3,827 matches
-
și o va îngloba, vor rămâne totuși mustățile acelea afară. În acea zonă digul făcea o curbă de aproximativ 90 de grade, pe aici coboram spre bacul în care stăteam și care era ancorat la Dunăre. În acea parte era salcia, și mi-am spus: "dacă vreodată va trebui să spun sau să indic locul în care era bacul ancorat voi putea s-o fac după sârma legată la salcie". Cine știe dacă a rămas sau nu salcia, dar oricât ar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stăteam și care era ancorat la Dunăre. În acea parte era salcia, și mi-am spus: "dacă vreodată va trebui să spun sau să indic locul în care era bacul ancorat voi putea s-o fac după sârma legată la salcie". Cine știe dacă a rămas sau nu salcia, dar oricât ar fi inundat Dunărea locul și s-ar fi colmatat cu aluviuni, probabil s-ar vedea găurile mari unde au fost wc-urile, peste tot pe unde am ancorat. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acea parte era salcia, și mi-am spus: "dacă vreodată va trebui să spun sau să indic locul în care era bacul ancorat voi putea s-o fac după sârma legată la salcie". Cine știe dacă a rămas sau nu salcia, dar oricât ar fi inundat Dunărea locul și s-ar fi colmatat cu aluviuni, probabil s-ar vedea găurile mari unde au fost wc-urile, peste tot pe unde am ancorat. C. I.: Eu vă mulțumesc că ați acceptat să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar nu le-am zis!" Dar eu le zisesem! "N-ai zis tu fraza asta?", m-a întrebat din nou după ce mi-a dat palma. "Domnu' maior, ce lună frumoasă, ce peisaj frumos...!" Că acolo era un iaz cu niște sălcii și cu o lună frumoasă, un aer curat. Și-am zis, am zis, nu pot să spun că nu, dar n-am recunoscut în anchetă, că dacă-l băgam pe Cociu... Cociu avea doi copii la liceu, îi dădeau copiii
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Adevărat! Știți cât mi-e de drag omul acesta? El este realmente un om foarte cinstit, foarte corect și, așa cum spuneți, dintr-o bucată. C.I.: Cum v-ați întâlnit cu domnul Bazon și unde ați făcut detenție împreună (la Iași, Salcia ori Periprava, la Grind sau pe bac), ați vorbit în timpul detenției și despre ce anume vorbeați? D.V.: Credeți că aveam timp să discutăm împreună? Stăteam împreună, ne vedeam, și aici la Iași mă ajuta adeseori. La penitenciarul Iași mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar uneori sunt exagerări care nu au nimic de-a face cu realitatea! Am auzit odată la TV, eu consider că este exagerare, pentru că n-am mai auzit pe nimeni spunând lucrul acesta: un fost deținut politic povestea că la Salcia, în Bălțile Brăilei, când a venit odată Dunărea mare, într-un început de primăvară, deținuții au fost luați și puși să facă un cordon mare pentru ca apele să nu treacă și că astfel au murit înghețați. Eu nu pot să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
venit odată Dunărea mare, într-un început de primăvară, deținuții au fost luați și puși să facă un cordon mare pentru ca apele să nu treacă și că astfel au murit înghețați. Eu nu pot să cred lucrul acesta, nu pot! Salcia: foame și Hahău C.I.: Povestiți-mi vă rog despre șerpăria de la Salcia pentru că sunt sigur că ați dormit acolo. D.V.: Știți ce înseamnă ca 6 ani de zile ca să nu te saturi niciodată? Timp de șase ani să mănânci niște
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
