2,390 matches
-
care îi amintim pe prof.Aurel Coza,pr.Ignatie Borza,prof.Bogdan Andrei,viitor rector al UBB Cluj Napoca,pro.Matei Francis,participant ca gimnast în echipa olimpică a României la Olimpiada de la Berlin din 1936,prof.Leontin Ghergariu,publicist la săptămânalul careiean Graiul Neamului,viitor Inspector General al județului Cluj,prof.Gheorghe Mureșan,Cetățean de Onoare al mun.Carei din 1938,prof.Augustin Ossian,și primar până în 1940,prof.Valeriu Palaghiță,prof.George Pteancu,decorat cu Steaua României în 1923 și
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
deține un studio regional, emițând diverse emisiuni. Abonații firmei de televiziune prin cablu UPC beneficiază de un video-text, care, pe lângă elemente legate de companie, grila de programe etc. oferă și informații de interes comun (anunțuri administrative, de publicitate). Cotidiene: Bisăptămânale: Săptămânale: Pe lângă posturile naționale de radio și cele cu arie mai mare de acoperire, în Slobozia emit și urmatoarele posturi (frecvență FM): Din punctul de vedere al ocrotirii sănătății, chiar dacă la nivelul județului Ialomița există un număr insuficient de medici, cel
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
pe malul Mureșului. Primul cotidian apărut la Târgu Mureș a fost Székely Ellenzék, care a fost publicat în perioada dualismului, între anii 1898 - 1920. La începutul secolului XX-lea au fost tipărite cotidienele Székely Napló (1910-1930) și Erdélyi Napló (1901-1907), săptămânalele Tükör (1913-1925), Vasárnap (1901-1911), Marosvásárhely (1911-1913). În perioada interbelică au apărut în totalitate 93 diferite ziare, reviste și magazine, marea majoritate în limba maghiară. Numai în anul 1925 redacțiile din oraș au publicat 17 produse mass media. Cele mai importante
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
majoritate în limba maghiară. Numai în anul 1925 redacțiile din oraș au publicat 17 produse mass media. Cele mai importante titluri din această perioadă: cotidianele Zord Idő (1919-1921), Székelyföld (1920-1937), Ma 1925-1933, Maros (1927-1933), Maros Vidék (1933-1936), Magyar Szó (1936-1941), săptămânalele Erdélyi Barázda (1920-1928), Erdélyi Társaság (1921-1922), Magyar Népegészségügyi Szemle (1933-1942) și Református Újság (1933-1943), iar ziarul oficial al orașului a fost tipărit în două variante, A város a fost scris în limba maghiară și Orașul în limba română. Una din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri, etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca. Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: "Szabadság" și "Krónika". În oraș se află și redacția săptămânalului "Erdélyi Napló", precum și redacțiile revistelor culturale "Korunk" și "Helikon". Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul Tv emite o ora pe saptamana in limba maghiara si 90 de minute in limba rusa, iar TVR Cluj transmite
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
din partea PSD. În anul 2012 a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție, iar în 2014, când propriul partid era la putere, la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Conform unui serial publicat în anul 2004 de săptămânalul comunității românești din New York, s-a născut în București într-o familie care provenea din Satul Hanul de Pământ, comuna Tărtășești, Dâmbovița. Tatăl său, Marian Năstase, a fost ofițer în Armata Regală a României, scos din armată după instaurarea regimului
Adrian Năstase () [Corola-website/Science/296800_a_298129]
-
nivel național este "Tribuna Sibiului", cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. "Telegraful Român" este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa "Sibiu Standard", "Rondul de Sibiu", "Monitorul de Sibiu", "Ora de Sibiu", "Ziarul de Sibiu", dar și "Hermannstädter Zeitung" și "Allgemeine Deutsche Zeitung" în limba germană sau săptămânalul "Szebeni Ujsag" în limba maghiară. Publicații de cultură
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa "Sibiu Standard", "Rondul de Sibiu", "Monitorul de Sibiu", "Ora de Sibiu", "Ziarul de Sibiu", dar și "Hermannstädter Zeitung" și "Allgemeine Deutsche Zeitung" în limba germană sau săptămânalul "Szebeni Ujsag" în limba maghiară. Publicații de cultură sunt "Euphorion" și "Revista Transilvania" a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, "Sibiu Business". Primăria
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Iliescu. a fost și numele unei revistă literare apărută lunar în România în perioada martie 1932 - august 1938, sub direcțiunea lui Zaharia Stancu. Revista avea orientarea socialistă și antifascistă. A reapărut în perioada 19 februarie 1939 - 8 septembrie 1940, ca săptămânal politico-literar.
