5,987 matches
-
Coordonarea Verzilor Europeni și a Partidelor Radicale) în vederea schimburilor de informații și idei, dezvoltarea de activități comune legate de chestiunile europene și dezvoltarea de manifeste electorale comune. Cum radicalii s-au retras rapid din acestă structură, cum succesele electorale în scrutinele europene erau în creștere și cum în 1992 existența partidelor politice europene a fost înscrisă în dreptul comunitar, în 1993, în ciuda unor temeri legate de procesul de instituționalizare la nivel european, care ar îndepărta decizia de militant și cetățean, a fost
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nivel european. Cu ce se ocupă atunci partidele politice europene? În legislația europeană acestea sunt văzute ca factori de integrare în Uniunea ce contribuie la formarea unei conștiințe europene. Instrumentul principal care le este atribuit în realizarea acestei sarcini este scrutinul european. Scopul final, precizat de modificările legislative din 2007, este de a "asigura o participare cât mai largă din partea cetățenilor la viața democratică a Uniunii Europene"70. În practică, funcțiile îndeplinite de aceste partide pot fi împărțite în două categorii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
actorii europeni ce au fost menționați în campaniile electorale din 22 de state membre, așa cum s-au oglindit acestea în ziarele principale ale acestor țări82. Partidele politice europene sunt deci actori marginali în organizarea alegerilor europene, principalii jucători ai acestui scrutin fiind partidele politice naționale, numai ele având un contact direct cu alegătorii din diferitele state membre. Așa cum am încercat să arătăm de-a lungul acestui capitol, partidele politice europene nu pot fi văzute ca vehicule ale unei democrații europene. În ciuda
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
un proces de democratizare, atât cu privire la alegerile electorale, cât și în ceea ce privește modul în care deciziile sunt adoptate și gradul de participare a societății civile organizate și a cetățenilor europeni. Acest capitol prezintă caracteristicile alegerilor europene organizate din 1979 până la ultimul scrutin din 2009. Capitolul debutează cu un scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele politice (naționale și europene) o acordă scrutinului, articularea dintre viața politică la nivel național și european, precum și gradul de participare al cetățenilor. Alegerile sunt un moment crucial într-o democrație pentru că ele determină compoziția instituțiilor și agenda politică pentru următorii ani. Cât de importante sunt ele la
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în primul capitol. Partidele politice din statele membre ale Comunităților Europene nu erau toate favorabile acestei idei. Comuniștii francezi s-au opus principiului până în 1973. Socialiștii francezi erau mai degrabă favorabili 11. Cei care se propunțau în favoarea alegerilor subliniau că scrutinul este singurul mod de a "construi Europa"12. Pentru aceștia, un Parlament ales în mod direct de către cetățeni ar fi putut asigura controlul democratic asupra politicilor Comunităților Europene, noi raporturi și echilibre între instituții și ar fi reprezentat un pas
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
care se discuta despre posibilitatea ca alegerile europene să permită continuarea procesului de integrare europeană, profesorul Charles Morand afirma în 1977: "Alegerile pentru Parlamentul european nu vor schimba nimic. Nu vor face decât să accentueze caracterul absurd al sistemului transformând scrutinul în una din cele mai mari comedii electorale pe care le-a cunoscut omenirea. Se prevede o participare de 25% pentru alegerea Parlamentului european prin sufragiu universal direct, având în vedere că dispune de prerogative derizorii, în ciuda schimbărilor din ultimii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
30% 28% Nu știu 30% 30% 25% 24% 22% 18% 23% 20% 20% 22% Actul privind organizarea primelor alegeri europene este adoptat în 1976, însă prin acest document nu sunt rezolvate problemele juridice și tehnice ce țin de organizarea unui scrutin la nivel european. În vederea elaborării unei proceduri electorale uniforme, o serie de criterii au fost enunțate pentru ca alegerile pentru Parlamentul de la Strasburg și Bruxelles să poată fi calificate de "europene": vârsta electorală, crearea unor circumscripții electorale transnaționale, dreptul de vot