luați și puși să facă un cordon mare pentru ca apele să nu treacă și că astfel au murit înghețați. Eu nu pot să cred lucrul acesta, nu pot! Salcia: foame și Hahău C.I.: Povestiți-mi vă rog despre șerpăria de la Salcia pentru că sunt sigur că ați dormit acolo. D.V.: Știți ce înseamnă ca 6 ani de zile ca să nu te saturi niciodată? Timp de șase ani să mănânci niște hâlbe, niște zoaie, niște ciorbe de pătlăgele murate, acre... un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de pâine sau pentru.... C.I.: ...un boț de mămăligă? D.V.: Un boț de mămăligă ar fi însemnat prea mult. Pentru un cocean de varză. Mi-aduc aminte odată, veneam de la muncă cu brigada de intelectuali prin Bălțile Brăilei, eram pe la Salcia sau la Stoenești, nu mai țin bine minte, și în brigada noastră erau și foști cântăreți de la opera de stat, erau vreo 4 de toți. Doi dintre cântăreții aceștia, când treceam pe lângă o locuință a unor caralii, unde doi porci
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pornește de la ideea de a mărturisi ceea ce au putut face românii românilor. Îmi spuneați despre un caraliu poreclit Hahău. Să știți că despre Hahău mi-a vorbit și Țuțu Spiru, care a stat, probabil în aceeași perioadă cu dumneavoastră la Salcia. Vă citez din interviul realizat: "Ghiban îl chema. Un sergent, din satul Mărașu vizavi de Dunăre, care umbla cu un par de 1 metru și 50 de cm, căruia îi spunea hahău și era poreclit "Hahău"". Ce anume făcea Hahău
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îmbarcat și am ajuns la Gherla, noaptea. M-ați întrebat dacă mi-au pus lanțuri. Da! Mi-au pus la Gherla și de la București la Iași când m-au adus după recurs. De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia C. I.: Cum a fost la Gherla? D. B.: La Gherla, Doamne Dumnezeule!, când am ajuns cineva a strigat: "Sunteți în Gherla!" Am fost urcați în niște camioane cu prelată, păziți cu automate și am intrat în Gherla. Acolo am intrat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bac cu pavilion francez, "Girondelle" (în traducere, rândunica), cu care fusese transportați cocs și cărbuni care se puneau pe foc. Zgura de pe pereții vasului era de 10 cm și peste tot era numai praf de cocs. Când am ajuns la Salcia să debarcăm în colonie, deținuții care erau pe mal la lucru nu și-au dat seama și strigau: "Uite, domnule, au adus negri!". Toți eram negri din cap până în picioare, numai ochii ni se vedeau. C. I.: Cum erau condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din Dunăre. Vreau să vă expun o situație. Am văzut la televizor pe un fotbalist care a spus că nu poate să-și facă nevoile la toaletă că nu are ușă. Am încremenit când am auzit asta. Păi, în colonia Salcia era un șanț lung de 150 de metri și erau mii de oameni la muncă. Șanțul era lat de 5-6 metri. Pe mijloc era stufit, că în perioada aceea tăiam stuf pentru nemți. Noi ne făceam necesitățile fiziologice 150 de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făceam necesitățile fiziologice 150 de persoane în văzul a 150 de persoane. Dacă alocăm așa, 1 metru pentru fiecare om. Și nu ne-am plâns niciodată că nu avem uși la toaletă! C. I.: Ce ați făcut în colonia de la Salcia? D. B.: Se lucra la diguri. La lucrările de la dig eu am scăpat, să zicem așa, că eram tânăr. Norma era de 3 metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tânăr. Norma era de 3 metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
chiar lângă mine și am luat o cămașă de la el. Mai erau avocatul Brutu, Alexandru Zub, Dumitru Vacariu. Mai erau pe acolo Enache Gheorghe 16 de la Roșiorii de Vede, Roman Victor 17 de prin Maramureș, Chiș Carol, de pe la Oradea. La Salcia, Pilu stătea lângă patul meu. El a fost doctor veterinar și era pe atunci bolnav de TBC. După ce-am ieșit din pușcărie m-am întâlnit cu el, voia să facă o fabrică de nutrețuri combinate pentru animalele domestice. Am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Filarmonica Iași. Este singurul om cu care am ținut legătura mai strâns, pentru că eram ca frații. A murit, Dumnezeu să-l ierte!, iar la înmormântare au fost de-au slujit 27 de preoți. C. I.: Ce gardieni