Azi () [Corola-website/Science/300037_a_301366]
-
critice tot ceea ce considera a fi sancționabil la nivel național: guvernul, președintele țării, parlamentul, opoziția, intelectualii, minerii, liderii sindicali, politicianismul, diverse publicații, istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
ceea ce considera a fi sancționabil la nivel național: guvernul, președintele țării, parlamentul, opoziția, intelectualii, minerii, liderii sindicali, politicianismul, diverse publicații, istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie 1991, echipa
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie 1991, echipa s-a format redactând săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional" lansate de Ovidiu Nacu la "Editura Cassandra".. În 2006, revista a fost achiziționată de Realitatea Media. Din "" s-a desprins un grup reprezentat de Mircea Toma, Marius Borțea, Alexandru Julea, Dragoș Mușat, Iulian Tănase
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie 1991, echipa s-a format redactând săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional" lansate de Ovidiu Nacu la "Editura Cassandra".. În 2006, revista a fost achiziționată de Realitatea Media. Din "" s-a desprins un grup reprezentat de Mircea Toma, Marius Borțea, Alexandru Julea, Dragoș Mușat, Iulian Tănase, Andrei Manțog
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
trustul german de presă "Gruner&Jahr", vândut apoi în 2003 către trustul elvețian Ringier, EVZ a fost preluat în februarie 2010 de omul de afaceri Bobby Păunescu, ale cărui investiții în zona media mai cuprind o televiziune (B1 TV), un săptămânal economic (Capital) și o serie de publicații locale. Trecut recent de la formatul berliner la cel compact, EVZ mai păstrează puține legături cu ziarul inventat de Ion Cristoiu. Cea mai pregnantă moștenire rămâne brandul EVZ, probabil cel mai influent din media
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
să își păstreze numele, iar celălalt să facă o schimbare care să îi deosebească. Din anul 1991 este angajat al cotidianului "Adevărul", ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului "Adevărul literar și artistic" (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul "Adevărul" alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, fondează ziarul "Gândul". A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
scos de fapt la iveală o biserică construită în 1726, când Remetea avea o populație de 585 de suflete ș când nevoile enoriașilor și potențialul economic al satului au permis construirea unei biserici din piatră de 22 de metri lungime. Săptămânalul „Apostol”, (continuatorul săptămânalului „Szív” ()) publica în 1937 un serial despre istoria așezărilor din Gheorgheni. În numărul 6 din 1937 al săptămânalului a apărut o rubrică intitulată „Remetea, capelă în mijlocul codrului”, referindu-se la biserica construită în 1726. La începutul secolului
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la iveală o biserică construită în 1726, când Remetea avea o populație de 585 de suflete ș când nevoile enoriașilor și potențialul economic al satului au permis construirea unei biserici din piatră de 22 de metri lungime. Săptămânalul „Apostol”, (continuatorul săptămânalului „Szív” ()) publica în 1937 un serial despre istoria așezărilor din Gheorgheni. În numărul 6 din 1937 al săptămânalului a apărut o rubrică intitulată „Remetea, capelă în mijlocul codrului”, referindu-se la biserica construită în 1726. La începutul secolului al XVIII-lea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
