2,358 matches
-
menționăm pe A. Koestler, H.H. Gough, R.B. Cattell, I. Rossman, I. Moraru, P. Popescu-Neveanu, M. Roco, C. Cojocaru. Într-o cercetare realizată de M. Moldoveanu, autoarea a urmărit identificarea noțiunilor asociate cu noțiunea de personalitate creatoare și a constatat că respondenții menționau însușiri generale și aptitudini creative speciale, care reflectă imaginea creatorului specifică spațiului cultural românesc, astfel: receptivitate față de nou, pasiune pentru creație, instruire, imaginație, cultură, originalitate, tenacitate, pregătire de specialitate. Mă voi opri în continuare, mai pe larg, asupra acelor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o reacție mai puternică față de dimensiuniile aferente baniilor decât singaporezii. Tailandezii au pus mai mult accent pe importanța baniilor, rezultând diferențe semnificative, deși nu existau alte diferențe statistice de ordin religios sau de nivel de disperare legată de bani, între respondenții din cele două țări, eliminând astfel posibilele diferențe de ordin cultural și de dezvoltare economică. Tailandezii erau mai mândrii de victoriile lor financiare, în comparație cu vecinii lor singaporezi, simțind că banii le oferă respectul comunității, fiind și o reflecție a inteligenței
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin dispuși să împărtășească cunoștiințele cu colegii (Hoon și Lim, 2001). Analizând atitudinea respondenților față de muncă, am observat că aceasta este influențată de situația financiară. Singaporezi care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă parte, atunci când recompensele financiare pentru munca lor sunt reduse sau nu merită efortul, ca efect al crizei, indivizii consideră că nu mai e profitabil să muncești asiduu. O altă explicație
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un efectiv de 56 de subiecți, 32 dintre ei lucrează în instituții publice, bugetar, iar restul de 24 activează în sistemul privat. Dintre respondenți 16 sunt de gen masculin și 40 de gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din fiecare oraș a fost de 238. În faza de proiectare a eșantionului s-a folosit programul specializat în dimensionarea eșantioanelor și analiza de putere a testelor, G Power (versiunea 3.0.7). Stratificarea eșantionului s-a realizat după sexul respondenților (bărbați și femei) și grupa de vârstă (8 grupe de vârstă), rezultând 16 (2x8) straturi relativ omogene (Tabelul 2). Grupe de vârstă Sexul (frecvențe) Feminin Masculin Total 15-19 ani 111 116 227 20-24 112 117 229 25-29 137 120 257
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În Constanța, partenerii de cercetare au folosit operatori de teren. În Baia Mare, Timișoara, Ploiești s-a utilizat autocompletarea, situație în care rata răspunsurilor a fost mai scăzută. Unele chestionare fiind invalidate, a fost necesară o reconstrucție a lotului cu alți respondenți, absenți în straturile inițial proiectate. În localitățile Craiova, Târgu-Mureș, Iași, București culegerea datelor a fost asigurată personal, ca operator de interviu, ceea ce mi-a permis înregistrarea unor date de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mi-a permis înregistrarea unor date de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și reacțiile spontane în special la itemii care au vizat activitatea sexuală. Locul și ora aplicării au fost stabilite astfel încât să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din cele 8 care a fost selectate în eșantion a fost desemnată o persoană (focal point) responsabilă cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și reacțiile spontane în special la itemii care au vizat activitatea sexuală. Locul și ora aplicării au fost stabilite astfel încât să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din cele 8 care a fost selectate în eșantion a fost desemnată o persoană (focal point) responsabilă cu aplicarea și colectarea chestionarelor în teren
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vârsta cuprinsă între 15 și 90 de ani. Media de vârstă a eșantionului este de 37,42 ani (mediana este de 35 ani). Media de vârstă a bărbaților este practic egală cu media de vârstă a femeilor. Cazul în care respondentul are vârsta de 90 de ani este unul extrem și izolat. Apartenența religioasă. Structura eșantionului după religie este prezentată în Tabelul 4, ponderea cea mai mare fiind deținută de ortodocși și catolici, ceea ce reprezintă relativ confesiunile religioase înregistrate in România
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
apariției fenomenului de migrație urban-rural reflex al disponibilizărilor din industria nerentabilă, precum și al unui început palid de relansare a agriculturii. Mediul de proveniență Frecvențe % Urban 1 530 80,4 Rural 372 19,6 Total 1 902 100 Tabelul 6. Distribuția respondenților în funcție de mediul de proveniență Pregătirea școlară. Deoarece eșantionul analizat reprezintă populația din mediul urban și chiar din marile orașe ale țării, proporția persoanelor cu nivel mediu și ridicat de educație este mai mare decât cea de la nivel național, atât la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
