2,176 matches
-
asemenea , sub denumirea de Hypericum perforatum ) ; • midazolam - utilizat pentru ameliorarea anxietății înainte de intervențiile chirurgicale ; • warfarină - utilizat pentru tratamentul tulburărilor coagulării sângelui ( cum ar fi formarea cheagurilor de sânge sau a trombozelor ) ; • astemizol , terfenadină , cisapridă , pimozidă , chinidină , bepridil sau alcaloizi din secară cornută ( ergotamină , dihidroergotamină ) ; • antiacide , blocante ale receptorilor H2 , inhibitori ai pompei de protoni - utilizate pentru diminuarea acidității din stomac . Aceste medicamente nu trebuie utilizate în timp ce urmați tratament cu Tasigna . Dacă luați oricare dintre aceste medicamente , medicul dumneavoastră vă poate prescrie
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
prin munții Marăo, Gerês, și Cabreira, până ce o autostradă a fost construită printre aceștia în anii '80. Datorită solului sărac, agricultura a fost îndodeauna o povară, deși în apropiere de Râul Douro se produce vin de struguri. Cartofii, grâul și secara sunt recolte tradiționale, la fel ca fermele de lapte. Zone extinse sunt acoperite cu păduri de pin. Granitul și producția de apă minerală (apele de la Vidago și Pedras Salgadas sunt faimoase în toată Portugalia) sunt două industrii importante. Există o
Vila Real () [Corola-website/Science/297304_a_298633]
-
activități diurne fără iluminat adițional (așa-numitele nopți albe). În Stockholm, în luna iunie, noaptea durează câteva ore. Jumătate din suprafața țării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puțin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică și centrală a țării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag și stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetația de tundră montană. În faună
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
utilaje electrotehnice, mașini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hârtiei, industria chimică (îngrășăminte azotoase, carbid), textilă și de confecții, alimentară (produse lactate, margarină, conserve de carne și de pește). În agricultură predomină creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producția de cereale (orz, ovăz, secară) și de cartofi. Pescuit intens (se vânează balene). Exportă petrol, gaze naturale, echipamente industriale și de transport, nave maritime, metale, produse textile și alimentare (din pește, carne). Importă mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comerț: Marea Britanie
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
în centrul activității industriale din județ. În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307 de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani. Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice. Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Țară Românească importă grâu din Transilvania. Ovăzul reprezenta o cincime în Moldova pe când în Transilvania era un sfert. Producția de orz era însă mai mare în Țările Române. Meiul era cultivat de țărani în dauna culturilor de orz și grâu. Secară, sorgul, hrișca, mazărea erau rar cultivate și în puține regiuni. În Transilvania se practică asolamentul trienal, din secolul XVI, cel trienal. Cultură cerealelor se intensifica în țările române din secolul al XV-lea, crescând numărul morilor și creșterea prețului acestor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară tradițională letonă. Hocheiul pe gheață este cel mai popular sport în Letonia. Letonia a avut numeroși hocheiști celebri, ca Helmut Balderis, Artūrs Irbe, Kărlis Skrastiņš și Sandis Ozoliņš și mai recent Zemgus Girgensons, pe care letonii l-au susținut cu
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Valea Neagră (3,7 km), Valea Rațului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) și Valea Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a orașului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafață de 9515 mp, iar cel din aval 8419 m². Climatul este unul
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
Székely/secui" ca derivare și totodată amintire - pe filieră prototurcă - a sciților, al căror endonim și etnonim principal este saka. 2) Legătura dintre tema numelui cu străvechiul termen PIE "*sek-, *so-" „a tăia” (din care sînt derivate, între altele, lat. "secare" „a tăia” și "securis" „secure”, ger. "sägen" „a tăia cu fierăstrăul”, engl. "to saw". Securea de luptă a sciților se chema "sagaris"). Slavul "sjek" are același sens „a tăia”. În cazul acestei teorii, tema PIE sek- este sufixată cu terminația
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
din zonă. Produsele din porc, ca slănina, caltaboșii, carnea afumată la borcan etc., sunt deosebit de populare. Înainte de introducerea cartofului în Evul Mediu târziu, alimente de bază erau meiul ("köles"; compară cu "coleașă" și cuvintele similare din bulgară și sârbo-croată) și secara. Una dintre plantele cele mai populare în secuime este chimionul ("Carum carvi"), care crește spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
este companie de publishing online din România, înființată în anul 2000 de Bogdan Secară. Este deținută de fondul privat de investiții New Century Holdings (NCH), care mai deține companiile Active Soft, iMedia, Vodanet, Netbridge Development, Acasă Media În anul 2008 compania avea peste 500 de angajați și o cotă de 40% din publishingul online
Netbridge Investments () [Corola-website/Science/318056_a_319385]
-
2016, în contextul eliminării multor denumiri de localități ce amintesc de perioada sovietică, localitatea a revenit la denumirea oficială de Kubei. Locuitorii satului Cubei se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea animalelor. Se cultivă cereale (grâu de toamnă, secară, porumb), viță de vie și pomi fructiferi. Aici s-a dezvoltat foarte mult creșterea ovinelor. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cubei era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de găgăuză (%), rusă (%) și ucraineană (%).
