5,379 matches
-
locuitori. Autoritățile țariste au realizat în 1816-1817 un recensământ care conține informații referitoare la numărul locuitorilor și la structura etnică a populației. Nici aceste date nu pot fi considerate complete: de exemplu, ispravnicul ținutului Orhei și Lăpușna consemna că „numeroși săteni, văzând această scriere, înspăimântându-se, au început a fugi de prin sate și a se dosi”. Din datele recensământului rezultă un număr total de 96.526 de gospodării, cu 482.630 de suflete, din care 83.848 de gospodării cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mult decât probabil că populația română din Basarabia de asemenea nu s-a micșorat, a crescut. S-a remarcat în sfârșit de către toți cei care au călătorit prin Basarabia că limba română e vorbită acolo în general de către toți locuitorii, săteni și orășeni, ceea ce în mod sigur n-ar fi cazul dacă majoritatea populației ar fi format-o acolo elementele străine, emigrate de curând. Aceste simple constatări sunt suficiente pentru a indica chiar de acum soluția problemei; în consecință este imposibil
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de viață. Sota să a murit în urmă cu câțtiva ani și a rămas singur, dar bucuria vieții lui sunt cei doi nepoți ai săi care îl vizitează cât pot de des și grădină să, de la care îl invidiază toțti sătenii. În cadrul interviului nea Gheorghe ne spune cum se sărbătorea Paștele când era el tânăr.Acesta își amintește cum o ajută pe mama sa la preparatele tradiționale de paste, si cum mai mult o încurcă pe mama sa. De asemnea el
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
Înarmat pînă În dinți. Fuga e din ce În ce mai disperată și mai umilitoare. SÎnt transferați pe rînd Într-o mașină oprită pe o șosea, apoi În mașina unui echipaj de miliție care, pentru a nu-i lăsa În seama unei mulțimi de săteni care devastează postul (vestea căderii regimului lui Ceaușescu a ajuns acum peste tot și furia populației se varsă asupra instrumentelor care l-au slujit), Îi ascunde Într-un mărăciniș la marginea unui sat aflat la cîțiva kilometri de TÎrgoviște. CÎnd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-mi lumina unui neîntinat Bine. Pâinea mea e curată ca pietrele și beau apa cristalină a unui izvor din preajmă. Biserica anglicană a avut uimitoarea bunăvoință de a-mi aloca o minusculă pensie, dar nu am nevoie de ea pentru că sătenii din vecinătate m-au adoptat (cu toții cred despre mine că sunt nebun), și în fiecare zi îmi aduc daruri de pește și pâine. Fără îndoială că, atunci când va veni vremea rece, îmi vor oferi și un arzător de cărbuni. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din buze, complet anapoda, evitând orice privire, stânjenit. În abecedar, la pagina 41, Zamfir sărea peste un foc aprins pe culmea unei măguri. Poala cămășii țărănești i se aprindea, spre disperarea tovarășului său de joacă, Dinu, care striga după ajutor. Sătenii veneau în fugă, ivindu-se de după clinul măgurii cu contur galben. Culoarea secetei. Dar în locul unde băieții se jucau, dacă te uitai bine la desen, nu simțeai decât dogoarea focului, fiindcă el era mai parșiv chiar decât seceta lungă de-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cristian Amzăr, semnala că profesorul Gusti nu agrează ideea muzeului nordic marcat de o viziune romantică: "D-sa a ținut să facă un muzeu social în care locul valorilor și pieselor muzeale este luat de viața reală și obișnuită a sătenilor noștri, cu gîndul de a invedera totodată și putința unui nivel mai ridicat de viață"51. În realitate, putem considera din perspectiva prezentului că referirile lui Amzăr s-au transformat dintr-un contraargument într-un argument al necesității muzeului social
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu și păpușoi cu distanțe mari între ele. Lăsau în urmă șosele adevărate. Sătenii ieșeau în drum și priveau înmărmuriți la coloanele rusești înciubotate care nu se abăteau de la azimut nici cu o iotă... Dacă un lan de grâu sau de porumb se nimerea în lungul direcției de mers a coloanelor, dispăreau transformate în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fost decorat nu a fost prins de moment ca acum când... Gruia al lor călca pe ulițele satului ca doctor al comunei... Era prima lui zi de muncă în calitate de doctor... Când au ajuns la dispensarul satului, s-au oprit... Câțiva săteni care așteptau sosirea medicului s-au ridicat de pe banca din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
divertismentului regelui Franței. Numele i se trage de la un cătun, atestat încă în Evul Mediu, din care regele Louis al XIV-lea a cumpărat, prin anii 1660, o parte, pentru a spori domeniul Versailles. Câțiva ani după aceea, căsuțele sătenilor au fost demolate, iar oamenii au fost strămutați prin alte locuri. în anul 1667, a dispărut și micuța biserică. Dar, despre Trianon vom mai avea câte ceva de spus, ceva mai încolo. Trianon de porțelan în anul 1670, s-a construit
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
Bogdan, care avea acolo un conac spațios moștenit de la părinți, ne oferea o largă ospitalitate. Invitații bucureșteni, veniți ceva mai înainte cu un autobuz, ne așteptau. În fruntea lor se afla Coleșiu, ca un comandant de companie. O mulțime de săteni și sătence se adunaseră în curtea bisericii ca să vadă nunta de la București. Alexa se minuna de ideea mea care nu era deloc năstrușnică. (În orice caz renunțasem la avion și la vapor.) ― Nu m-așteptam la o surpriză ca asta
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
