2,662 matches
-
în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel Mare și-a concentrat atenția în această parte a Moldovei datorită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avut legături strânse cu literații vremii: Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și alții. Deopotrivă l-a interesat știința: cartografia și arheologia. Prin decret s-a înființat Muzeul Național de Antichități din București, instituție sub auspiciile căreia se vor face pe viitor săpăturile arheologice din România. A fost înlăturat de la domnie în mod brutal, în noaptea de 10-11 februarie 1866, ca urmare a unui complot organizat de elemente conservatoare și liberale, cu participarea unui grup de ofițeri. A murit, departe de țară, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
produs consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi (O.U.G. nr. 207/15.II.2000). În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a) este considerată tentativă și efectuarea de săpături pe terenul aflat în apropierea conductei de transport al țițeiului, produselor petroliere, gazolinei, condensatului, petrolului lichid sau gazelor naturale, precum și deținerea în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor cisternă, a ștuțurilor, instalațiilor sau a oricăror alte dispozitive
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
prin O.U.G. nr. 10/2001de modificare a Codului penal a fost introdus un ultim alineat la art. 209 din Cod penal, cu următorul conținut: „În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a este considerată tentativă și efectuarea de săpături pe terenul aflat în apropierea conductei de transport al țițeiului, produselor petroliere, gazolinei, condensatului, etanului lichid sau gazelor naturale, precum și deținerea în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor cisternă, a ștuțurilor , instalațiilor sau a oricăror alte dispozitive
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
al convulsiilor istoriei multimilenare, prin care s-au perindat civilizații înfloritoare, care ne-au transmis monumente unice; nu este numai patria Afroditei, zeița iubirii și fertilității, ci este și martorul incontestabil al devenirii umane pe plan material și spiritual. Dacă săpăturile arheologice probează evoluția omului de la starea sa din Epoca de piatră la europeanul secolelor moderne, dezvoltarea lui spirituală este consemnată în credințe și evocări pluriși monoteiste. Numele însuși al insulei este subiect de cugetare sau de speculații. Mulți dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
-lea, dar care mi se părea mult mai vechi, poate chiar din Epoca bronzului. Îmi aduceam aminte că din cele nouă regate, întemeiate pe insulă după războiul Troiei, Halcanor se instalase în cetatea Idalion din proximitatea Nicosiei, unde se începuseră săpături arheologice. Se știa că o inscripție a lui Așarhaddon îl menționa pe Onasagoras ca rege al Ledrei. Ledra a devenit Leukousa, Leukousia, Leukathea, sub acest nume a fost reconstruit orașul de fiul lui Ptolemeu. Împăratul și istoricul Constantin Porfirogenetul l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
am prezentat, în timpul vizitării bisericii sfântului Lazăr. Numele vechi al acestui oraș fusese "Kitium". Aici era locul de naștere al filozofului Zeno, părintele filozofiei stoice. În Vechiul Testament, localitatea Kition, varianta "Kitim", este evocată în Geneza, 10, 4 ca aparținând ionienilor. Săpăturile arheologice din zonă au scos la iveală mărturii importante ale istoriei insulei: un templu fenician închinat zeiței Astarte, zeița fecundității și fertilității la fenicieni (ea este, de fapt Afrodita fenicienilor), ziduri protectoare și băi, case din perioada elenistică timpurie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
găsesc, în stare nu prea bună, fresce din anii 1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții din piatră apreciate a fi din mileniul al șaptelea sau al șaselea înainte de Hristos. Cele trei case, una mai mare și două mai mici, sunt spațioase. Casa mai mare avea coloane. Morții erau îngropați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de sol, menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor) a intervenit în desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Omului și se poate imputa declanșarea eroziunii solului pe versanți, prin practicarea agriculturii extensive. Etajarea reliefului condiționează etajarea învelișului de sol, alături de clim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha și erau situate pe pantele line și însorite din apropierea râurilor sau a lacurilor, pe terasele lor inferioare și mijlocii și mai rar în zonele inundabile. Asemenea așezări au fost cercetate parțial prin săpături la Văleni, Epureni, Fălciu, Bogdănești în județul Vaslui la Spineni și Roșiești, același județ, la Prodanca Bârlad, unele cu mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urme se mai