21,170 matches
-
de habitat în viitor ”≈” - aproximativ egal. G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune. G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Tabelul nr. 52. Matricea 10
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
stabilă. G.4 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”≈” - aproximativ egal. G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune. G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de habitat în viitor ”≈” - aproximativ egal. G.5 Perspectivele tipului de habitat în viitor FV - perspective bune. G.6 Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. G.7 Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Tabelul nr. 60. Matricea 10
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
prețuri dinamice, asociate cu contoarele inteligente și SMI, introduc o structură flexibilă de prețuri care variază pe parcursul zilei. Aceste contracte încurajează consumatorii să-și planifice activitățile consumatoare de energie în perioadele în care cererea de energie electrică este mai scăzută, de obicei în afara orelor de vârf. Procedând astfel, consumatorii pot beneficia de prețuri mai mici la energia electrică, reducându-și valoarea facturilor la energie și contribuind la stabilitatea generală a rețelei electrice. Acest model dinamic de prețuri aliniază consumul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică. În ce privește standardele minime de performanță energetică pentru sectorul nerezidențial, directiva stabilește norme care vor conduce la renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai scăzute performanțe până în 2030 și a 26% dintre clădirile cu cele mai scăzute performanțe până în 2033. Traiectoriile de renovare progresivă a sectorului rezidențial, impun statelor membre să stabilească o traiectorie națională care să conducă la reducerea consumului mediu de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energetică. În ce privește standardele minime de performanță energetică pentru sectorul nerezidențial, directiva stabilește norme care vor conduce la renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai scăzute performanțe până în 2030 și a 26% dintre clădirile cu cele mai scăzute performanțe până în 2033. Traiectoriile de renovare progresivă a sectorului rezidențial, impun statelor membre să stabilească o traiectorie națională care să conducă la reducerea consumului mediu de energie primară a parcului de clădiri rezidențiale cu 16% până în 2030 și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a parcului de clădiri rezidențiale cu 16% până în 2030 și într-un interval de 20-22% până în 2035. Un procent de 55% din scăderea consumului mediu de energie primară va trebui realizată prin renovarea clădirilor rezidențiale cu cele mai scăzute performanțe. Pachetul privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat Obiectivul pachetului legislativ alcătuit dintr-o directivă și un regulament este de a trece de la gazele naturale la gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
rezidențiale cu cele mai scăzute performanțe. Pachetul privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat Obiectivul pachetului legislativ alcătuit dintr-o directivă și un regulament este de a trece de la gazele naturale la gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și de a stimula utilizarea acestora în UE până în 2030 și ulterior. Cele două propuneri stabilesc norme comune ale pieței interne pentru gazele din surse regenerabile, gazele naturale și hidrogen. Ele vizează crearea unui cadru de reglementare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Regulamentul de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie "net zero" (Regulamentul privind industria "net zero") - NZIA are un rol important prin extinderea capacității de producție a tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon la nivelul UE, iar prin obiectivele propuse contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, și atingerea țintei de cel puțin 55% până în anul 2030. Regulamentul prevede adoptarea unei liste de tehnologii cu emisii net
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
timpul iernii. Din totalul locuințelor, doar cca. 1,2 mil. sunt racordate la SACET-uri (cca. 600.000 în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 mil.) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale individuale, dar și sobe cu randamente scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 mil. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid - majoritatea lemne, dar și cărbune - arse în sobe cu randament scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
