3,225 matches
-
și scrierile autorilor prezentați mai sus. Acoperirea vizează creștinismul ca suport îngăduitor al ateismului (asumat la Rorty, indicat ca posibilitate de exersare a libertății la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick, ca principală religie suport pentru evoluția seculară a Occidentului (nefericită la Wilson, generoasă etapă kenotică la Vattimo, din nou) și ca program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Occidentului (nefericită la Wilson, generoasă etapă kenotică la Vattimo, din nou) și ca program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura viitorul confortabil al lumii. Dar acest lucru nu se întâmplă neapărat. Pentru a se întâmpla, trebuie asumate integral caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul, până la ultimele lor semnificații. Neasumarea lor integrală e periculoasă. Așa cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
București, 2000. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2001. ) Credința și coeziunea socială în contextul destrămării identităților colective Ionuț Mihai POPESCU Abstract: The collapse of collective identities brings the Church and the secular liberal state in front of a common problem: a principle to legitimize the solidarity of a community. The awareness of the fragility of the only world available here and now can generate a new solidarity; the manifestation of faith will
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diferite se întâlnesc? Celebrul proces al maimuțelor 7 din Statele Unite, din anul 1925, ilustrează conflictele care apar atunci când principiile de bază ale unor comunități intră în conflict. Menționăm că, în acest caz, nu s-au confruntat perspectiva religioasă cu cea seculară, ci două principii ale statului liberal: dreptul cetățenilor la alegerea educației și poziția rațiunii de instanță universală și neutră, pe care se bazează adevărurile științei, considerate la fel de universale și de neutre. Acum aproape un secol, identitățile colective încă erau puternice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu ar fi putut sta în calea românizării, transpusă în "Uriașul, care a dormit copleșit de umilințe și nevoi", și care "începe să se miște, să-și încerce puterea mușchilor, să se întindă și să se ridice din letargia lui seculară, ademenit de puterea magnetică a zărilor de lumină"17. În Transilvania atmosfera este similară. Într-un discurs susținut în 1924, deputatul de Turda-Arieș, I. Mateiu, arăta că păstrarea școlilor minoritare și permiterea construirii altora noi, în primii ani după unire
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ține cu adevărat s-o pătrundă, trebuie numaidecât să vadă cu ochii lui cum curg apele, care ne mărginesc țara, și cele care o brăzdează, vărsându-se toate în aceeași mare, să audă cu urechile lui, de la rădăcina unui pin secular, fâșâitul de deasupra codrilor, săi străbată cu piciorul reliefurile până înăuntrul cetăților muntoase, și mai ales aci, să cunoască acele capodopere unice săvârșite de arhitecți și zugravi locali necunoscuți, mănăstiri și schituri prizoniere ale pământului, care le ține de temelii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale mișcărilor respective), dreptul la educație (școli de îndoctrinare, de antrenament), dreptul la circulația oamenilor și a informației. Nu mă refer nici măcar la faptul că religia e utilizată de fundamentaliști pentru a justifica cel mai adesea revendicări de ordin foarte secular (etnic, național, sociocultural). Mă refer la orientarea mentală care subîntinde ideologiile politico-religioase fundamentaliste. Foarte asemănătoare între ele, aceste ideologii organizează grupul respectiv ca pe o enclavă de oameni perfecți, aleși, aflată în antagonism radical cu lumea exterioară, considerată deficitară. Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a atinge stadiul de transformator sau recreator al lumii, care trebuie să culmineze în orice caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în viața publică, pierzîndu-și în orice caz acea autoritate normativă de care să țină seama puterea politică. Totuși, expresia ieșirea din religie sugerează mai mult decît atît. Ea spune că funcționarea acelei societăți e dominată de înaintarea inexorabilă a mentalității seculare, că, pierzîndu-și puterea, religia e pe cale să și piardă în fapt orice rol social și, ca atare, obiectivitatea, devenind simplă convingere a unui individ sau a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale, de a trimite la suveranitatea divinului. Pentru noi, domeniul politic și social nu mai reflectă absolutul, nu se mai află în corespondență cu o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
3.1. Proprietatea în starea naturală Așadar există un fel de viață socială în starea naturală, în virtutea sociabilității naturale a oamenilor. Aceștia pot în principiu să trăiascăconform rațiunii, într-o stare de pace, bunăvoință și asistență reciprocă, fără ca vreo autoritate seculară să intervină pentru a guverna relațiile dintre ei, fiecare dintre ei fiind apărătorul legii naturale 1. Legea naturală este cea care asigură oamenilor cele patru drepturi fundamentale, anterioare oricărei societăți civile, și anume dreptul la viață, la sănătate, la libertate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dreptul divin. Vezi Maurois, History of England, p. 117. 6 Nevoia convocării celor trei "stări" în vederea obținerii acordului cu privire la impozite a fost o practică curentă în Evul Mediu. Originalitatea structurii societății engleze constă în faptul că, din pricina conflictelor dintre puterea seculară și puterea spirituală, clerul s-a retras din parlament. Prin urmare, "împărțirea în stări nu mai corespunde realităților din Anglia". Camera Comunelor era reprezentarea unei "stări" sociale mai complexe, inexistente în țările continentale, care s-a născut din unirea micii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
peste tot și statutul lor este mult mai incomod decît al scriitorului. Să cităm in extenso un gînd al criticului francez: "Acest lucru ține în primul rînd de un fapt material: cuvîntul scriitorului este o marfă livrată, urmînd niște circuite seculare, fiind unicul obiect al unei instituții care există doar pentru el: literatura; dimpotrivă, cuvîntul scriptorului nu poate fi produs și consumat decît la umbra unor instituții care au, la origine, o cu totul altă funcțiune decît punerea în valoare a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de iluminiștii din Școala Ardeleană au avut un ecou care nu s-a stins nici astăzi)” - vorbind de un „ideal de veacuri”, admit istoricii noștri - „coordonată fundamentală și permanentă a istoriei României, lupta pentru unitate și independență a constituit năzuința seculară a celor mai Înaintate spirite ale societății românești, a Întregului popor român”. Fie și un simplu mit, plasat printre „miturile trecutului”, unitatea de limbă, cultură, de viață economică și spirituală a definit istoria poporului român de la Începuturi. “Unirea tuturor românilor
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
1. Descrierea rezervației „Codrul secular Giumalău” 1.1 Condițiile fizico - geografice Codrul secular Giumalău a fost încadrat în anul 1941 în grupa rezervațiilor naturale de importanță deosebită, cu statut de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
1. Descrierea rezervației „Codrul secular Giumalău” 1.1 Condițiile fizico - geografice Codrul secular Giumalău a fost încadrat în anul 1941 în grupa rezervațiilor naturale de importanță deosebită, cu statut de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică pe o suprafață de 290,62 ha. Rezervația este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
forme mai moderate. In întreaga regiune se simt pregnant influențele maselor de aer rece de origine baltică, dar și a celor vestice, atlantice, mai ales vara. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 1,7-2,9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]