6,494 matches
-
lui Iov. Apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și investigator de manuscrise, a descoperit în manuscrisul sinaitic grecesc 492 din secolul al nouălea, două Omilii pentru Paște ale lui Esihie din Ierusalim unde e glorificată Crucea lui Cristos și este expusă și cristologia autorului. Esihie era mai apropiat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă a ironiei cele mai diverse maniere. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Caravana cinematografică, București, 1985; Trenul de noapte, București, 1989; Școala ludică, București, 1990; Planeta mediocrilor, București, 1991; ed. (Planeta mediocrilor precedată de Epopeea
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
față să fie aproape omologat drept cel mai complet cunoscător al vieții maestrului său și cel mai solicitat editor al operei acestuia, adeseori rămasă doar în manuscris, mai ales că are privilegiul de a dispune de arhiva din țară a savantului” (Florin Mihăilescu). Împrejurarea că l-a cunoscut personal pe Mircea Eliade, când l-a vizitat la Paris în 1985, și că acesta i-a trimis peste șaizeci de scrisori, a contribuit la un mai profund atașament față de autorul lui Maitreyi
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Cuprins Introducere: Cadre și elite 1. Școlile de formare a nomenclaturii și intelectualii de partid Istorii de partid și de stat „Totalitarism” și „modernizare” Povestea vieților, autobiografii și Bildungsromane ale cadrelor Avangarde și elite, intelectuali și cadre 2. Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real“ după 1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1. Învățământul de partid În perspectiva istorică Originile școlii leniniste. O cronologie comună
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
specializarea funcțiilor În aparat pornind de la diviziunea muncii Între organizator (instructor) și propagandist, instrucția având un dublu Înțeles, de Învățare și de antrenament militar. Instructorul, activist și organizator, este cel care mobilizează „baza” partidului - „masele” și „poporul”. (2) Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor Am numit academizare strategia de Înnobilare academică a Învățământului de partid, strategie de acumulare primitivă de capital cultural și simbolic, constituind echivalentul acumulării primitive socialiste din economie. Controlul centralizat al producției intelectuale În ansamblu permisese la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se găsea „complet În opoziție și fără un sfânt” (Erich H.). Dacă membrii ei Încercau să lucreze ca și Înainte, Întâlnindu-se o dată pe lună, asocierea lor avea un caracter destul de inedit: se reuneau aproximativ 100 dintre cei 200 de savanți foști academicieni, dar care n-aveau nici o posibilitate să desfășoare cercetări veritabile; fiind mai degrabă o asociație de pensionari care se Întâlneau o dată la patru săptămâni (Erich H.). Se Întâmplă totuși să editeze câteva publicații. În sfârșit, existau de asemenea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Bildung. Cele două cuvinte pot fi traduse În română prin „pregătire politică”, diferența stabilindu-se Între o pregătire de tip școlar (Ausbildung) și una informală (Bildung). Fosta Academie de stiinte a RDA era compusă din două niveluri, primul, cel al savanților aleși membri, În jur de 200, și al doilea, cel al institutelor de cercetare, al căror personal era de aproximativ 30.000 de persoane. Cf. Arbeitsgruppe Bildungsbericht am Max-Planck-Institut für Bildungsforschung, Das Bildungswesen în der Bundes Republik Deutschland. Strukturen und
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
păcate neterminate ale lui Michael Pollak (1993, pp. 381-392) asupra Fundației Ford. Alte studii istorice permit o apropiere a efectelor apariției acestei piețe științifice internaționale asupra cîmpurilor intelectuale naționale, În Franța mai ales Brigitte Mazon (1988). Vezi, doar pentru cazul savanților germani În științele sociale emigrați În timpul războiului, mărturiile și studiile reunite de Ilja Srubar (1988). Consilier al Fundației Ford În 1951, participant la Întemeierea Institutelor de științe sociale din Oslo și Viena, Lazarsfeld a fost prezent și În Europa de Est de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