direct cu gaz natural, folosind centrale individuale, dar și sobe cu randamente scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 mil. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid - majoritatea lemne, dar și cărbune - arse în sobe cu randament scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Producția de energie termică din diverse SRE în sistem centralizat a prezentat tendințe distincte. Biomasa este estimată a rămâne principalul combustibil utilizat în România pentru încălzire
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
rural. Cantitatea de lemn de foc utilizată anual este în jur de 13,5 mil. t/an, echivalent 4,2 MWh/t, putând discuta de un potențial de energie primară de cca. 57 TWh/an . Lemnul de foc este adesea folosite în sobe cu randament scăzut, de circa 30-40%, consumul final de energie termică în aceste locuințe care se încălzesc cu lemne fiind astfel de circa 23 TWh/an. Un număr semnificativ de gospodării din România utilizează gazele naturale în centrale individuale (de apartament). Astfel resursele primare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
politice, sociale și economice de susținere a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile, dezafectarea capacităților de producere pe bază de combustibili fosili solizi și datorită transformărilor structurale ale economiei către sectoare de producție și servicii cu intensitate energetică scăzută, România se află astăzi în rândul țărilor cu obiective și ținte ambițioase pentru îndeplinirea țintelor comunitare privind energia și schimbările climatice pentru anul 2030, 2040, respectiv 2050. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ÎN SECTORUL ENERGETIC După cum se
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a energiei termice, până la tranziția integrală la SRE, reprezintă o necesitate. În afara orașelor, sunt necesare măsuri dedicate pentru adresarea problemei presante a încălzirii prin utilizarea biomasei de eficiență redusă în mediul rural, în locuințe cu o performanță energetică scăzută. Având în vedere eliminarea treptată a centralelor în condensare și a boilerelor pe gaze naturale până în 2040, ar trebui luate în considerare, în funcție de specificul fondului imobiliar și al mixului energetic, tehnologiile care utilizează energia electrică, realizarea unor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
acest context, una dintre țintele strategice pentru Deceniul Digital al UE implică implementarea a 10.000 de noduri marginale neutre din punct de vedere climatic, foarte sigure, distribuite într-un mod care să garanteze accesul la servicii de date cu latență scăzută. Implementarea Edge Nodes în rețelele electrice din România va contribui semnificativ la îmbunătățirea securității și eficienței infrastructurii energetice. EN sunt noduri de calcul distribuite care oferă capacități avansate de procesare a datelor aproape de sursa de generare sau consum a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
consumul final brut Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 În ceea ce privește producția de energie electrică, România urmărește menținerea mixului său energetic diversificat, reducând în același timp emisiile de GES prin creșterea susținută a capacităților de producție din surse cu emisii scăzute sau zero. Obiectivul pentru 2035 este atingerea unei capacități instalate de producție a energiei electrice de 40 GW. Traiectoria estimată pentru capacitatea instalată de producere a energiei electrice Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 Din capacitatea proiectată pentru 2035, aproximativ 80% va
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie electrică și termică ) prevăzute cu capacitate de stocare a energiei termice sau de condensație (numai pentru energie electrică) care să înlocuiască vechile echipamente de producere a energiei electrice și termice aflate la finalul duratei de viață, funcționând la randamente scăzute și cu emisii ridicate de noxe. ● Finanțarea reabilitării centralelor în cogenerare (energie electrică și termică) care nu au ajuns încă la finalul duratei de viață. OS 2.2.2. EXPLOATAREA ȘI UTILIZAREA SUSTENABILA A TUTUROR TIPURILOR DE RESURSE ENERGETICE PRIMARE CARE POT
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
În conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia europeană "Deceniul Digital", o țintă strategică la nivel european este implementarea a 10.000 de noduri marginale (Edge Nodes) neutre din punct de vedere climatic, acestea asigurând accesul la serviciile de date cu latență scăzută. Astfel, dezvoltarea și implementarea de Edge Nodes este o necesitate. De asemenea, în cadrul Cloud-ului Privat Guvernamental (CPG) vor fi migrate rețelele și sistemele informatice ale companiilor din sistemul energetic național, iar prin Programul Național de Interconectare (PNI) acestea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
