2,895 matches
-
de trimis după moarte; Nalt ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se împacă amândoi ca mâța cu câinele; Capra sare masa, iada sare casa; Cine face lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde; Când sunt zile și noroc, scapi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a hotărât să intervină în Bulgaria cu forțele sale armate și în acest context politic, regele Carol I a trimis trupele române în Bulgaria pentru a grăbi terminarea războiului care dura de mai mulți ani în zona din sudul României. Sătui de război, bulgarii s-au predat fără să tragă un foc, dar armata română, slab echipată și slab aprovizionată logistic, dacă ar fi fost să lupte cu trupele bulgare care se aflau de mai mulți ani în război ar fi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cădea vlăguită pe cearșafurile albe și va rămâne stearpă pentru o zi sau două. Iar eu o să-mi întind mâna stângă și o să aprind lampa de pe noptieră. O să iau cartea de pe noptieră și o să o răsfoiesc cu atenție. Trupul meu sătul va fi cuprins încetul cu încetul de o moleșeală plăcută, iar ochii mei vor alerga peste rânduri pline de litere. Iar spiritul meu, pe cale să adoarmă ca un prunc obez, va găsi cu greu o noimă în toate literele de pe
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mulți, se plimbă cu capul aplecat și buto nează gadgeturile pe care le țin în mână“, scrie Vaynerchuk.51 „Apariția social media a fost pur și simplu cata lizatorul unei revoluții care se cocea deja în mințile consu ma torilor sătui să se simtă în continuare izolați, subapreciați și ignorați.“ Vaynerchuk e om de afaceri, așa că se referă la business și la clienți. Dar observația lui e valabilă indiferent de motivul pentru care intrăm pe Internet. Câteva probleme După vreo zece
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
seamă de soldați să mă caute, până au dat în sfârșit de mine: șezând liniștit și satisfăcut pe fund, bine ascuns de foile de cucuruz ori de frunzele de sfeclă din vasta grădină de zarzavat a unității militare. Murdar și sătul, mai înghițindu-mi și mucii, după o cură strașnic vegetariană, minuscul Tarzan al zarzavaturilor. În preajma mea, mișunau porci. În perioada imediat următoare mutării noastre de acolo la Cluj, m-am mai bucurat în vreo două-trei rânduri de fericitele meleaguri vestice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să mai rămân câteva zile chiar dacă vine cealaltă româncă din țară. Erau îngrijorați pentru mine, iar eu eram speriată că va trebui să mă adaptez din nou. Nu știi niciodată peste ce fel de oameni dai. De-alde Concetta eram sătulă. Tocmai de asta, la un mo ment dat, nu-ți mai permiți să vii des în țară, de teamă că ai putea pierde un loc de muncă bun. Sunt și femei cărora nu le pasă, vin trei luni, pleacă două
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu mai îndrăznea să-l observe când a devenit un mare personaj. Lesne puteai găsi în el subiec tul unui număr de comedii: Autorul, Nobilul, Tribunul poporului etc. Îi plăcea să fie lăudat în mare și în mic, nu era sătul de laude niciodată și nu era zgârcit nici cu lauda de sine, sub toate formele pe care un om de spirit i le putea da. Își făcea o glorie din a ști să mâ nuiască armele, din a declama tirade
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tata, care putea trăi din veniturile funcției, muncea în timpul disponibil singur sau alături de angajați la toate treburile câmpului și ale gospodăriei. Nu de puține ori l-am văzut plecând cu boii la pășunat în timpul nopții pentru ca dimineață să-i predea sătui omului de curte pentru diferite treburi (arat, cărat etc.), el urmând să nu întârzie de la primărie. Mai rețin cum în câteva rânduri mă trezea îndată după miezul nopții, mă înfășura în pătură și mă culca pe fânul din lada carului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prin care intrăm în legătură cu el sunt cum nu se poate mai accesibile. Romanul Desperado, prezentul Desperado, sunt în aparență accesibile, în esență o piatră de încercare pentru memoria și capacitatea combinatorie a lectorului, care iese din lectură stors de vlagă, sătul, descurajat de lipsa de persepctivă, fiindcă neexistând un prezent solid, viitorul devine inutil. Prezentul Desperado este, cum am spus, un prezent trecut, un prezent de gradul doi, trei, depinzând de generație. Prezentul real se scurge programat în alte momente, cândva
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
raiului refuzat și îndrăznelii supreme (fugă, exil visul imposibil). Exista totuși o legătură interzisă dar viguroasă între est și vest: radio Europa Liberă, cărți ori filme de contrabandă, turiști occidentali. Din perspectiva vestului, acestea păreau probabil insuficiente, fiindcă, vorba proverbului, sătulul nu crede flămândului. Unele cărți considerate de regim inofensive se traduceau și se citeau în masă. Aceasta a fost soarta lui John Fowles în România. Ca și a lui Iris Murdoch, de altfel. Orwell cu 1984 era de neconceput. În
