10,767 matches
-
de viață românească e oprită, rău privită și chiar pedepsită. Pe lângă toate aceste, mai este și sitemul de colonizare silnică al Rusiei. Cete întregi de familii românești sunt luate cu sila ori duse cu amăgiri departe și înlocuite cu familii rusești, pentru ca, încetul cu încetul, populația să se amestece, să piară energia caracterului național și să fie mai primitoare față cu visurile de rusificare”. În alt articol, „Basarabia”, apărut în martie 1878, tot în „Timpul” , marele poet și jurnalist scria: „În
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
nici întreagă, nici în parte, a turcilor sau a tătarilor, ci a unui stat constituit, neatârnat, deși slăbit și încălcat în posesiunile sale, al Moldovei. Moldova era proprietara locului (...) A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești. Acest nume este o istorie întreagă”. Peste Prut, adevărata viață românească o duc țăranii. Totul este rusificat. Graiul este împestrițat cu cuvinte rusești. Cărturarul de acolo cu greu te va înțelege și poate că, din teamă, nu recunoaște că idealurile
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
al Moldovei. Moldova era proprietara locului (...) A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești. Acest nume este o istorie întreagă”. Peste Prut, adevărata viață românească o duc țăranii. Totul este rusificat. Graiul este împestrițat cu cuvinte rusești. Cărturarul de acolo cu greu te va înțelege și poate că, din teamă, nu recunoaște că idealurile tale sunt și ale lui. Tot din teamă, în bibliotecile publice de acolo nu găsești cărți românești. Copiii basarabeni învățau la școală, pe la
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
din Timișoara, tot ceea ce s-a chemat civilizație și bun simț. Tatăl meu avea o școală renumită în oraș, o „școală de dans și bune maniere”, în care au excelat eleganța și bunul simț... dar după „acea trecere” a trupelor rusești i s-au furat inclusiv oglinzile venețiene din sala de dans și chiar și parchetul... pentru fi ars în sobele din cazarmă. Acestea sunt amintirile negre pe care mintea mea le mai ține minte într-o neuitare, pentru că am fost
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
să-ți imaginezi mișcarea ca un sentiment aerian al compozitorului care a emis un gând pe o partitură. Apoi s-a înființat în oraș un liceu de coregrafie - datorită culturalizării forțate impusă de invazia sovietică - care a introdus forțat baletul rusesc ce era în acea perioadă într-o înflorire fără precedent. După tipicul școlilor rusești s-a înființat în România o pleiadă de licee de coregrafie pentru pregătirea viitorilor balerini ai teatrelor de operă, și ele înființate după un tipic sovietic
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
gând pe o partitură. Apoi s-a înființat în oraș un liceu de coregrafie - datorită culturalizării forțate impusă de invazia sovietică - care a introdus forțat baletul rusesc ce era în acea perioadă într-o înflorire fără precedent. După tipicul școlilor rusești s-a înființat în România o pleiadă de licee de coregrafie pentru pregătirea viitorilor balerini ai teatrelor de operă, și ele înființate după un tipic sovietic. Am fost printre primii elevi aleși ai acestui liceu, datorită numelui tatălui meu, dar
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
să scape de front, dacă ar fi vrut, după cedarea Ardealului i se propusese chiar o funcție politică importantă acolo. Dar el a preferat să se refugieze în țara neocupată, ca să fie curând mobilizat după aceea și trimis în stepele rusești!... Apoi mama scosese dintr-o carte de rugăciuni cu coperte de sidef, pe care o adusese cu sine, o fotografie, îl înfățișa pe tata mult mai tânăr, călare pe un cal alb, purta uniforma vânătorilor de munte, beretă bine trasă
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
că lui Magda i-a plăcut mereu să facă pe viteazul pe front, de pildă, deși ofițer și nu-i cerea nimeni asta, se ridica primul din tranșee ca să-i întâmpine cu grenade pe atacatori. Învățase o mulțime de înjurături rusești de la prizonieri și le rostea în gura mare, în timp ce arunca grenadele una după alta. Pe domnul Magda îl mai întâlnisem de câteva ori după vizita ce ne-o făcuse, odată în tren, eram student deja, făceam naveta la T. în timpul
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
sănătoasă, cărând-o în spate ca pe o malformație, transmisă din generație în generație. Încă de pe vremea aceea fusesem infectat (nu știu dacă termenul este tocmai potrivit), de incursiunile cinegetice cu becațele sale din nuvelele lui Turgheniev, de seducătoarea stepă rusească, descrisă cu atâta farmec de tânărul Cehov, care murise la numai patruzeci și patru de ani. Adoram Rusia, pravoslavnica măicuță Rusia, poeții și scriitorii acesteia de fapt (chiar și sângele își refuza latinitatea), cum era, ca să dau doar câteva nume
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1034 din 30 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Editorial, De Mariana Cristescu Uităm prea repede! Și... cine uită nu merită! „Dragi frați români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanțele rusești decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraților români.” (Leonida Lari) Sâmbăta trecută ar fi împlinit 64 de ani. Născută la 26 octombrie 1949, la Bursuceni, aproape de Bălți (Republica Moldova), Leonida Lari-Iorga, cea mai puternică poetă a Basarabiei contemporane, splendidă militantă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
în același stil cu care ne-a obișnuit (adică, tăios și sincer) - notează Argentina Gribincea, în articolul citat mai sus, Leonida Lari deplânge indiferența românilor din Țară față de destinul Basarabiei”: „Dragi frați români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanțele rusești decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraților români. Să fie clară treaba asta și, ca să mai știe toți ce înseamnă a fi exilat în propria țară, am să vă spun câteva rânduri prin mijloace poetice - «Exil în țara mea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