reprezentând un procent de 70% din valoarea totală a investiției de 670,8 mil. EUR, conform studiilor de fezabilitate. De asemenea, prin Fondul pentru modernizare se va asigura finanțarea mecanismului de sprijin prin Contracte pentru Diferență (CfD) pentru tehnologii cu emisii scăzute de carbon în sectorul energetic, conform schemei multianuale de investiții confirmate de către Banca Europeană de Investiții și schemei de ajutor de stat aferente acesteia, aprobate de către Comisia Europeană. Obiectivul schemei CfD este de a susține România în atingerea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și lung privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive". Biomasă România va introduce un mecanism de sprijin pentru dezvoltarea potențialului biomasei în forme moderne și eficiente. Pilotarea de proiecte având la bază sisteme cu emisii scăzute de încălzire-răcire, mai cu seamă în mediul rural (înlocuirea sobelor pe lemn cu sobe eficiente, folosirea biomasei sustenabile, pompe de căldură, etc.). Hidroenergie În acord cu politicile de mediu, diminuând sau eliminând impactul negativ asupra stării ecologice a apelor curgătoare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
pe bază de gaz natural pentru a fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul, începând din 2036. Începând din 2036, toate capacitățile pe bază de gaze naturale vor trece la utilizarea 50% din combustibili gazoși regenerabili și/sau cu emisii scăzute de carbon (inclusiv hidrogen regenerabil). Extinderea rețelei de gaze naturale ar putea prevala în fața altor soluții de alimentare cu energie (precum electrificare, energia geotermală, sisteme de distribuție închise, etc.), doar în acele situații care reflectă principiul eficienței economice. În
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
piața energetică. Sustenabilitate și responsabilitate sectorială: Prin reglementări performante și revizuite periodic, sectorul energetic va fi mai bine echipat să răspundă provocărilor de mediu, economici și sociali pe termen lung. Acest lucru va sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și va promova o creștere economică durabilă. Astfel, rezultatele așteptate ale acestui program vizează o transformare profundă a sectorului energetic, care să contribuie la o piață mai echitabilă, mai competitivă și mai sustenabilă, în concordanță cu obiectivele de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
reutilizarea apei în etapele de producție, senzori, software pentru managementul apei utilizată la irigat etc.; ... b) Achiziția de mașini și echipamente specifice cultivării viței-de-vie în sistem ecologic, cu impact redus asupra mediului (pentru aplicarea îngrășămintelor organice și minerale cu solubilitate scăzută, pentru stropit cu volum redus de soluție, sisteme de colectare și reutilizare a deșeurilor lichide: efluenți, resturi lichide din tratamentele fitosanitare etc.); ... c) Achiziția de stații meteo automate pentru monitorizarea datelor meteorologice din aer și sol, cu funcționalități integrate; achiziția
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
Cheltuieli necorporale Cheltuieli necorporale - vor fi prezentate defalcat pentru fiecare operațiune. Operațiunea 2. Corporal e Achiziția de mașini și echipamente specifice cultivării viței-de-vie în sistem ecologic, cu impact redus asupra mediului (pentru aplicare îngrășămintelor organice și minerale cu solubilitate scăzută, pentru stropit cu volum redus de soluție, sisteme de colectare și reutilizare a deșeurilor lichide: efluenți, resturi lichide din tratamentele fitosanitare etc.) Mașini și echipamente pentru vița de vie cultivată în sistem ecologic -acțiune de mediu conf. lit.m) alin. (1
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
fitosanitare etc.) Mașini și echipamente pentru vița de vie cultivată în sistem ecologic -acțiune de mediu conf. lit.m) alin. (1) art. 58 din Regulamentul (UE) 2021/2115 - conversia la producția ecologică 2.1 Echipamente pentru aplicare îngrășămintelor organice și minerale cu solubilitate scăzută, pentru stropit cu volum redus de soluție; 2.2 Sisteme de colectare și reutilizare a deșeurilor lichide: efluenți, resturi lichide din tratamentele fitosanitare etc.). Necorpo rale Costuri generale legate de cheltuielile privind onorariile/tarifele pentru specialiști (arhitecți și/sau ingineri, consultanți de orice
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]