4,338 matches
-
vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții traseu de raliu, toate astea au să se răzbune odată, codrul ca la carte, mușchi pe scoarță, trunchiuri, dar fug în sus ca brazii, litieră mai lucitoare pe arămiu iar coroana invers, ea face roata de întuneric, "Ocrotiți vînatul!" în termeni tot paradoxali, plini de inscripții într-un muzeu al cugetării pădurarii din pădurile statului, pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Onești subțire pe tăietura nopții, farurile dedublează, vorbele nu îngheață în siguranță, clădiri violent volumetrice, deplina agresivitate asertivă în lucruri, în idei obiectele noi înșine bănuitoare, nesiguri. Sala de așteptare a gării Onești, fără vii îmi asum rîndurile de scaune, scoarța de vorbe tremură, cu suspine de negrăit mijlocește Duhul pentru noi, care nu știm să ne rugăm! s-a trezit în privirea aurolacului care și-a început ziua cu film cu vampiri. Ora 19,06, în acceleratul Brașov Siculeni Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi sîntem rudari! Luni, 24 aprilie, ora 7,26, în personalul Tîrgu Mureș Gheorgheni, în stația Tîrgu Mureș, scoarța transport piele de elefant mumificată, întărită cu șine, porii soarelui ies pe cute, le face vii, înverzește, lucrurile în bătaia dimineții își dau pe față arama, sînt reconstituirea lor, Tîrgu Mureș Nord recompunerile de oraș în graiul afectat, am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în 300, în 500 de ani, biserica din cultura mahala, aici ne-am adăugat prunii, florile le-am pus botanice, lespezi iudaice cad așa pe spate spre cîmp, țugui, clopotniță mesajele patetice sau ritualice, Rezervația naturală Perchiu scursura de betoane, scoarță la podul refăcut, km 40, distrugem ireversibil, pe cît de fără întoarcere relația cu răspunderea noastră, care este trecutul nostru, griva apoftegmelor, prea aproape iepurele mort! BV 43 VAS omul, Dacie biserica din Borzești, singura zidire a văii, chimicale bordurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
împotrivirea la el însuși cu arma predilectă vizibilitatea, Domnești primul tren la ora 13. Ora 10,02 în maxi-taxi Adjud Onești, după Urechești, scoate unghiuri pe tipar carpatic, stil montan, cu subțiere spre senin, unde ține fața plaiului, Coțofănești din scoarța pămîntului, în relief vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana ori știau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Chișinău, cartofii s-o uscat, nic, ăi! cîmpuri vălurite de maiestate, misterul ca formă de relief, s-o uscat floarea! "Bălți Ora[ș] / Бэлць-Ораш, fa Ileanî! peronul, dăm ocol, suta de mii de cadavre de cai Geo Bogza tăbăcită în scoarța pămîntului, vagoanele exclusiv ruginite. Vineri, 20 iulie, ora 8,43, în personalul Bălți Ocnița, tehnica pe genunchi cu iconița cerșetorului, ieșire din Bălți, pe cîmpie să muncească muntele, lamele blocurilor îi decupează urma din văzduh, cîmpie permanentă femeile, azi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și cu milă creștinească s-au tratat toți flămînzii care ne-au călcat pragul casei. Așa se face că mama a plecat în Oltenia, să ne aducă ceva porumb, ca să putem ieși din blestematul an de foamete dat de Dumnezeu. Scoarțe frumoase, țărănești, șervete chinuit cusute, ceasul tatii de argint, puținele inele și inelușe de aur s-au strîns în bocceaua mamei și au plecat să ne aducă salvarea. Nici bine n-a trecut mama muchia dealului, că noi și așteptam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rând. Cauză sau consecință a vieții planetei, ea e alcătuită dintr’o serie de sfere concentrice, cu proprietăți fizice și chimice, ca și stări de agregare, diferite. Din unghiul meu de a aborda problema, interesează numai ultimele, exterioare, trei: atmosfera, scoarța și mantaua; adică unul gazos, altul solid, respectiv ultimul lichid, mai precis, topit. Paranteză: biosfera, sediul vieții biologice, ocupă o zonă de graniță ce cuprinde parțial scoarța și, tot parțial, atmosfera. Revin la abiotic. Este bine cunoscut faptul că, pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Din unghiul meu de a aborda problema, interesează numai ultimele, exterioare, trei: atmosfera, scoarța și mantaua; adică unul gazos, altul solid, respectiv