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
a satului este din anul 1516, când trăiau în partea de vest a satului de astăzi un număr de 18-20 familii. Locuitorii erau plugari, ocupându-se cu agricultura și cu creșterea animalelor. Erau cultivate aici în principal grâu, orz și secară. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
și dacă se va întâmpla moarte acelui dregător, atunci iarăși sătenii de acolo să-și pună alt dregător care le va fi voia și pentru podvoade încă să aducă numai o dată pe an până la Iași, iar ce va fi acolo secară și grână și pâine, iar ei să aibă a le vinde acolo și banii să trimită la egumen, ca să aibă a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim”" . În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
unii gospodari trebuie să parcurgă 6-7 kilometri până la ogoarele lor. Solul este cam sărac, predominând cel podzolic, iar ciornoziomul ocupă doar o mică suprafață. Stăneștenii sunt cultivatori de porumb și cartofi, dar își mai însămânțează ogoarele cu grâu de toamnă, secară, sfeclă de zahăr și furajeră. In perioada în care în sat a existat gospodăria agricolă colectivă, a fost cultivat și inul, o cultură ce le aducea agricultorilor venituri însemnate. Cultivarea acestei culturi era convenabilă și prin faptul ca o fabrică
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
poezii în volumul "Strevojeni zori" (Ed. „RCR print”, București, 2007). Volumul cuprinde 58 poezii, două cicluri poetice ("Cronica anului 1933" și "Monumentele Poltavei"), nuvela "Cobzarul", cinci povestiri ("Învingătorul furtunii", "Ei, dumbravă, crâng întunecat!", " Țipăt în miez de noapte", "Studii autumnale", "Secara se vântură") și "Enciclopedia umoristică". Doar nuvela "Cobzarul" și povestirea " Țipăt în miez de noapte" au fost traduse în limba română de Ostap Borodai-Șandru și publicate în revista "Curierul ucrainean". Criticul literar Oleksa Romaneț distinge trei cicluri de poezii în
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetație termofila compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Un punct de plecare spre chei este tabăra Vânători din apropierea localității Dobrești. La Dobrești
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-a făcut pe unii vizitatori să afirme că biserica
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
foarte valoroasă să se distrugă rapid, în condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este necesar ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
orz, ovăz, secară), a fasolei și altor produse agricole în scopul separării (dezghiocării) boabelor de spic, păstaie etc. Utilizată pe scară largă în trecut, se mai folosește în prezent în zona de munte unde cerealele (în general orz, ovăz și secară) se cultivă pe suprafețe mici (producția fiind destinată păsărilor de curte). Modul de folosire al acestei unelte ne-a fost descris de un martor ocular din Câmpia Transilvaniei, așa cum aceasta a văzut în curtea propriilor părinți în anul 1930: Spicele
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
afânarea este mai slabă decât în cazul procesului convențional, iar pâinea rămâne mai compactă. Prepararea are loc în trei pași până la frământarea de bază. La fiecare pas, se daugă 2 procente de sare și 3 de miere la făina de secară. La 1 kg făină de secară se adaugă 1,33 l de apă, de fiecare dată. Apoi are loc frământarea de bază, folosindu-se întreaga făină de secară din pașii premergători. De exemplu, la 3 kg în acești pași rezultă
Pâine Mel-cum-sale () [Corola-website/Science/323253_a_324582]
-
cazul procesului convențional, iar pâinea rămâne mai compactă. Prepararea are loc în trei pași până la frământarea de bază. La fiecare pas, se daugă 2 procente de sare și 3 de miere la făina de secară. La 1 kg făină de secară se adaugă 1,33 l de apă, de fiecare dată. Apoi are loc frământarea de bază, folosindu-se întreaga făină de secară din pașii premergători. De exemplu, la 3 kg în acești pași rezultă 3 kg aluat de bază. La
Pâine Mel-cum-sale () [Corola-website/Science/323253_a_324582]