4,815 matches
-
debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea, vocația eseului, 1973) un curs de teorie a literaturii (Cuvântul și cuvintele, 1999), dar este consacrat ca romancier. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a. A îngrijit ediții și a semnat prefețe. Volumul de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită în metaforă de extracție folclorică, dovedește vocația etică a scriitorului. Romanele
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
Simion, Costache Anton, „Seri albastre”, CNT, 1960, 14; S. Damian, „Lună beată”, GL, 1962, 13; G. Dimisianu, Costache Anton, „Liniștea”, „Scânteia”, 1966, 6878; Cornel Regman, „Liniștea”, LCF, 1966, 6; Valeriu Cristea, Costache Anton, „Liniștea”, GL, 1996, 9; Eugen Luca, Tineri romancieri, VR, 1966; 1; D. Micu, Un roman psihologic, CNT, 1976, 22; Voicu Bugariu, Adolescenți și maturi, LCF, 1976, 22; M. Nițescu, Text și subtext, VR, 1976, 8; Ardeleanu, Mențiuni, 146-150; Stănescu, Jurnal, I, 153-158; Rodica Florea, Gravitatea jocului, RL, 1982
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
tălmăciți Isaac Asimov, Ray Bradbury, Daniel F. Galonye, Frederic Brown, Brian W. Aldiss. Periodicul mai cuprinde fișe istorico-literare, articole de interes general, dar și mărturisiri privind aspecte din experiența literară a marilor scriitori de literatură SF sau polițistă (Georges Simenon, Romancierul este un om care scrie romane; insist asupra pluralului). I.I.
ARGONAUT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285440_a_286769]
-
cotidiene, este precedată de un „jurnal din memorie” al anilor 1986-1989, mărturie autobiografică de mare intensitate, dar și meditație asupra felului în care textul literar înglobează și ordonează semnele disparate ale unor experiențe de viață. SCRIERI: Casa ficțiunii. Romane și romancieri din deceniul 8, Cluj-Napoca, 1979; Aspecte de istorie literară, București, 1983; Carte de identitate, București, 1993. Ediții: I.L. Caragiale, Teatru, București, 1976 (în colaborare cu Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin); H. Bonciu, Pensiunea doamnei Pipersberg, pref. edit., Cluj-Napoca
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
Șerban Cioculescu și Liviu Călin); H. Bonciu, Pensiunea doamnei Pipersberg, pref. edit., Cluj-Napoca, 1984. Traduceri: Maurice Denuzière, Louisiana, București, 1995 (în colaborare cu Sorin Apolzan). Repere bibliografice: Mihai Coman, Metodă și sens configurator, LCF, 1979,32; Mircea Mihăieș, Romane și romancieri în deceniul opt, O, 1979, 40; Nicolae Manolescu, „Casa ficțiunii” și ferestrele ei, RL, 1979, 48; Al. Călinescu, „Casa ficțiunii”, CRC, 1980, 10; Mircea Scarlat, Mioara Apolzan, „Aspecte de istorie literară”, CNT, 1983,18; Al. Călinescu, Mioara Apolzan, „Aspecte de
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
foarte generală, de vreme ce Chateaubriand a Întîlnit-o În pădurile și pe malul lacurilor din Lumea Nouă. Dandysmul, instituție În afara legilor, are legi riguroase cărora li se supun cu strictețe toți membrii, oricare le-ar fi, de altminteri, impetuozitatea și independența caracterului. Romancierii englezi au cultivat, mai mult decît alții, romanul a ceea ce ei numesc high life, iar francezii care, precum dl de Custine, au ținut să scrie romane de dragoste cu orice preț s-au Îngrijit mai Întîi, și pe bună dreptate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
important. Totuși, există multe excepții de la această regulă. Rubens a fost ambasador și Goethe consilier de stat, iar Milton - secretar latinist al lui Cromwell. Sofocle a avut o slujbă civică În cetatea sa; s-ar spune că umoriștii, eseiștii și romancierii Americii moderne nu-și doresc ceva mai bun decât să devină reprezentanții diplomatici ai țării lor; cât despre prietenul lui Charles Lamb1, Thomas Griffiths Wainewright, obiectul acestui scurt eseu, deși posedând un temperament extrem de artistic, a fost ucenicul multor maeștri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
elle se manifeste moins, parce que leș poètes vendent mal et que l'acte de leș traduire n'est pas rentable. Traduire un poète à égale longueur de texte exige de trois à vingt fois de temps que traduire un romancier : la traduction est payée au même prix ou moins cher et se vendra dix fois moins. Aujourd'hui, que le temps manque beaucoup plus que par le passé, traduire un poète est devenu un luxe considérable. Cette explication est peut-être
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Drumuri ca-n palmă, cuprinzând scurte povestiri ce excelează prin concizie, analiză lucidă și o deosebită putere de sugestie. Varietatea mediilor investigate, precum și diversitatea modalităților stilistice, de la notația lirică la duritatea pasajului naturalist, au determinat critica să remarce virtualitățile de romancier ale autorului, care în 1972 își tipărește primul roman, Trapez, cu o pronunțată tentă socială. Cartea evocă drumul contorsionat al devenirii unui tânăr, descendent dintr-o familie de „foști”, Mihai Olaru. „Apropiat tematic și chiar valoric de Intrusul” (Val Condurache