ultimul lichid, mai precis, topit. Paranteză: biosfera, sediul vieții biologice, ocupă o zonă de graniță ce cuprinde parțial scoarța și, tot parțial, atmosfera. Revin la abiotic. Este bine cunoscut faptul că, pentru o substanță dată, coeficientul de dilatare termică e diferit În starea solidă, respectiv topită. Din acest motiv scoarța, care În linii mari ar putea fi considerată partea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biologice, ocupă o zonă de graniță ce cuprinde parțial scoarța și, tot parțial, atmosfera. Revin la abiotic. Este bine cunoscut faptul că, pentru o substanță dată, coeficientul de dilatare termică e diferit În starea solidă, respectiv topită. Din acest motiv scoarța, care În linii mari ar putea fi considerată partea exterioară, solidificată a mantalei, nu poate fi și nici nu este Întreagă, ci alcătuită din bucăți, plăcile tectonice; ca un ou crăpat. Și dacă am amintit de viață la nivel geofizic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi, atâta vreme cât literalmente plutesc pe manta. Mai precis, la joncțiunea a două plăci, datorită presiunii exercitate asupra mantalei de greutatea lor, magma Își face drum la suprafață și, solidificându-se, Împinge cele două plăci; În acel loc se formează mereu scoarță nouă. Pentru că volumul și, implicit, circumferința planetei, nu se poate modifica, ori prea puțin, capetele opuse ale plăcilor, izbindu se de altele Învecinate, se vor strecura pe sub acestea din urmă, pătrunzând În magmă, unde se vor topi; cu alte cuvinte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nouă. Pentru că volumul și, implicit, circumferința planetei, nu se poate modifica, ori prea puțin, capetele opuse ale plăcilor, izbindu se de altele Învecinate, se vor strecura pe sub acestea din urmă, pătrunzând În magmă, unde se vor topi; cu alte cuvinte, scoarța veche, să-i spunem degradată, care dispare. Iată viața geofizică a planetei. În magmă, la temperaturi de câteva mii de grade, unde nu există decât atomi, nicidecum molecule, orice ar conține scoarța topită se va omogeniza, iar compușii chimici vor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
magmă, unde se vor topi; cu alte cuvinte, scoarța veche, să-i spunem degradată, care dispare. Iată viața geofizică a planetei. În magmă, la temperaturi de câteva mii de grade, unde nu există decât atomi, nicidecum molecule, orice ar conține scoarța topită se va omogeniza, iar compușii chimici vor apare doar În zona În răcire, pe unde magma țâșnește la suprafață; și iată și viața geochimică a planetei. Ei bine, acele locuri, de subducție a plăcilor tectonice, sunt sursa principală, poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țâșnește la suprafață; și iată și viața geochimică a planetei. Ei bine, acele locuri, de subducție a plăcilor tectonice, sunt sursa principală, poate 95%, a cutremurelor, pentru că e zona de acumulare lentă de tensiuni și eliberare bruscă a energiei acumulate; scoarța e totuși elastică și, ca un arc, se deformează lent, dar de destins o face Întotdeauna brusc. Marile zone de contact Între plăci sunt situate sub oceane, dar există și altele sub uscat, precum zona Vrancea ori falia San Andreas
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mai sunt și alte cauze ale cutremurelor, minore totuși, ca erupțiile vulcanice, prăbușirea tavanului peșterilor și, de ce nu, exploziile nucleare. Treaba asta cu plăcile tectonice se repetă În multe locuri de pe Terra, dar În mod evident sub Oceanul Atlantic, unde apare scoarță nouă, respectiv Pacific, unde dispare scoarță veche, fapt ce determină ca Americile, acum 200 de milioane de ani lipite de Europa și Africa, să se afle de partea cealaltă a unui ocean. S’a Înnoit deci tot atâta scoarță, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cutremurelor, minore totuși, ca erupțiile vulcanice, prăbușirea tavanului peșterilor și, de ce nu, exploziile nucleare. Treaba asta cu plăcile tectonice se repetă În multe locuri de pe Terra, dar În mod evident sub Oceanul Atlantic, unde apare scoarță nouă, respectiv Pacific, unde dispare scoarță veche, fapt ce determină ca Americile, acum 200 de milioane de ani lipite de Europa și Africa, să se afle de partea cealaltă a unui ocean. S’a Înnoit deci tot atâta scoarță, În doar 200 de milioane de ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apare scoarță nouă, respectiv Pacific, unde dispare scoarță veche, fapt ce determină ca Americile, acum 200 de milioane de ani lipite de Europa și Africa, să se afle de partea cealaltă a unui ocean. S’a Înnoit deci tot atâta scoarță, În doar 200 de milioane de ani. Viața biologică a planetei n’a pierit din asta; ce Înseamnă 200 de milioane de ani față de cele trei miliarde și jumătate de când există viața? Acum 200 de milioane de ani, gimnospermele, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
