3,072 matches
-
primul rând, pe afirmația potrivit c]reia exist] un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern accept] aceast] viziune. Deși, în mod obișnuit, utilitaristul va încerca s] revizuiasc] toate credințele morale, el nu este un sceptic din punct de vedere moral; de altfel, utilitarismul accept] existența bunurilor morale autentice. Diferența dintre cele dou] poziții se reduce deci la m]sura în care atributele naturii umane (dac] ele exist]) modeleaz] și constrâng deciziile morale. O teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este esențial] restrângerea normelor deontologice precum și diferențierea acțiunilor permise (care au totuși urm]ri negative) de cele nepermise (constând în înf]ptuirea r]ului), r]mane incert dac] acest dublu obiectiv poate fi îndeplinit cu succes. Numeroși filosofi se declar] sceptici cu privire la posibilitatea de stabilire a unui criteriu clar, justificat și indubitabil de diferențiere a prejudiciului grav de cel superficial. Raționamentele lor fiind mult prea complexe, ne vom limită la precizarea rezultatului acestui demers. Este adev]rât c] perspectivele noastre asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] încerc]ri curente în tradiția postintuiționist] de a r]spunde la aceast] întrebare dificil]. Prima este cea a lui Nagel care accept] rolul științei naturale în determinarea concepției noastre despre obiectivitate. A doua, cea a lui McDowell este mai sceptic]. Dar ambele se folosesc de opinia potrivit c]reia într-un sens sau altul exist] valori care sunt acolo pentru că noi s] le recunoaștem sau nu. McDowell arăt] c] lumea nu este inert] din punct de vedere motivațional. O modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi prezise este incoerent. Cu toate acestea, Goldman (1970) a ar]țâț în mod conving]tor c] atât fenomenele fizice, cât și activit]țile umane pot fi determinate f]r] a fi posibil] prezicerea lor. Voi ignoră, de asemenea, viziunea sceptic] potrivit c]reia ins]și ideea unei descrieri complete a st]rii întregului univers la un moment dat este incoerent] și voi presupune, de dragul argumentației, c] o putem înțelege în mod coerent. Dac] vom considera aceast] descriere ca fiind acceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excluși sau foarte greu de cuprins în educație), determinată fie de interesul scăzut, fie de eșecul ofertelor de pregătire de a-i cuprinde pe toți, este contrastantă cu ideea de societate educațională funcțională, de cultură a învățării. De asemenea, mulți sceptici cu privire la necesitatea învățării de-a lungul întregii vieți afirmă nevoia unei distanțe critice față de discursurile de politică educațională, în condițiile în care realitatea concretă tinde să-i contrazică uneori. Argumentele lor sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
excluși sau foarte greu de cuprins în educație), determinată fie de interesul scăzut, fie de eșecul ofertelor de pregătire de a-i cuprinde pe toți, este contrastantă cu ideea de societate educațională funcțională, de cultură a învățării. De asemenea, mulți sceptici cu privire la necesitatea învățării de-a lungul întregii vieți afirmă nevoia unei distanțe critice față de discursurile de politică educațională, în condițiile în care realitatea concretă tinde să-i contrazică uneori. Argumentele lor sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
subordinea sa. Iar În spatele tuturor acestor alianțe și solidarizări, care prefigurau confruntările din toamnă, putem Întrezări, regizate cu abilitate, manevrele imperiale, bazate pe loialismul dinastic și pe onoarea militară, dar și pe specularea sentimentelor naționale ale grănicerilor. Am putea fi sceptici cu privire la importanța acestor aspecte pur formale, care țineau de titulatura suveranului sau de „forma” jurământului, dacă istoria revoluției nu ne-ar fi oferit o confirmare extraordinară a eficacității respectivelor metode de mobilizare ideologică. Este vorba despre binecunoscuta epopee a batalionului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a jurat credință lui Tuhutum, la „Esküllő” (Așchileu). Este adevărat, În Istoria Ungariei, publicată În 1907 (adică Într-o epocă În care cultura maghiară era marcată puternic de naționalismul oficial al regimului dualist), se poate sesiza o atitudine ceva mai sceptică față de ideea continuității românilor la nord de Dunăre. Astfel, pe de o parte, la fel ca În tinerețe, Kőváry vorbește mai Întâi despre varianta prezenței românilor În Ardeal la venirea maghiarilor, pe baza cronicii lui Anonymus XE "Anonymus" , dar, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pusese accentul pe oprimarea națională, el revine pe parcurs asupra acestor considerații, apropiindu-se În cele din urmă de concluziile lui Engels XE "Engels" , În formulări neașteptat de asemănătoare. Cu toată vizibila simpatie față de militantismul irlandez, redactorul Gazetei se arată sceptic cu privire la șansele mișcării pentru Repeal, subliniind, În schimb, faptul că „industria e fiica timpului”, că pe aceasta nu o poate genera nici un parlament, așa că Irlanda nu se va putea ridica decât prin propriile sale eforturi industriale, iar rănile ei se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau Symons. O astfel de critică "creatoare" a însemnat de obicei o duplicare inutilă sau, cel mult, transpunerea unei opere literare într-o altă operă, de obicei inferioară. Abordând contrastul dintre literatură și studiul ei, alți teoreticieni trag tot concluzii sceptice, dar oare cum diferite: literatura, susțin ei, nu poate fi de loc "studiată". 38 Putem doar s-o citim, s-o gustăm, s-o apreciem, în rest, nu putem decât să acumulăm o serie de informații "despre" literatură. Acest soi
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