regi și principi creștini trândăvesc în lene, în desfătări și lupte civile”[10]. Analizând dezvoltarea arhitecturii în epoca ștefaniană, ne dăm seama că în această perioadă au fost folosite, pe lângă forme stilistice autohtone, și idei novatoare importate din arhitectura baltică, rusească, bizantină și occidentală. Acești factori, având în compoziție tradiție, influențe și inovație, au dus la crearea unui stil propriu moldovenesc, fapt care a reprezentat un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc. De aceea, multi cercetători de prestigiu, din
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
definiții de excepție, a unei definiții emblemă a stilului arhitectonic prezentat în carte: „Analizând dezvoltarea arhitecturii în epoca ștefaniană, ne dăm seama că în această perioadă au fost folosite, pe lângă forme stilistice autohtone, și idei novatoare importate din arhitectura baltică, rusească, bizantină și occidentală. Acești factori, având în compoziție tradiție, influențe și inovație, au dus la crearea unui stil propriu moldovenesc, fapt care a reprezentat un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc.” Un omagiu adus marelui voievod Cartea lui
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CU EXCEPȚIA CULORILOR RUSEȘTI Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului Habar n-am dacă fiecare om are daimonul său sau nu, știu doar că dincolo de forme îmi place vîntul, toamna cînd deschizi ușile pereche
CU EXCEPŢIA CULORILOR RUSEŞTI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358562_a_359891]
-
sau dimpotrivă sensul acestui moment cuprins între zero și infinit. Totul, pînă la urmă e la fel ca înainte numai secundele se rostogolesc în prăpastie iremediabil de tulburi și mai reci ca gheața din imperiul morților... Referință Bibliografică: Cu excepția culorilor rusești / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 487, Anul II, 01 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU EXCEPŢIA CULORILOR RUSEŞTI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358562_a_359891]
-
acest domn de care vă spun că era fără îndoială un patriot spune că au negociat cu rușii încercuirea de la cotul Donului. Ai noștri au acceptat. Stalingradul era al germanilor în acest moment, însă capcana se închidea în spatele lor. Trupe rusești foarte multe nu au trecut, însă a fost de ajuns să se formeze o breșă care s-a lărgit iar germanii să afle că sunt atacați din spate și totul s-a transformat într-o degringoladă care a spulberat armatele
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 513 din 27 mai 2012 Toate Articolele Autorului RIDICÂND CORTINA ISTORIEI POPORULUI ROMÂN Ge.br. Gheorghe Dragomir Președinte Executiv al Asociației Culturale „România în Lume” „România între scutul american
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 513 din 27 mai 2012 Toate Articolele Autorului RIDICÂND CORTINA ISTORIEI POPORULUI ROMÂN Ge.br. Gheorghe Dragomir Președinte Executiv al Asociației Culturale „România în Lume” „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească. Timp și destin” De-a lungul timpului, peste ținuturile daco-pontice, în care s-a format poporul nostru, au bătut vânturi... când mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare; toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul autor general de brigadă GHEORGHE RAGOMIR, în pagini memorabile ale cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin”, un adevărat testament de învățătură pentru contemporani și urmași, din care trebuie să tragă învățăminte și să le pună în practică diplomații și guvernanții țării, să ducă o politică înțeleaptă cu marele vecin de la Răsărit, și să
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a Mamei ROMÂNII, prilej excepțional de ai ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție, iar cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin” îi asigur că nu vor lăsau-o din mână până nu vor citi și ultimul cuvânt, și au să se întrebe: „Ce va mai urma?” Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ȘI KATUȘA
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
Timp și destin” îi asigur că nu vor lăsau-o din mână până nu vor citi și ultimul cuvânt, și au să se întrebe: „Ce va mai urma?” Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 513, Anul II, 27 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului Părintele Profesor Alexander Schmemann (1921 - 1983) - un mare propovăduitor și mărturisitor al Euharistei, al Teologiei liturgice, eclesiale și sacramentale ... După Revoluția din anul 1917, multe familii rusești și-au părăsit patria, luând calea pribegiei. În Estonia anului 1921, într-una dintre aceste familii de emigranți, s-a născut Alexander Schmemann, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai teologiei ortodoxe în Occident. Cu toate că s-a simțit întotdeauna fiu
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul cu poezia franceză. În anul 1946, a fost hirotonit ca preot la parohia rusească din Clamart, unde a rămas cincisprezece ani. După ce a obținut titlul de doctor în Teologie la Paris, Părintele Alexaqnder Schmemann a părăsit Europa, stabilindu-se în Statele Unite, unde a preluat conducerea Institutului Teologic „Sfântul Vladimir“ din New York, al cărui decan
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Paul Meyendorff, succesorul lui Alaxander Schmemann (și actualul titular) la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor era adesea latinizat. [...] Stilul muzical varia de la stilul de operă al curții imperiale rusești de secol XIX până la prostopenia carpato-rusă și galițiană. Ciclul bogat al slujbelor zilnice și săptămânale era redus, la scară largă, doar la Liturghia duminicală, adesea suplimentată de o slujbă numită Obedniță. Cum era cazul și al celorlalți ortodocși din America
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]