observă la suprafața solului și unde a fost probabil sediul autorității locale pentru o parte din așezările zonei. O cercetare la fața locului, dacă nu s-a făcut până acum de Muzeul Județean Suceava, eventul, efectuarea unor săpături ar da un răspuns timpul când a fost construită, precum și scopul pentru care a fost construită într-un loc izolat față de așezările din prezent. Locuințele din perioada secolelor VII-IX, dar și din perioada următoare, erau de trei tipuri: bordeiul, semibordeiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ruso-Vlahia - Vlahia de lângă Rusia Kieveană!) se înmulțesc, fiind puse în legătură cu marea invazie mongolo-tătară de la 1241-1242. De asemenea, populația locală este atestată de un mare număr de așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie între ei sau unor boieri, care încalc dreptul de, protimisis, se spune din hotarul Filipeni, de exemplu, cât mi se va alege (partea) când e vorba de pădure, imaș, păscătoare, iaz și moară, dar când vorbește de vie, prisacă, săpături, livadă - obținute prin muncă proprie aflate în posesie, le precizează, fără să numească locul unde se află în cadrul hotarului. Mare parte dintre toponimele folosite în interiorul hotarului (moșiei boierești sau răzășești) au dispărut odată cu cei care le-au folosit sau urmașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2,53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meu cum mi-am vândut a mea ocină și moșie ce s-a alege partea mea din Hilipeni dintr-un bătrân din partea din gios din țarină, și din fânea și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Realitatea a fost următoarea: în spatele casei era un hol strâmt și lung, care servea drept cămară și probabil ca adăpost lucrurilor trebuincioase gospodăriei. Probabilitatea unei erori este nulă, de vreme ce casa actuală a fost reclădită pe fundația celei vechi, găsită în urma săpăturilor arheologice, fundație care a păstrat amprenta la sol a casei, așadar cuprindea și împărțirea camerelor. Într-o cercetare mai recentă găsim următoarea descriere: casa cea nouă, făcută cu greu de Eminovici, nu cuprindea o cameră aparte, pentru băieți. Ea avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe de o parte, și de a sugera atmosfera interioară specifică vechii case, precum și funcționalitatea fiecărei încăperi, pe de altă parte. Pentru realizarea ambianței încăperilor au fost recuperate din țară câteva obiecte de familie, altele au fost descoperite cu prilejul săpăturilor la fundație, nu atâtea însă câte ar fi trebuit pentru a completa un interior format din trei camere și un hol. S-au adăugat, așadar, obiecte și mobilier de epocă. De data aceasta, casa a fost construită ca să reziste peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
independent de celelalte. În salonul casei, unde pe vremea Eminoviceștilor aveau loc petrecerile, mai apoi locul unde se închideau copiii să citească, stă azi un dulap de colț, pe rafturile căruia se pot vedea porțelanuri și argintărie, găsite cu ocazia săpăturilor la fundația casei. Tot aici, o lampă, două dulapuri furniruite cu lemn de trandafir(piese componente din zestrea Aglaiei, la Cernăuți), o oglindă venețiană și lada de zestre ale mamei. O casetă de machiaj, care a aparținut poetului pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
plan circular - adăpost permanent, nu temporar (pentru că despre acestea se știe că au existat) de la noi și alte popoare. Sunt lucrări referitoare la materiale etnografice. Rugămintea mea ar fi să Întrebați voi pe dl. Ursulescu și Emandi dacă În cercetările (săpăturile) arheologice s-au descoperit locuințe cu plan circular. Adică aș vrea să văd dacă această tehnică și plan de construcție vin de undeva mai din urmă sau și-ar avea alte explicații. Eu v-am scris vouă povestea mai pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Beijing au fost identificate și semne de folosire a focului. Această descoperire a avansat istoria folosirii focului de către om cu câteva sute de mii de ani în urmă. Au fost identificate urme de folosire a focului în cinci straturi de săpături, plus trei depozite de cenușă și o mare cantitate de oase arse. Stratul cel mai gros de cenușă atinge șase metri. Toate acestea arată că "Omul de la Beijing'' cunoștea utilitatea focului. La Zhoukoudian au fost descoperite numeroase fosile: 16 cranii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
puț. Oamenii au scos la iveală câteva cioburi de ceramică. Necunoscându-le valoarea au încercat să le vândă. Văzând cioburile, un arheolog și-a dat imediat seama de valoarea lor inestimabilă și a anunțat autoritățile în domeniu. Așa au început săpăturile în zonă, care au scos la iveală impresionanta armată de soldați și cai de teracotă. Specialiștii estimează că în cele trei situri arheologice ar fi îngropați peste 7.000 de soldați, care de război din lemn și cai din ceramică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]