2,378 matches
-
bruscă a existentului. Nu e nimic de recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de autori consacrați, nici în retoricile savante predate în academii, ci în practicile cotidianului, în ceea ce comunitatea deținea fără să știe, într-un interval de inconștiență a colectivității. E o cultură care se descoperă bogată fără să facă nimic diferit. De aceea politicile genialității au aspect revoluționar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retoricii, practicând un soi de retorică minus libertate: figurilor retorice le sunt opuse tot niște figuri, dar fixate de uz prin clișeizare. În locul metaforei va fi preferată catacreza ("efuziune de lacrimi", "păcătosul de mine") iar în locul asocierilor construite după rețete savante - atracțiile comune, automatizate în obișnuințele vorbitorilor (cum sunt asocierile dintre "furtună" și "ruine", "naufragiu" și "incendiu"). În al doilea rând - și aici implicațiile sunt mult mai importante - e vorba de frazare. Geniul limbii franceze fusese conceput în secolul al XVI
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au constituit noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
momentul în care ajunsese deja în SUA. Articolul, publicat sub titlul "Poetry of grammar and grammar of poetry" în 1968, a fost prezentat într-o primă versiune, într-o conferință din 1960. Astfel e contemporan cu mai multe texte ale savantului rus: "Linguistics and Poetics" publicat în 1960, "Grammatical parallelism and its Russian facet" din 1966 sau "Subliminal verbal patterning in poetry" apărut în 1970. "Poezia gramaticii" a funcționat în rețea, fiind lansat simultan cu alte două sintagme jakobsoniene foarte influente
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
relevante din perspectiva inventivității conceptuale, ci ca efect al unor transferuri culturale, ca urmă a unor "influențe" sau vulgarizări: ele fac parte dintr-o arhivă a reprezentărilor despre geniu care circulă în întreaga Europă, sub forma unor clișee ale culturii savante. Abordarea discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De altfel, plecând de la analiza pe care o face pe cultura franceză, putem să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale genialității care au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care înțeleg și au capacitatea de a cunoaște sensul progresului. Așa cum în trecut preoții puteau ajuta la guvernarea acestei lumi prin legătura privilegiată pe care o întrețineau cu autoritatea divină, singura responsabilă de evoluția omenirii, tot așa le-ar reveni savanților într-o epocă de atotputernicie a științei, rolul de îndrumare a societății. Totul se schimbă din momentul în care anumiți gânditori au tendința să atribuie științei rolul pe care îl îndeplinea înainte dogma religioasă în calitate de garant al valorilor morale și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
virtuoasă îi înțeleg principiile și îi pătrund subtilitățile duhovnicești; trebuie să prevadă și mobilizarea pătimașă, condusă de dorințe iraționale și ghidate de pasiuni nestăpânite. Exemplul cristic nu e urmat doar de cei care îl cunosc foarte bine, printr-un exercițiu savant al fidelității - ci și de toți ceilalți, cei care nu au decât o iubire nesfârșită pentru virtuțile pe care acesta le încarnează. Aceasta e æmulatio sau, în versiunea ei ortodoxă, râvna, o noțiune menită să delimiteze un vast câmp al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le savant et le politique. La profession et la vocation de savant. La profession et la vocation de politique (1917, 1919), traducere de Catherine Colliot- Thélène, La Découverte, Paris, 2003. Wilhelm, Fabrice, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La Morlière, la arhitectură - un labirint de budoaruri - se adaugă mobilele și decorurile și totul inspiră la senzualitate. O estetică a rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sensibilității. Surpriza era primul moment al unei libertăți descoperite. Ea are un loc important în estetica rococo-ului, așa cum o definește J. Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urmând astfel negrului într-un joc inaugural (care abia începe). Japonezele 264 , cu surâs ambiguu, cu mască mută, dezvăluind o lume de lac negru, de lame de mătase transparentă, de ochi aurii alungiți ca migdalele, cu mâini fine și crude, savante în mângâieri ca și în lupte mortale îl introduc pe Léon Lucain în această casă de un gust foarte special, reconstruită în stil "japonez". Stereotipurile și imaginile cele mai convenționale ale japonismului sunt prezente, fardul alb, pentru a evoca zăpada
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mănânc. Nu prea aveam ce să răspund la niște argumente ce se încheiau în felul acesta și îmi spuneam că preoții la care se mănâncă atât de bine valorau cel puțin cât și pastorii noștri. Eram de bună seamă mai savant decât domnul de Pontverre, oricât de gentilom era el; dar eram un prea bun mesean pentru a fi tot atât de bun teolog; iar vinul lui de Frangy, care îmi păru excelent, argumenta atât de triumfător pentru el, că mi-ar fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mediată de către Occitania. Dar, mai ales toate acestea țin de un aspect neliniștitor al unui simptom: "Flaubert construiește neobișnuitul discret al detaliilor sale pe o manipulare erudită a referințelor culturale pe care le asociază, le condensează, deplasează, încrucișând cele mai savante aluzii cu generalitatea inutilă cu cele mai banale idei primite și toate acestea în scopul de a atinge un alt fel de pertinență, cea a indecidabilului" (Pierre- Marc Biasi). Astfel Orientul, în profuziunea sa simbolică este asociat cu un proces
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
povestire. Ospitalitatea absolută se prezintă ca o proximitate absolută, căsătorie a aceluiași cu altul, uniune intimă cu străinul într-o îmbrățișare sexualizată. Or, Sfântul Iulian nu a trăit el oare în distanță? Distanță în studiu în compania unui călugăr foarte savant care îl învață Sfintele Scripturi, numerotarea arabă, literele latine...". Lucrau amândoi într-un turnuleț ferit de zgomot"387*. Distanță în vânătoare când se îndepărtează ("îi plăcea să vâneze departe de lume, cu calul și cu șoimul său"388 și când