societate de astă dată, avantajul de a educa și cerceta. Sunt deja primordii ale certitudinii, pentru viitor, a previziunii cutremurelor. Cu instrumente Însă. Viața Însă, abordată global, știe să colonizeze imediat structurile geologice nou rezultate atât din continua refacere a scoarței de care aminteam, cât și În urma efectelor acestei refaceri, seismele și vulcanismul. Și va avea de lucru, probabil Încă vreo sută de milioane de ani, cât apreciez eu ca necesar pentru atingerea uniformității repartiției uscatului, adică a stării de maximă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascunde ochii sub accesoriul numit voaletă, pentru a privi lumea nestingherită, dar și pentru a trezi Întrebări celor care caută să-i Întâlnească sau pătrundă. Așa și așa, pălăria este o răscolire și o ridicare - precum odinioară și astăzi chiar scoarța terestră munții - a substanței Înconjurătoare; tot negentropizare - de astă dată Însemnând frumusețe - a banalului păr de merinos, iepure și - vai! - câine ori chiar pisică, la starea de creație artistică care e moda... Las’ că are ea, moda, și conotații pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este finită, asta se datorează accidentelor. Deie Cerul să trăim atâta cât să băgăm de seamă că dacă un arbore nu e rănit, nu-i este Întrerupt acel gingaș dar veșnic viu strat de celule care este cambiul, undeva sub scoarță, nu are nici un motiv să „dea colțul“. Și, Încă, În planul ideatic, planta asigură perenitatea de la „facerea lumii“ și până la sfârșitul ei. E vorba de arborele cosmic sau axa lumii. Care ne Învață și acum, când aspirăm spre tăriile cerului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la evoluție, la nivelul biologic, e doar un caz particular al unei evoluții globale În care strategia -Înălțarea adică - Îmbracă rând pe rând haine diverse, tot mai frumoase, cea pe care o știm fiind doar aceea biologică, blănița pisicii și scoarța arborelui În care ea se cațără. Haina care a fost cândva mineralul și este acum biologicul, va fi cîndva - știu eu? - spiritualul. Desigur, Îmbrăcarea hainei noi presupune un salt calitativ. Adică, ceea ce a fost Înainte nu se mai potrivește, decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astfel de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din ele. Iar eu am să mă trezesc cu mațele boite. Pomenisem de conservant? Păi de ce benzoat de sodiu, iar nu extract din scoarța răchitei, nimic altceva decât prototipul aspirinei? verde briliant cianidină albastru briliant Pentru ca un suc să pară cât de cât natural, stors din fruct adică, el trebuie să fie oleacă tulbure; nimic mai simplu câtă vreme există bioxid de titan, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu gheare ascuțite. E și inteligent, iar asta puteți s’o luați tot ca pe un atribut al negentropiei: Anume, atunci când se mai dedulcește la fructe tari, precum nucile, jirul ori alunele, le forțează să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de strâmt ca și gura „tizului“ din cârciumă, „ușă“ bună doar pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Rana rămasă În trupul teiului e poarta prin care lemnul său atât de fragil va fi devorat de ciuperci și bacterii până ce, din tot scheletul lui care voia să susțină un arbore falnic nu va rămâne - nu peste mult - decât scoarța, curând doborâtă de vreun vânt. Dar și micile rămurele, rupte fie doar pentru a Împodobi ușa ori poarta cuiva la Rusalii, vor văduvi „recolta“ de flori de la anul. Comercianții de flori de tei Își cunosc bine - câtă relativitate conține acest
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]