ați avut pe la Salcia? Andone Ioan? Grecu, Regele Bălții? Vă spun ceva numele acestea? D. B.: Or fi fost, numai că nu i-am reținut și nici numele lor. C. I.: Știu numele acestea de la un fost deținut politic care a stat la Salcia, Țuțu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe la Salcia? Andone Ioan? Grecu, Regele Bălții? Vă spun ceva numele acestea? D. B.: Or fi fost, numai că nu i-am reținut și nici numele lor. C. I.: Știu numele acestea de la un fost deținut politic care a stat la Salcia, Țuțu Spiru. A ajuns la Salcia prin 1960, a făcut și el doi ani la Institutul Agronomic. D. B.: Țuțu? N-a fost cumva la Pâncești sau la Cuci? C. I.: Nu, nu! Că n-a apucat să lucreze, n-a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bălții? Vă spun ceva numele acestea? D. B.: Or fi fost, numai că nu i-am reținut și nici numele lor. C. I.: Știu numele acestea de la un fost deținut politic care a stat la Salcia, Țuțu Spiru. A ajuns la Salcia prin 1960, a făcut și el doi ani la Institutul Agronomic. D. B.: Țuțu? N-a fost cumva la Pâncești sau la Cuci? C. I.: Nu, nu! Că n-a apucat să lucreze, n-a absolvit facultatea. A fost arestat în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un pic excentric. D. B.: Eu îl știu, cred că îl și știu, sigur îl știu... C. I.: Este în Bârlad la ora actuală și am realizat un interviu foarte larg cu dumnealui. Că de asta vă întreb de gardienii de la Salcia sau de la Periprava. Și el mi-a spus despre Gherman Octavian 19, că a stat cu el, că venea de la bucătărie cu coji de mămăligă arse pe care le puneau în gamelă și le pisau și le amestecau cu zeamă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B.: De la Salcia, Stoenești și de la Saivane ne-au îmbarcat, iar pe bac și am ajuns la Periprava, în 6 decembrie 1959, țin minte ca acum. La Periprava am fost triați de către niște securiști: "tu în stânga, tu la dreapta, tu în stânga...". Și am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Iași i-a luat Securitatea. C. I.: Aș vrea să-mi povestiți, că sigur aveți amintiri multe, despre întâmplari la care ați fost martor sau victimă prin coloniile de muncă de pe unde ați fost deținut, de pe la Grind, de la Periprava, Salcia... D. B.: De exemplu, știți despre Cristi Dumitrescu 21, inginer sau aviator, a fost recent la o emisiune TV22. Știți ce a făcut? A făcut un ceas, domnule! Un ceas din lemn și l-a făcut să meargă și să sune
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar În timpul plimbărilor lungi prin pădure când vă adresați mental către tot ceea ce vă iese În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
atât de puternică, Încât pentru un ajutor nemijlocit doar adulții se pot adresa unui copac „viu”. Apropo, această limitare se impune și-n cazul plopului negru. Copiilor li se potrivește mai bine un copac consumator cu o influență mai „slabă”, salcia. Aura plopului tremurător are o nuanță gri deschis, argintiu. Plopul negru este un foarte puternic consumator de energie. O relație Îndelungată cu el Îl poate istovi În asemenea măsură pe om, Încât va trebui multă vreme pentru restabilirea forței fizice
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
curăță bine creierul”, dacă putem să ne exprimăm așa, eliberându-ne de șovăielile confuze, de gândurile rele și chiar de dorințele nefirești. Energia ulmului are o nuanță de brun-cenușiu. Dintre toți arborii-vampir influența cea mai slabă o manifestă răchita sau salcia, ceea ce În fond este același lucru. Relația cu salcia este benefică pentru toți, În special pentru femei și pentru copii. Energetismul acestui copac este foarte asemănător cu cel al apei, nu degeaba se caută izvoarele subterane cu o nuia de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]