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
sau danezi s-ar fi prezentat în circumscripții britanice...17". Diferențele naționale erau determinante, de unde și distorsiunile generate. În primul rând, alegerile nu erau și nu sunt organizate în aceeași zi în toate țările. Danemarca, Irlanda, Marea Britanie și Olanda desfășoară scrutinul joia, în altele el are loc sâmbătă și/sau duminică. Pragul electoral, tipul de liste, modul de distribuire a mandatelor, numărul circumscripțiilor sunt aspecte care au necesitat ani de discuție pentru a denaționaliza procedura electorală și pentru a face un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Dificultățile rămân aceleași motiv pentru care, în contextul adoptării Tratatului de la Amsterdam, în locul unei proceduri electorale uniforme, se introduc o serie de principii comune în vederea organizării alegerilor europene. Este vorba, așa cum menționam și în capitolul precedent, despre reprezentarea proporțională, de scrutinul de listă, de crearea circumscripțiilor și de dreptul de vot. Se evită însă armonizarea dispozițiilor naționale cu privire la eligibilitate sau la desfășurarea campaniei electorale. 5.2. Teoria alegerilor de ordin secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri Primele alegeri au fost o
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la desfășurarea campaniei electorale. 5.2. Teoria alegerilor de ordin secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri Primele alegeri au fost o decepție pentru partizanii integrarii europene. Participarea la vot nu a fost pe măsura așteptărilor (63%). Imediat după acest prim scrutin Reiff și Schmitt (1980) au formulat un ansamblu de ipoteze cu privire la natura alegerilor europene. Potrivit autorilor, atât cetățenii și cât și partidele politice le-au acordat o atenție secundară. În acest sens, Reiff și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și faptul că partidele aflate la jumătatea mandatului la nivel național pierd suportul electoral la scrutinul european. Se observă de asemenea că în opt din cele nouă state membre la acea dată, partidele mici au fost principalele beneficiare în număr de voturi și mandate 19. Pe scurt, viața politică la nivel național determină în mare parte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Se observă de asemenea că în opt din cele nouă state membre la acea dată, partidele mici au fost principalele beneficiare în număr de voturi și mandate 19. Pe scurt, viața politică la nivel național determină în mare parte rezultatul scrutinului european 20. Alegerile naționale (prezidențiale sau legislative) sunt cele care structurează viața politică și pentru care atât electoratul cât și partidele politice naționale prezintă un interes. Totuși scrutinurile de la nivel național și cele de la nivel european nu sunt decuplate. Între
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
21. Second order national elections, sintagmă prin care sunt conceptualizate alegerile europene, înseamă, potrivit celor care au introdus termenul în literatură, că atât campania electorală, cât și rezultatul alegerilor sunt influențate de constelația politică națională 22. Observând rezultatele de la un scrutin la altul s-a afirmat că cetățenii nu folosesc alegerile europene pentru a-și exprima preferințele cu privire la politica europeană sau pentru a-i penaliza sau recompensa pe deputații europeni. Aceste alegeri oferă cetățenilor oportunitatea de a vota "sincer" și nu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979 constituie un punct central în toate analizele privind alegerile europene ce au urmat în 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și chiar și 2009. Fiecare scrutin european nu a făcut decât să înrădăcineze ideea că alegerile pentru Parlamentul European sunt "dezamăgitoare" din cel puțin două motive: partidele politice eșuează în una din principalele lor misiuni, aceea de a face campanie, iar cetățenii sunt din ce în ce mai puțin interesați
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
este mai importantă numai în Danemarca (de la 47,8% la 52,38%). Excluzând iar țările în care votul este obligatoriu, în 1984 cea mai mare participare la vot a fost înregistrată în Germania și Franța (56,7% ambele). În 1989, scrutinul este organizat în doisprezece state membre. Cu excepția țărilor în care votul este obligatoriu, cea mai mare rată de participare este înregistrată în Irlanda (68,28%). Participarea nu crește decât în trei state (Germania, Irlanda și Marea Britanie), în timp ce în 1994 participarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