analizat reprezintă populația din mediul urban și chiar din marile orașe ale țării, proporția persoanelor cu nivel mediu și ridicat de educație este mai mare decât cea de la nivel național, atât la bărbați, cât și la femei. Peste 30% din respondenți au studii superioare. 4,3% dintre femei și respectiv 4,9% dintre bărbați sunt persoane fără școală sau cu școală primară (Figura 4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bărbați sunt persoane fără școală sau cu școală primară (Figura 4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere, majoritatea având un nivel de pregătire școlară ridicat sau mediu. Semnalăm că din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere, majoritatea având un nivel de pregătire școlară ridicat sau mediu. Semnalăm că din rândul celor cu nivel
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
52,2 47,8 100 Separată 56,3 43,8 100 Divorțată 50,4 49,6 100 Văduvă 71,2 28,8 100 Necăsătorită 46,1 53,9 100 Total 50,5 49,5 100 Tabelul 8. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe sexe Se observă în Tabelul 9 că în rândul celor necăsătorite cele mai multe sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, ceea ce demonstrează o creștere a vârstei la căsătorie față de perioadele tradiționale când perioada de instruire școlară era
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1 46,2 37,0 100 Văduvă 0 1,0 8,7 90,4 100 Necăsătorită 62,5 28,3 6,9 2,3 100 Total 24,0 25,9 25,9 24,2 100 Tabelul 9. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe grupe de vârstă Locuința. Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25,9 24,2 100 Tabelul 9. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe grupe de vârstă Locuința. Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10 este prezentat numărul de persoane cu care locuiește respondentul. Se observă că pe gospodărie predomină talia familiei de 3 persoane (30,4%) și de 4 persoane (24,3%). De altfel
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10 este prezentat numărul de persoane cu care locuiește respondentul. Se observă că pe gospodărie predomină talia familiei de 3 persoane (30,4%) și de 4 persoane (24,3%). De altfel, vom vedea că numărul mediu de copii pe familie este sub 2 copii. Problema trebuie abordată și în relație
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aglomerare este un indicator important al condițiilor de locuit, fiind necesar acest minim de confort existențial și de comunicare pentru o evoluție pozitivă a relațiilor intrafamiliale care se repercutează și asupra celor din afara familiei. Numărul de persoane cu care locuiește respondentul Frecvențe % 0 148 7,8 1 381 20,0 2 578 30,4 3 463 24,3 4 219 11,5 5 76 4,0 6 24 1,3 7 8 0,4 8 2 0,1 9 1 0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
30,4 3 463 24,3 4 219 11,5 5 76 4,0 6 24 1,3 7 8 0,4 8 2 0,1 9 1 0,1 11 2 0,1 Total 1902 100 Tabelul 10. Distribuția respondenților în funcție de numărul persoanelor cu care locuiesc împreună Datele din Tabelul 11 reflectă faptul că într-o pondere însemnată nu se asigură o cameră de persoană și se observă un grad ridicat de aglomerare, mai ales în cazul gospodăriilor cu peste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scade pe măsură ce nivelul de instruire crește (Figura 9). Figura 9. Distribuția numărului de copii în funcție de nivelul de instruire Veniturile. În lei vechi, veniturile din gospodărie sunt repartizate procentual în Tabelul 12. Semnalăm că structura eșantionului este una în care majoritatea respondenților au venituri scăzute, până în 15 milioane (lei vechi). Venituri gospodărie din luna trecută % Sub 5 milioane 15,6 6-10 mil. 34,0 11-15 mil. 24,9 16-20 mil. 11,9 21-25 mil. 5,6 26-30 mil. 2,9 31-35 mil.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
anume: * în grupa de vârstă 25-34 de ani, debutul vieții sexuale înainte de împlinirea vârstei de 15 ani a avut loc la 10,9% din subiecții din Craiova, față de doar 3,5% din subiecții din Constanța. În proporția cea mai mare, respondenții acestui sublot au raportat prima relație sexuală la vârsta de 15-17 ani în Craiova (30,9%), respectiv 18-20 de ani în Constanța (49,1%); * în Craiova, toți subiecții din grupa 35-49 de ani au început viața sexuală după împlinirea vârstei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4]. În acest lot preliminar, testul Pearson χ2 evidențiază o corelație semnificativă statistic (p < 0,05) între vârsta la care a avut loc primul contact sexual și opinia privind vârsta potrivită pentru începerea vieții sexuale ( Figura 17). Există tendința ca respondenții să aprecieze ca fiind potrivită pentru debutul vieții sexuale aceeași vârstă sau o vârstă mai mică decât cea la care și-au început ei înșiși activitatea sexuală. Astfel, majoritatea celor care și-au început viața sexuală la 15-20 de ani
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]