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a luat toate măsurile pentru a petrece acasă o seară liniștită, alungând orice preocupare mondenă, "corpul relaxat, nimic care sa-l incomodeze" în largul lui în haine moi și plăcute, fericit și destins, după ce a luat o masă de o savantă simplitate, cu mintea înviorată de "două sau trei pahare de vin de Bordeaux plimbat prin Indii" și simțind "un fel de beatitudine fizică, rezultat al acordului perfect al organelor", condiție optimă pentru a fi receptiv la mesajul cărții pe își
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și în cazul perceperii dictaturii comuniste și a raportării la adevăr în noua situație dată: „Participarea noastră la acest simulacru de viață intelectuală, culturală și artistică este o înșelare a noastră înșine și a generațiilor viitoare. Este, cum îl numea savantul rus Saharov, un sistem fundamental antiintelectual. [...]Dacă cuvântul nu mai poate comunica adevărul, ni se pare o nelegiuire să-l prostituezi, făcându-l complice cu cei care l-au frustrat de prerogativele lui [...]. Nutrim iluzia deșartă că ne-am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici Kepler nu a reușit să o descifreze. La cererea împăratului Rudolf II, Galilei a consimțit să de soluția anagramei : ,,Altissimum planetam tregeminum observavi.’’, cu alte cuvinte : ,, Am observat că planeta cea mai înaltă este un tricorp.’’ Se pare că savantul astronom descoperise că planeta este un tricorp. Astăzi se știe că în jurul planetei există mai multe inele și că fiecare dintre ele este alcătuit din nenumărate particole și gaze înghețate. Sistemul de inele este poziționat perfect în planul ecuatorial având
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
direct în subiecte. Primo: „Călătoriile în timp ar putea deveni realitate în următoarele 3 luni de zile, au anunțat câțiva matematicieni ruși care speră că un experiment ce va fi realizat în luna mai în tunelele de sub Geneva de către un savant expert în energia atomică ar putea deschide porțile călătoriilor în timp. Dacă energia sau masa de materie este suficient de mare, se crede că timpul poate fi distorsionat într-atât încât se prăbușește în sine, generând o așa-numită gaură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ca un tunel între prezent și viitor.“ Știrea asta m-a întors pe dos chiar de la începutul săptămânii. Am citit-o în „Gândul“, apoi am văzut-o postată și pe la unele telejurnale. Știu, unii dintre dumneavoastră, obișnuiți cu bancurile despre savanții sovietici care au inventat cam tot ce găsim prin lume, vor fi privit cu adânci urme de îndoială informația asta. Îi rog să „treacă peste“, chestiunea e, dată fiind sursa poveștii, cât se poate de serioasă. Toată tărășenia cu iz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
datorită unor contribuții științifice ale începutului de secol XX. Vesto Sliper 177 este astronomul care a determinat vitezele de îndepărtare ale unor galaxii. Un asemenea fenomen fusese discutat încă din secolul al XIX-lea. Interpretate în termenii efectului Doppler măsurătorile savantului amintit indicau viteze extrem de mari de sute de mii de km/s. În primele decenii ale secolului XX a existat un alt savant care s-a preocupat de acest fenomen și anume Edwin Hubble. El este cel care a enunțat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sistem nu trebuie înțeles ca absența vieții sale și prezența morții. Echilibrul despre care discutăm reprezintă acea stare de evoluție predictibilă și așteptată a sistemului respectiv. În același timp, autorul citat oferă o altă definiție pentru un sistem stabil, cu ajutorul savanților ruși Andronov și Pontryagin: ,,Mai interesantă este o altă definiție (pentru un sistem stabil n.n.) a cărei formulare precisă a fost introdusă de matematicienii sovietici Andronov și Pontreaghin în 1937; în general vom spune că un sistem dinamic este structural
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de spectacole, și câte altele... Cum să se difuzeze muzica românească în străinătate când Ministerul Culturii și Cultelor alocă fonduri insignifiante la acest capitol; când toate televiziunile la un loc nu programează poate nici măcar o oră pe săptămână de muzică savantă românească; ori când instituțiile sau organizațiile culturale românești din străinătate sunt, în imensa lor majoritate, inerte ori opace față de soarta fenomenului muzical autohton contemporan? Mergeți, din curiozitate, la Institutul Goethe sau la Institutul franceaz din București și veți vedea câte
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]
-
stimularea lansării muzicii românești, aș vrea să spun doar că, în împrejurările actuale, dincolo de eforturile singulare ale Uniunii Compozitorilor, Radiodifuziunii Române ori ale Universităților de muzică, dacă circumstanțele nu se vor modifica substanțial, peste 30-40 de ani, metabolismul muzicii noastre savante va fi atât de atrofiat încât cei câțiva compozitori rămași în viață (însoțiți, firește, de fidelii lor interpreți) vor locui în post și pustnicie, solitari și anonimi. Deocamdată muzicienii noștri își ascut încă uneltele, turnând materia sonoră în varii forme
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]
-
presupune un asemenea demers și, de aceea, încearcă să înlăture de la început reproșurile pe care i le-ar putea aduce partizanii unei abordări strict științifice: Astfel încît nu o istorie meseriașă, ca la carte, se va face aici. Nu sistematizarea savantă, nu tematism, psihocritică și comparatism, ci o simplă reunire evaluativă, făcută cronicărește, din mers. De aici și riscurile: aerul de improvizație, repetarea obsedantă a acelorași idei, subiecte și ticuri stilistice, excesul descriptiv și digresiunile exercitate în dauna conciziei și a
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]