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
George Popescu, Anatomia distorsiunii, R, 1990, 7; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Eugen Simion, Promoția ’90, L, 1991, 6; Sebastian Vlad Popa, 1 + 3, CC, 1991, 10-12; Andreea Deciu, Practica și teoria, RL, 1994, 42; Ioana Pârvulescu, Un romancier promițător, RL, 1995, 6; Cristina Necula, Poetica textelor de neființă, CC, 1995, 1-2; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 60-61; Dan C. Mihăilescu, Eseul inconfortabil, „22”, 1998, 38, 39; Marian Victor Buciu, O carte vrea să bântuie prin cultura română
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
echilibrată, l-a condus la câteva sinteze de real interes prin unghiul inedit al interpretării unor scriitori clasici sau contemporani: Opera literară a lui Delavrancea (1982), Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993), Opera literară a lui Pavel Dan (1999), Romancierul Rebreanu (2001). El propune și recitiri incitante ale scrierilor dramatice datorate lui Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Costache Caragiali, B.P. Hasdeu ș.a. (Teatrul. Istorie și actualitate, 1979, Teatrul între civic și etic, 1983) sau ale prozei lui N. Filimon, A. I. Odobescu
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Meridiane lirice, Cluj-Napoca, 1998; Caragiale în conștiința critică, Oradea, 1999; Opera literară a lui Pavel Dan, București, 1999; Templul de vise, Oradea, 1999; Eminescu în orizontul criticii, Pitești, 2000; Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001; Absent din agora, Deva, 2001; Romancierul Rebreanu, București, 2001. Antologii: Antologia basmului cult românesc, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Călin, Constantin Cubleșan, „Nepăsătoarele stele”, ATN, 1968, 9; Al. Căprariu, „Miniaturi critice”, TR, 1969, 43; Petru Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae Baltag, Etica vieții
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
și incolor, intitulat Aventurile lui Ion Runcan, ultimul naufragiat în insula lui Robinson (1947). Peripețiile eroului, pe care dorul de aventură îl mână în necunoscut, îi solicită, într-o împrejurare sau alta, curajul, iscusința, puterea de muncă, voința și răbdarea. Romancierul de circumstanță mizează pe o pedagogie a exemplului cu prestigiu livresc. SCRIERI: Însemnări din cultura Italiei, București, 1914; 40 povești cu animale și păsări, Chișinău, 1920; Daruri pentru copii, București, 1921; Literatura copiilor și șezătorile cu copii, București, 1923; Suspinele
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
ocupă de poezie; despre roman vorbesc Mihail Sebastian și Mircea Vulcănescu; consecvent principiului de reașezare a valorilor, primul (relatează Mircea Eliade) „a executat cu mult brio pe Cezar Petrescu și a fost extrem de dur cu Ionel Teodoreanu, cei mai populari romancieri ai zilei, rezervându-și toate laudele pentru Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu și Mateiu I. Caragiale. Dar Mircea Vulcănescu a arătat în ce sens romanele lui Cezar Petrescu se integrează într-o tradiție literară românească și, ca atare, sunt semnificative, chiar dacă
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
gen, întors până la sațietate pe față și pe dos de postmodernitate. În romanul lui C., mitul, literatura și viața se oglindesc, își împrumută tipare, personaje, clișee verbale, sfârșind prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată de romancier într-un Avertisment echivoc: „... fiecare cuvânt își iubește aproapele. Așa cum fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.d. Aparent, în epicentrul cărții se află destinul lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Neamtzu. Teatru publică Romulus Vulcănescu și Radu Mărculescu, iar articole și studii dedicate literaturii române - Petre V. Haneș (Mihai Eminescu și Transilvania), Yvonne Rossignon (Tânăra poezie română), Dan Smântânescu (Un poet necunoscut înainte de 1838: vornicul Dimachi), Pericle Martinescu (Gib Mihăescu, romancier al virilității). Vasile Netea se ocupă de Ilarie Chendi, iar Ovidiu Papadima de Pavel Dan. Numărul 3-5/1941 este dedicat lui Eminescu (semnează Pan M. Vizirescu, Petru P. Ionescu, Aurel Cosmoiu, Octavian Neamțu, Maria Mihai, Cristofor Dancu, Vintilă Horia, Valeriu
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