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dau de opusul lor. Drept care fug îngroziți, înainte să fi avut vreme să digere informația. Se tem că ar putea fi înghițiți și ei. Frica e reacția occidentală majoră în fața cortinei de fier. Supușii comunismului, pe de altă parte, sunt sătui de utopie și tânjesc după jungla occidentală. Vesticul fuge de est ca de un coșmar, iar esticii, deprinși să trăiască coșmarul, văd în occidentali îngeri coborâți din raiul non-comunismului și non-utopiei. Esticii nu-și dau seama, dar de fapt tânjesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de denși, francezii au pus deoparte cadrele seculare ale vieții lor politice și sociale și au creat altele noi. În fața pericolelor interne și externe au dezvoltat în ei un sentiment național care i-a unit pentru a obține victoria. Dar, sătui de tensiuni, ei și-au încredințat finalmente destinele în mîinile unui general învingător susținut de o burghezie ajunsă la putere. Sfertul de secol care separă domniile lui Ludovic al XVI-lea și a lui Ludovic al XVIII-lea nu are
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și rele, a miracolelor, farmecelor, vrăjilor, semnelor prevestitoare etc. Și cum românii nu fac excepție, vă voi prezenta câteva obiceiuri legate de Crăciun, moștenite din moș-strămoși... Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an. În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și rele, a miracolelor, farmecelor, vrăjilor, semnelor prevestitoare etc. Și cum românii nu fac excepție, vă voi prezenta câteva obiceiuri legate de Crăciun, moștenite din moș-strămoși... Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an. În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din textemele diasketice, dar și din cultura populară autohtonă: aceea dintre agresor (rău/violent/lacom) și victimă (bună/ blândă/inocentă). E vorba despre o opoziție privativă absolută, determinată de lupta pentru supraviețuire și înregistrată în numeroase texteme: 1992: Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate (" Se zice pentru cele peste putință" - Iordache Golescu); 2026: Moartea lupului e sănătatea oilor ("Moartea celui cumplit este scăparea celor slabi"); 2200: Cine se face oaie îl mănâncă lupii (" Omul prea bun e asuprit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ei imanent, n-ar trebui să aibă sfîrșit. Căci, pentru cine trăiește în cadrul progresului, există întotdeauna un alt progres la orizont; nici un om care moare nu ajunge pe culmea situată în infinit. Avraam sau țăranii din vechime mureau "bătrîni și sătui de viață" deoarece se aflau în circuitul organic al vieții, deoarece viața le oferise în pragul bătrîneții întreaga semnificație pe care le-o putea oferi, nemailăsîndu-le nici o enigmă pe care să dorească s-o rezolve. Omul civilizat însă, prins în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe care le-o putea oferi, nemailăsîndu-le nici o enigmă pe care să dorească s-o rezolve. Omul civilizat însă, prins în procesul de continuă îmbogățire a civilizației prin gînduri, cunoștințe și probleme, poate să fie "obosit de viață", dar nu "sătul" de ea. Căci el sesizează numai o parte infinitezimală din tot ce produce viața spiritului, și întotdeauna numai ceva provizoriu, nimic definitiv. De aceea pentru el moartea este o întîmplare lipsită de sens. Și pentru că moartea e lipsită de sens
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și a Maicii Pămîntești. Rabinii mozaici și fariseii au hotărît că răul trebuie stîrpit de la rădăcină și au pornit acțiunea de infiltrare și confiscare a centrelor locuite și administrate de eseni, adică geții veniți din Carpați dar și alte seminții sătule de binele umanității! În anul 19, ivriții au fost alungați din Roma din porunca împăratului Tiberius (14-37) pentru că jucau bîza cu răbdarea romanilor în reveriile lor divine, dar supărarea n-a durat mult fiindcă atunci cînd Filon vizitează cetatea în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
alegerea partenerului, în primul rând) au existat cu siguranță și mă voi referi la ele în cele ce urmează. Anii care au urmat preluării puterii de către comuniști s-au caracterizat printr-un amalgam de practici în privința căsătoriei. După unele mărturii, sătui de ororile războiului, oamenii s-au căsătorit în pripă, după câteva săptămâni sau luni sau "vedere"11. Cu câteva lucruri în valiză, tinerii o porneau pe drumul vieții, adesea nenuntiți, numai cu formalitățile îndeplinite la starea civilă, cu certificatul de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
plăcere țara lor pusă sub protecția colectivă a Marilor Puteri”, o prefigurare avant la lettre a unui moment care va veni un sfert de veac mai târziu. în toamna aceluiași an, constata consulul englez, „aproape toți boierii sunt într-adevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara lor ar putea sa rămână pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Temeri similare împărtășea și ambasadorul englez la Constantinopol, Sir Robert Gordon, contelui Aberdeen, care, constatând dorința Rusiei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]