nevoile enoriașilor și potențialul economic al satului au permis construirea unei biserici din piatră de 22 de metri lungime. Săptămânalul „Apostol”, (continuatorul săptămânalului „Szív” ()) publica în 1937 un serial despre istoria așezărilor din Gheorgheni. În numărul 6 din 1937 al săptămânalului a apărut o rubrică intitulată „Remetea, capelă în mijlocul codrului”, referindu-se la biserica construită în 1726. La începutul secolului al XVIII-lea, capela din lemn construită în timpul lui Bonifác Kendeffy mai putea exista, fiindcă papa Clement al XI-lea a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și data construirii bisericii actuale. Datele corespund doar în ce privește distrugerea bisericii precedente într-un incendiu, care a fost reconstruită într-un an cu contribuția enoriașilor. Potrivit registrului Consiliului Bisericesc din 1938, incendiul a fost în 1771, însă potrivit comunicatului din săptămânalul „Apostol” incendiul este datat în anul 1778. Pe latura turnului bisericii se vede și în prezent datarea evenimentului din anul 1771. Acesta este confirmat și de faptul că unul dintre altarele secundare a fost construit în 1776, ceea ce lasă de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
foarte atractive sunt cele organizate de colegiile Clare, care este creditat cu a avea cele mai frumoase grădini din Cambridge, și St John's, care este cel mai mare dintre toate colegiile Oxbridge. Într-un sondaj de opinie, aparținând revistei săptămânale americane TIME, Balul din Mai al colegiului St John's a fost votat ca fiind "a șaptea cea mai grozavă petrecere a lumii." Colegiile Trinity, Clare, și St John's sunt situate chiar pe albia râului Cam, așa cum sunt de
Balul din Mai () [Corola-website/Science/300749_a_302078]
-
Fără Zahăr și impresarul Costi Biolan, concretizată într-o relație profesională defectuoasă. Se filmează videoclipurile pieselor "D’la sate" și "Hip-hop ș-așa". Fără Zahăr se lansează într-un parteneriat cu firma de îmbrăcăminte Junker. În toamnă începe colaborarea cu săptămânalul ieșean "Suplimentul de cultură", unde Bobi și Bobo scriu săptămânal câte un articol în rubrica " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde". În 2005 Fără Zahăr obține Discul de Aur pentru vânzările primului album. În toamnă apare cel de
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
1808 vechea primărie. În 1833 a fost renovată cetatea. Secolul XIX a adus o serie de facilități orașului: clădiri administrative, școli, mori, abatoare, fabrică de electricitate etc. În 1908 a fost construită rețeaua de apă. În 1928 a apărut primul săptămânal local. În 2004, din Vulcan s-a desprins satul Holbav, acesta din urmă formând o nouă comună. În 1510 sunt menționați 42 de proprietari de pământ printre care și un român. În 1722 sunt consemnate 51 familii de sași și
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
(n. 1962) este o poetă din Republica Moldova, născută în satul Antonești, raionul Cantemir) . Considerată o poetă din generația postmodernistă, este cunoscută și ca jurnalist, cu articolele sale despre artă și diverse probleme ale culturii, publicate în special în săptămânalul "Literatura și Arta", dar și ca dramaturg și traducător. Este unul dintre puținele nume basarabene care au trecut cu succes Prutul (la vest), Irina Nechit fiind deseori foarte bine apreciată în paginile revistelor literare din România și din alte țări
Irina Nechit () [Corola-website/Science/301021_a_302350]
-
șefi de stat din străinătate s-au adunat pentru a-i onora memoria la Catedrala Notre-Dame din Paris, mai multe sute de mii de parizieni au mărșăluit pe bulevardul Champs-Élysées în noapte, sub ploaie, pentru a oferi omagiul lor. Singur, săptămânalul satiric "Hara-Kiri" a îndrăznit un titlu provocator - "Bal tragic la Colombey, un mort" (motiv pentru care a fost reținut de la difuzare); opinia publică era încă sub șocul incendiului care a avut loc în timpul unei petreceri și care pricinuise moartea a
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
actualul amplasament și în perioada 1769 - 1773 , cînd a avut loc cartografierea satului și a mănăstirii. În perioada interbelică Biserică Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativa la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]