speciale, ca de exemplu folosirea statisticii în unele metode de critică de text sau în studiul prozodiei. 39 Dar majoritatea promotorilor acestei invazii a metodologiei științifice în cercetarea literară, fie s-au declarat învinși și au sfârșit prin a deveni sceptici, fie s-au mângâiat cu anumite iluzii despre succesele viitoare ale metodei științifice. Astfel, I. A. Richards obișnuia să afirme că viitoarele succese ale neurologiei vor asigura soluționarea tuturor problemelor literare. *3 Vom fi obligați să revenim asupra unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de unul singur”. Individualitatea „cu idei” era sortită eșecului și ridicolului. În Zile fierbinți e invers - discreționarul Coman e omul succesului, colectivul e șovă ielnic și retrograd. Mai mult, Coman are și calități posibil paranormale. Sebastian Papaiani interpretează un macaragiu sceptic, care pretinde că o piesă de câteva tone, o piramidă de oțel, nu poate fi ridicată mai sus cu brațul macaralei. Apare Coman, care nu stă mult pe gânduri : „Ce-ai spus, Guriță ? Nu se poate ? Mărește turația la maximum
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistic al filmului coboară uneori până la cel al „dinozaurului” Viața învinge din 1951. Acolo, profesorul Olteanu voia să facă un soi de cositor românesc miraculos, lucrând cu „minunații muncitori ai combinatului”, în vreme ce profesorul Moga, ploconindu-se în fața savanților Occidentului, e sceptic defetist : Moga : N-a reușit Barclay și vrei să reușești tu ? Și cu cine vrei să reușești, practic ? Cu trei ingineri provinciali care n-au mai pus de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce oameni minunați am
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
care le-ar putea genera desfășurarea voluntară a milioanelor de tone de compuși sulfuroși în atmosferă. "Ingineria climatică este singura opțiune disponibilă pentru a combate rapid creșterea temperaturilor" spune cu convingere Crutzen, care, la fel ca mulți alții, pare din ce în ce mai sceptic cu privire la validitatea eforturilor de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. În 2001, delegații guvernelor din cadrul ONU au discutat zile întregi dacă schimbările climatice ce pot fi atribuite omului "very likely"(foarte norocos), "almost certainly" (aproape
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Marte Încă nu s-a putut dovedi dacă există viață pe Marte. Un raport al NASA dat publicității în 1996 despre o forma de viață microscopică ce a fost găsita într-un meteorit nu a reușit să îi convingă pe sceptici, și căutarea continuă. Culoarea roșie a planetei a atras atenția și a incitat fantezia observatorilor cerului din epocile timpurii ale civilizației. Această culoare a fost asociată unei zeități masculine, războinice, sângeroase pe nume Ares (la vechii greci) sau Marte (la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
2011, online la http://www.mediafax.ro/social/clasificarea universitatilor-si-ierarhizarea-programelor printrenoutatile-anului-academic-8833111, para. 2.</ref>. Încercarea de a introduce o scală de referință a valorii pentru a încuraja performanța nu poate fi decât lăudabilă, dar experiența trecutului ne îndeamnă să fim sceptici și critici, urmărind rezultatele pe termen lung, dincolo de efectele de ordin imediat. Disfuncționalitatea este o trăsătură generică ce necesită eforturi susținute pentru a fi ameliorată și o continuă monitorizare a situației prezente. Una dintre cauzele care concură consistent la apariția
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
astăzi, dar va fi un stil. Și cu atât mai meritoriu pentru generațiile care îl vor fi cristalizat, dacă acest stil va avea rădăcinile în pământul țării noastre și va purta pecetea românească." 5. Dimpotrivă, G.M.Cantacuzino era mai degrabă sceptic în privința șanselor unui stil autohton croit doar din "zestrea artei polu-lare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Oprea (www.visurat.ro, 2008) KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim (www.hotnews.ro, 2007) Dacă noi nu avem, ei au, uite așa-mi spuneam, și mai trăgeam o "beție" cu ortodoxul de Dostoievski, cu ortodoxul de Steinhardt, cu scepticul de Liiceanu (thesaltstreetjournal.blogspot.com, 2007). Pot apărea pe prima poziție, în cazuri izolate, și adjective care desemnează nume de boli reale ale referentului 9: Între timp poate da ortu-popii cancerosul de Iorgovan (www.cotidianul.ro, 2007); este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
formelor), pierderea suveranității statele (delegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere că globalizarea contemporană reprezintă o nouă eră în care națiunile din întreaga lume sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere că globalizarea contemporană reprezintă o nouă eră în care națiunile din întreaga lume sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care ascunde realitatea unei economii internaționale fracționate în care guvernele naționale rămân foarte puternice. Transformativiștii văd în globalizare forța ce pune în mișcare schimbările politice, economice și sociale care conturează o nouă dimensiune
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în ceea ce privește colaborarea și cooperarea între guvernele statelor. „Globalizarea - constituirea unui sistem de fabricare a lumii este acum, în grade diferite, un fapt acceptat pe scară largă.”<footnote David Lockwood ., op. cit., p. 178; footnote> Deși există păreri împotriva globalizării sau exista sceptici cu privirea la existența de facto a acestui fenomen complex, un lucru este cert: lumea contemporană este în continuă evoluție, în continuă mișcare, iar complexitatea fenomenelor sociale capătă amploare globală. Secolul XXI este un secol al confruntărilor economice, în care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]