zi ce trece, care și-a construit local propriu, cu o sală mare pentru festivități. Căminul trăia din punct de vedere financiar din subvențiile de la cooperativă. La serbările date nu se plătea taxă de intrare pentru a-i face pe săteni să prindă dragoste de frumos: teatru, cântece... Comuna Galilești nu avea alte sate în componența sa și era mare și frumoasă și cu oameni harnici și înstăriți. Îmi plăceau mult corurile de tineri și tinere care se strângeau la poarta
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ne-am înțeles minunat. Mai greu era cu fratele care, minte de copil, era o adevărată echipă de zgomote, mai ales noaptea. Aveau și un câine foarte rău, câine care m-a integrat, fără să știe, atât familiei dar și sătenilor. Eram în curte și brusc, scăpat din lanț, câinele s-a apropiat de mine. Înghețasem de frică iar din pragul casei, doamna Sipiur n-a mai apucat decât să-și facă o cruce mare, mare de tot. Dumnezeu cu mila
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. Și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. Și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar. Și iar mintea pe moațe și iată-ne împrumutând de la Casa Corpului Didactic din București bani pentru a lua cu 6500 de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui sfânt! Și iată-mă și instalator, și radiofonist și...bucuros nevoie mare de lacrimile de bucurie ale sătenilor care veneau să asculte lumea de departe. N-au lipsit nici necazurile. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, considerând instalarea paratului ca o jicnire adusă nepoutinței lui de a face ceva , scrie Legiunii de jandarmi că așa și pe dincolo
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
asculte lumea de departe. N-au lipsit nici necazurile. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, considerând instalarea paratului ca o jicnire adusă nepoutinței lui de a face ceva , scrie Legiunii de jandarmi că așa și pe dincolo, învățătorul Brumă pune sătenii să asculte posturi rusești, bulgărești, franțuzești ceea ce, nu-i așa, contravine și bla, bla, zeamă de cucută. Ancheta plutonierului Dumitrescu, șeful de post, a liniștit lucrurile și totul de curgea normal. Ascultam împreună cu cei care veneau duminica la noi, la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
groapa din spatele școlii, o groapă în care încăpeau pe ușor două-trei case și pe care o visam cu teamă aproape noapte de noapte, intuind primejdia la care erau expuși copiii ajunși cu joaca pe acolo. Oameni buni, le-am spus sătenilor, gata. Aparatul de radio nu mai merge. Mi s-a spus de la capitală, de la specialiști, că groapa aia mare trage toate undele spre ea de nu mai ajung la aparat. Îmi pare rău dar trebuie să renunțăm. Nu se aude
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
frumos costum național de Rucăr iar ea mi-a arătat livada proaspăt înființată. Totul bine și frumos dar școala stătea agățată de cer și cele patru puncte cardinale, golașă, adică lipsită de gard. Când era noroi, ca să fie mai bine, sătenii treceau direct prin fața geamurilor, spre bucuria copiilor plictisiți de învățătură. Și iată-ne la sfat desigur cu aceeași minunați delegați comunali, un fel de consilieri, Sava Mataman și Filip Cebotarenco. Ce să facem? Un bal De la idee la fapte, multă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți în cepuse să mijească spre noi gardul școlii. Dar mai era până la capăt. Ca atare, în primăvară, moș Mitrea Anghelov a pornit să clopoțească ulița mare chemând sătenii la școală, la adunarea hotărâtă împreună cu cei doi delegați comunali. Am tușit, că așa se cuvine, și am început: Oameni buni, împreună cu dumneavoastră am făcut câteva treburi bune. Am terminat de tencuit cele două clase în interior, am astupat groapa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu 500 de lei și cu 100 kilograme de orz, că am un hectar din terenul școlii cu această cultură. Aștept decizia dumneavoastră dar, ca să fie pe înțeles, e doar o propunere și nicidecum o obligație. După jumătate de oră sătenii au venit la listă ca la borcanul cu miere. Vezi dumneata, parcă voiau să atragă și bunăvoința lui Dumnezeu spre binele școlii dar și spre cel al câmpului. Culmea e că atunci când a venit în fața listei cel mai bogat om
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. Șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de comandant drept care, cu două săptămâni înainte de încheierea anului școlar trebuia să organizeze ridicarea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
școlar Cezar M. Stratula. Îmi zici, domnule învățător, secretul? Păi, ceva muncă, ceva mai multă dragoste... Noi studiem locuitorii dar și ei ne studiază foarte amănunțit. Dorim să ne judece cu înțelegere. Când ai căpătat încrederea oamenilor ai căpătat totul. Sătenii ne caută, așteaptă de la noi deslegarea unor probleme personale. Cât ne pricepem, spunem. Și nu avem aici în sat nici un proces la judecătorie. I-am convins pe oameni să cânte cu inima și nu cu paharul și...Asta-i. Au
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de irigat, paznicii. Oricum, la recoltare, toți erau mai mult decât mulțumiți. Nu știu cum or duce-o locuitorii din ținuturile veșnic umede ale Amazonului, dar aici, la Câșlița, apele, lacul și balta, Dunărea ofereau liniște și bună stare. Ca și ceilalți săteni am dat și noi “în baltă” câțiva porci. Porcarul sau cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale. Dar și pentru porci “pescuitul” era principala
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar la Câșlița. Calendarul marilor întâlniri ale sătenilor era bine construit și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]