat, poet, taumaturg, vizionar" (Op.cit., p. 383, vol. II). În acest fel trebuie să-i "citim" pe Magul din Povestea magului călător în stele, pe călugărul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
95). De ce ni se pare că orbul are atribute de "demon, de străin"? Pentru că, refuzându-se privirii, zeii sunt ai invizibilului. De regulă, invizibilul, e sinonim cu bezna. Ea nu e sinonimă însă întotdeauna cu ochiul orb. Bezna poate fi resimțită ca un zid, un pustiu. Orbul, în schimb, are un "ochi lăuntric". El poate fi un "vehicul al beznelor". De aceea orbul inspiră teamă, este privit cu suspiciune și pare de altundeva, un "străin". 3. "Stinsul". Cred că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
apreciată de părinți. După anul 1989 un număr mare de cadre didactice s-au pensionat, fiind înlocuite cu absolvenți sau cadre venite prin transfer de la alte unități. Din această cauză încrederea părinților în colectivul de cadre didactice a scăzut, fapt resimțit prin reducerea numărului de elevi înscriși la clasele I și prin valoarea supraunitară a raportului elevi plecați/elevi veniți. Au trebuit să treacă aproape patru ani ca noul colectiv să-și poată realiza o imagine favorabilă, iar școala să și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
negative pentru viitor, privind posturile învățătorilor și implicit micșorarea peste patru ani a numărului de clase de gimnaziu și a numărului de norme didactice la acest nivel. Considerând că la ciclul gimnazial nu se obțin performanțe deosebite, efectul se va resimți și la ciclul primar deoarece, părinții nu-și vor mai orienta copiii spre școala noastră considerând că aceștia, după terminarea claselor I-IV nu mai au perspectiva continuării studiilor la aceleași standarde de performanță. Efecte negative se resimt la nivelul
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]