grupului Noica” (1958), cf. Stelian Tănase (1997). Versiunea românească cea mai cunscută a imposturii științifice legitime de dinainte de 1989 a fost cea a atribuirii unor Înalte titluri academice Elenei Ceaușescu, „savanta de renume mondial”. Autorii mai mult sau mai putin savanți ai teoriilor conspiraționiste n-au beneficiat, spre deosebire de Elenă Ceaușescu, de titluri acordate de instituții internaționale legitime. Literatura internațională asupra efectelor sociale ale schimbărilor din 1989 folosește În mod curent termenii winners și loosers. În România, anchetele de opinie au indicat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istorici greci și latini (Ovidiu, Tibul, Horațiu, Herodot, Strabo, Plutarh ș.a.). În Cum trăiau romanii (1965), L. reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
armata, școala, justiția), a creației culturale (artele plastice, muzica, presa). Lui I. i se datorează prima istorie completă a literaturii române. Are și lucrări de teoria istoriei, precum Generalități cu privire la studiile istorice (1911, 1933, 1944) ș.a. În afara scrierilor istorice proprii, savantul depozitează în zeci de tomuri tot felul de documente. Editează scriitori din secolul al XIX-lea, pe unii, ca Ion Codru-Drăgușanu, scoțându-i de sub lespedea uitării. Publică și numeroase opere literare proprii: versuri, piese de teatru, memorialistică, note zilnice, portrete
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
dascălul neamului” a plătit cu viața curajul de a fi încercat să împiedice instaurarea barbariei în România. Prin scrierile sale I. s-a realizat în primul rând ca istoric. Înfățișând în variate moduri existența poporului român de la începuturi până în contemporaneitate, savantul a acordat în chip firesc un constant interes apariției și dezvoltării literaturii naționale. În afară de o puzderie de studii parțiale, articole și comunicări, el a construit câteva sinteze monumentale. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821) (I-II, 1901
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
documentație vastă, pe o colosală cantitate de informație. Formulările, nu rareori pline de relief, învederează un puternic talent literar, un mare dar al expresiei. Virtuți literare caracterizează de altfel întreaga operă a lui I., ceea ce este explicabil de vreme ce în concepția savantului „pentru a fi istoric, trebuie o natură de artist”. Mare istoric e acela care transmite cititorului „iluzia că trăiește în timpul cu care se ocupă, între oamenii pe care îi studiază”. E performanța pe care o realizează el însuși prin iscusința
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
302-331, 529-541; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, Cluj-Napoca, 1974, 151-228; Popa, Spații, 34-47; Paleologu, Simțul practic, 34-36; Balotă, Ion, 39-85; Cioculescu, Amintiri, 261-270; Mihai Stoian, Moartea unui savant, București, 1975; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 30-38; Negoițescu, Analize, 130-141; Săndulescu, Continuități, 156-162; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga (1871-1940). Biobibliografie, București, 1976; Bianca Valota Cavalotti, Nicolae Iorga, Napoli, 1977; Martin, Identificări, 157-161; Cioculescu, Prozatori, 273-314; Cristea, Arcadia, 88-91
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Eliade e semnatarul mai multor recenzii, al unui medalion critic despre Ionel Teodoreanu, prozator în care vede „un amestec ciudat de Proust și Sadoveanu”, ca și al articolului intitulat Sinteza istorică a d-lui Iorga, cu aprecieri destul de puțin favorabile savantului. Lui Petru Comarnescu îi aparține eseul Reîntoarcerea la simplitate, conținând o evaluare globală a artei momentului, în care „ritmul nou al vremii bate puternic”. Ideea se regăsește și într-un text al lui Haig Acterian (Însemnări asupra mișcării noastre artistice
REVISTA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289270_a_290599]
-
Unional pentru Literatură din Republica Moldova. După 1950 R. se află printre cei preocupați de valorificarea moștenirii literare și științifice a familiei Hasdeu, în special a operei lui B. P. Hasdeu. Monografia Bogdan Petriceicu Hasdeu (1957), o sumară prezentare a biografiei savantului, va fi completată de câteva ediții de opere ale acestuia, apărute la Chișinău în românește și în limba rusă. A consacrat mai multe studii lui B. P. Hasdeu și lui Alexandru Hâjdeu, incluse în diferite culegeri și lucrări colective, dintre
ROMANENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289308_a_290637]
-
moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului Ioan Cantacuzino. În Diverse, grupaj prezent în mai multe cărți, se oprește asupra lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a., pentru ca în Diverse II (1988) să-și extindă aria observațiilor la
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
o duzină de invitați, dar ignoram pe toată lumea, violând regulile politeții mai multe ceasuri pentru a-l asculta pe botanistul meu. S-a făcut miezul nopții. Mi-am luat rămas-bun și m-am retras. Atunci (am aflat-o mai târziu), savantul m-a elogiat față de gazdă, spunând că tovărășia mea era foarte «stimulatoare» și că sunt un minunat vorbitor. Un minunat vorbitor, eu, care nu spusesem nimic? (...) omul mă calificase drept un strălucit vorbitor, când în realitate nu fusesem decât un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
teatru, aceștia sunt prinși de la bun început în insectarul scriitorului și ilustrează categoria la care acesta i-a obligat să evolueze: autorul „colaboraționist”, respirând prin nările sale fine realismul socialist (Începutul călătoriei), cadrul de nădejde din învățământul „progresist” (Caz disciplinar), savantul deopotrivă meditativ și pragmatic, perfect adaptat la regimul democrației populare (Doi intelectuali de rasă și Șoarecele B), ori intelectualul onest prins în malaxorul sistemului, acesta fiind figurat kafkian-birocratic (Bivolițele) sau marxist-educativ (Caz disciplinar). Povestirea Perpetuum mobile și, la un nivel
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați, Sorin Fieraru are viziunea unei uniuni mistice, iar savantul Luria - în fond un mag și maestru spiritual, a cărui „sectă” e învestită cu misiunea de „a recupera condiția primordială a omului” - descoperă că pomii înfloriți fac parte din același regn cu oamenii și că din cartea sa îngropată crește
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm Rotterdamus,/iar o dată
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
a cochetat și cu teatrul istoric, ca în Noaptea ultimelor gânduri (1981), în care sunt surprinse circumstanțele uciderii lui Nicolae Iorga și unde amestecă inflexiunile parabolice cu sursele documentare, dramaturgul folosind în chip naiv tehnica citării din articolele sau poemele savantului. SCRIERI: Nota zero la purtare (în colaborare cu Octavian Sava), București, 1957; Pragurile submarine, [București], 1968; Taina băiatului timid, București, 1969; Teză la limba română, București, 1973; Moartea ultimului golan, București, 1975; O problemă de familie, [București, 1977]; Un băiat
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
anchete (1967), 21h.22´, seism: 4 martie și după... (1977), Drum de luptă, drum de pace (1981), Nici cuceritori, nici cuceriți (I-III, 1981-1983) -, reconstituiri istorice - Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon (1968), Dosarul unei crime politice: N. Iorga (1975), Moartea unui savant: N. Iorga (1975), Procesul unui proces (1978), O zi pentru nemurire (1984), Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele (1988), Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989) (2000) -, prezentări de cazuri concrete, puse în legătură cu problemele adolescenței și ale familiei, precum Andra (1982), sau ale
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
băieții despre fete, București, 1971; Abecedarul părinților, București, 1972; Minori în derivă, București, 1972; 5 romane trăite, București, 1972; Modele și... „modele” de viață, București, 1973; Eroare judiciară, București, 1974; Dosarul unei crime politice: N. Iorga, București, 1975; Moartea unui savant: N. Iorga, București, 1975; Maturitatea, o treaptă, un prag?, București, 1976; Meseria mea e viața, București,1976; 21h.22´, seism: 4 martie și după..., București, 1977; Procesul unui proces, București, 1978; Soare cu dinți, București, 1979; Planeta „Adolescență”, București, 1980
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]