56.67 49.61 45.47 43.1 5.2.2. A doua ipoteză Într-un articol publicat în 2007, Simon Hix și Michael March confirmă ipoteza conform căreia partidele aflate la putere la nivel național pierd voturi în momentul scrutinului european, atât în vechile state membre, cât și în cele care au aderat recent la UE32. Se pare că electoratul folosește acest prilej pentru a pedepsi partidele aflate la putere 33 și nu pentru a desemna deputații care să îi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
lista lui Jean-Pierre Chevenèment și a lui Philippe de Villiers în Franța, Alianța cetățenilor bavarezi și Partidul pentru independență (Independence Party) din Marea Britanie. Ele se prezintă în general numai la alegerile europene 64. 5.3. Alegerile europene din 2004: un scrutin de ordin secundar predictibil? Alegerile europene din 2004 aveau o valoare simbolică importantă. Organizate în 25 de țări, după 25 de ani de la alegerea în mod direct a Adunării parlamentare a Comunităților Europene pentru a desemna reprezentanții a 350 de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de la alegerea în mod direct a Adunării parlamentare a Comunităților Europene pentru a desemna reprezentanții a 350 de milioane de cetățeni, aceste alegeri erau considerate "un test pentru Europa 65". Alegerile din 10-13 iunie 2004 au reprezentat cel mai mare scrutin transnațional din toate timpurile 66, "un exercițiu democratic fără precedent"67. În ciuda importanței simbolice, se pare că și alegerile din 2004 confirmă prima ipoteza a teoriei alegerilor de ordin secundar. Cu cât puterile Parlamentului European cresc 68, cu atât dezinteresul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
35% în Slovenia, 26,83% în Estonia și 20,89% în Polonia. Cea mai mică prezență la urne s-a înregistrat în Slovacia, unde numai 16,97% dintre cetățeni și-au ales deputații pentru Parlamentul European. Participarea la vot, față de scrutinul precedent, nu scade în toate țările. O mai mare prezență la urne s-a înregistrat în Olanda, în Marea Britanie, în Irlanda și în Finalda. Cea mai mare diferență în termeni de participare s-a înregistrat în Spania unde în 1999
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
vot de sancțiune din partea alegătorilor 70, fie ele de stânga, ca în Marea Britanie sau în Germanie, fie de dreapta, ca în Franța, Italia sau Portugalia 71. Această ipoteză nu se verifică însă în cazul noilor state membre 72. Deși înaintea scrutinului din 2004 temerile cu privire la ascensiunea extremei drepte la nivel european erau alimentate de rezultate electorale recente obținute de aceste partide la nivel național, acestea au pierdut voturi în Austria și Olanda, au câștigat voturi în Belgia și și-au conservat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
2007? Primele alegeri europene au fost organizate în Bulgaria pe 20 mai 2007, cinci luni după aderarea țării la Uniunea Europeană. Alegerile europene în România trebuiau sa fie organizate în aceeași perioadă, însă climatul politic național a fost considerat "necorespunzător" și scrutinul a fost amânat pentru luna noiembrie a aceluiași an. 18 deputați aveau să fie aleși în Bulgaria și 35 în România, echivalentul numărului de observatori pe care cele două țări îi desemnaseră anterior. Rezultatele alegerilor în Bulgaria confirmă o serie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a insistat astfel pe profesionalismul candidaților săi, vizând și criticând noul partid GERB pentru profilul modest al candidaților desemnați 84. În Bulgaria, alegerile europene din mai 2007 aveau să fie urmate de alegeri locale în luna octombrie motiv pentru care scrutinul european a fost considerat un barometru al dinamicii politice naționale. Principala miză era legată de rezultatul pe care urmau să îl obțină partidele la putere și menținerea raportului de forță dintre cele trei partide din coaliție. Coaliția de centru stânga
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
arată că acesta nu este neapărat legat de susținerea cetățenilor față de UE, relativ ridicată în Bulgaria 89. Gradul scăzut de participare poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute în strainătate (10/18). Deputații bulgari sunt economiști, ingineri, licențiați în drept sau în științe sociale. Alții (3/18) au o
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]