cu substrat mitic. Romanul Carnaval la Constanța (1978), ce împrumută cadrul și tehnica literaturii polițiste, are o miză estetică solidă: crima perfectă, plănuită în cele mai mici detalii, cu o migală învecinată cu obsesia, iar apoi pusă în practică de romancierul Vasile Neacșu, ilustrează raporturile complexe dintre realitate și ficțiune, dintre ceea ce imaginează personajul și ceea ce imaginează autorul intrat în scenă. Totodată parodic și absurd, psihologic și parabolic, romanul valorifică ambiguitatea subiectului epic, permanenta confuzie a planurilor și a datelor, substituirea
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
Roma, București, 1999; Salonul de reanimare, București, 2000; Holocaust în România?, București, 2002; Vin americanii!, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Damian Necula, „Jucătorul de table”, VR, 1972, 4; Iorgulescu, Scriitori, 271-272; Marian Popa, „Carnaval la Constanța”, SPM, 1979, 424; Laurențiu Ulici, Romancierii, RL, 1979, 10; Nicolae Manolescu, Deriziunea romanescului, RL, 1979, 15; Tia Șerbănescu, Tineri prozatori, RMB, 1979, 10 750; Gheorghe Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST, 1979, 6; Artur Silvestri, „Carnaval” fără carnavalesc, LCF
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
s-a cerut o recenzie. Inconștient, aveam doar douăzeci de ani, am scris-o [...]. Debutasem cu pagini de proză, scriam câte zece pagini pe noapte, începusem două romane ș.a.m.d. Critica era pentru mine un exercițiu secund...” În așteptarea romancierului, scrie însă versuri (La Belle Époque, 1992, Domnișoara cu nefericirea la tâmple, 2002). SCRIERI: Fantezii critice, Iași, 1983; Portret al criticului în tinerețe, București, 1984; La Belle Époque, Iași, 1992; Exerciții de îndoială, Iași, 1999; Domnișoara cu nefericirea la tâmple
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
lumii tranșeelor și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor „în descompunere”. Fără un autentic nerv dramatic, teatrul lui C. dublează oarecum scrierile sale epice. Supraevaluat în perioada proletcultistă, dar neîndoielnic pamfletar talentat, C. rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce urmează răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre contemporane, d-l N. D. Cocea a surprins de două
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
CONSTANTINESCU, Mircea (18.VII.1945, București), eseist și romancier. Este fiul Elenei (n. Dobrescu) și al lui Gheorghe Constantinescu. Termină Liceul „N. Bălcescu” la Târgoviște (1963), absolvind apoi secția de filologie a Institutului Pedagogic din București (1966), iar în 1972, Facultatea de Filosofie, secția sociologie, a Universității din București
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
, Vintilă (26.V.1916, București), romancier. Absolvent al Facultății de Drept (1938) și al celei de Litere și Filosofie (1939) de la Universitatea din București, C. funcționează o vreme ca magistrat, apoi ca bibliotecar, pentru ca după 1952 să ajungă muncitor într-o întreprindere din capitală. Și-a
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
a unui La Bruyère.” Cu precădere interesat de producția literară curentă, C. își îndreaptă antenele, ocazional, și spre trecut. Portrete consacră el unor figuri emblematice, din alte secole - Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Dinicu Golescu, Eminescu, Caragiale, Maiorescu; Creangă e „primul romancier al literaturii noastre, primul creator de epos într-o durată spirituală”. La originea substanțialului eseu Tudor Arghezi sunt de semnalat treisprezece comentarii preparatorii ; poetul Cuvintelor potrivite era un „romantic”. C. și-a exprimat părerile despre Lucian Blaga, Ion Barbu, G.
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
la originile criticei moderne analiza psihologică e fundamentală pentru reliefarea individului artistic”. Astfel spus: „criticul ajunge mai sigur la universul estetic, prin universul moral” ( Noi precizări despre critică). La personajele contemporanului Panait Istrati, un „mare povestitor” și nu „propriu-zis un romancier”, primează un determinism ținând de temperament: „Înainte de a fi social, determinismul e psihologic” (Panait Istrati). Drumul lui C. spre construcția monografică era netezit. Pledează în acest sens numeroasele referiri la Caragiale și, în special, cele cincizeci de fragmente critice consacrate
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
maniile, obsesiile și habitudinile lor, dumbrăvițenii preferă „postura comodă de aiurit”, făcându-se că nu observă, chiar și atunci când îi resimt urmările, că au intrat în mecanismele unei istorii care sfârșește inevitabil prin a-i aplatiza. Punând accentul pe atmosferă, romancierul creionează o lume în derivă, care mai are, măcar în stare de reverie, resursele necesare pentru a crede că mai poate atinge un mal protector. SCRIERI: În căutarea altui final, Cluj-Napoca, 1978; Opt zile pentru totdeauna, Cluj-Napoca, 1982; Șarpele albastru
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]