2,506 matches
-
caută tipuri de scriitură și procedee discursive radicale, diferite de ale scriitorilor moderni, atât pentru a se plia vitezei schimbărilor din contemporaneitate, cât și pentru a deconstrui "platformele" de sens fixate anterior. Capitolul 6 O strategie neconvențională seducția 6.1. Seducția o metaforă importantă a discursului baudrillardian? Așa cum Amérique a fost receptată de mulți critici ca o încercare de distrugere a imaginii Americii, surprinsă ca un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost lecturată de cele mai multe ori în cheia atacului la adresa feminismului 514 sau ca moment al înlocuirii schimbului simbolic și producției cu noul concept de seducție. Seducția a fost astfel așezată sub semnul criticii "faustiene" a feminismului și rareori, în sens mai larg, drept o critică a ideologiei, ignorându-se alte indicații de interpretare care se găsesc nu doar în acest text. În problematica aceasta, am
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost lecturată de cele mai multe ori în cheia atacului la adresa feminismului 514 sau ca moment al înlocuirii schimbului simbolic și producției cu noul concept de seducție. Seducția a fost astfel așezată sub semnul criticii "faustiene" a feminismului și rareori, în sens mai larg, drept o critică a ideologiei, ignorându-se alte indicații de interpretare care se găsesc nu doar în acest text. În problematica aceasta, am asumat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
drept o critică a ideologiei, ignorându-se alte indicații de interpretare care se găsesc nu doar în acest text. În problematica aceasta, am asumat o abordare diferită de aceea expusă de majoritatea interpreților. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială a discursului baudrillardian, într-o categorie de bază a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se poate organiza într-o metaforă esențială a discursului baudrillardian, într-o categorie de bază a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În acest fel, seducția este forța care obsedează orice creator ("la séduction hante"), fiind un fel de condiție sine-qua-non a apariției operei sau a obiectului artistic. Deși este mai dificil de observat cum funcționează această metaforă în primele texte ale autorului, totuși, la un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în primele texte ale autorului, totuși, la un prim nivel, putem vedea conceptele de economie politică, formă simbolică, schimb ca având un potențial de explicare care, datorită faptului că tinde spre exhaustivitate, le investește pe acestea cu o putere de seducție impresionantă asupra discursului. În al doilea rând, termenul de seducție marchează un anumit grad de unitate, precum și articulațiile operei autorului francez, mai ales dacă ne raportăm la perspectiva filosofică pe care aceasta ne-o oferă. Pentru Baudrillard, nu înțelesul, nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
putem vedea conceptele de economie politică, formă simbolică, schimb ca având un potențial de explicare care, datorită faptului că tinde spre exhaustivitate, le investește pe acestea cu o putere de seducție impresionantă asupra discursului. În al doilea rând, termenul de seducție marchează un anumit grad de unitate, precum și articulațiile operei autorului francez, mai ales dacă ne raportăm la perspectiva filosofică pe care aceasta ne-o oferă. Pentru Baudrillard, nu înțelesul, nu conceptele tari și bine ierarhizate ale filosofiei au importanță, ci
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceasta ne-o oferă. Pentru Baudrillard, nu înțelesul, nu conceptele tari și bine ierarhizate ale filosofiei au importanță, ci jocul aparențelor care implică toate semnele și în interiorul căruia ele se autoseduc. Provocând un tip special de deconstrucție la nivelul limbajului, seducția repudiază discursul de tip tradițional, operând o diminuare a logicii noncontradicției care determină atracția termenilor opuși și deturnarea sensului din matricea sa. Seducția este, în același timp, o forță care nu poate fi controlată, dar și o strategie aplicată de către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
toate semnele și în interiorul căruia ele se autoseduc. Provocând un tip special de deconstrucție la nivelul limbajului, seducția repudiază discursul de tip tradițional, operând o diminuare a logicii noncontradicției care determină atracția termenilor opuși și deturnarea sensului din matricea sa. Seducția este, în același timp, o forță care nu poate fi controlată, dar și o strategie aplicată de către un subiect ce poate juca diverse roluri: scriitor, profesor, îndrăgostit, manipulator, agent de publicitate etc. Tocmai de aceea ea este o strategie fatală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subiect ce poate juca diverse roluri: scriitor, profesor, îndrăgostit, manipulator, agent de publicitate etc. Tocmai de aceea ea este o strategie fatală, mai ales datorită faptului că intervine la toate nivelurile: interuman, social, politic, mediatic, discursiv. În viziunea lui Baudrillard, seducția se inserează peste tot în mod ascuns sau vizibil, fiind asemenea unei fantome holiste ori a unei prezențe de neocolit. Ea pare a se integra într-un efort al "reducerii la monade", în sensul operării cu ireductibilități sau al căutării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în obiect este ireductibil la subiect sau a ceea ce în subiect este ireductibil la el însuși. Dacă în limba latină paroxitonul înseamnă penultimul, iar paroxismul ar fi, plecând de aici, momentul penultim, premergător sfârșitului, atunci am putea spune că, deși seducția nu are un topos, ea ar putea fi situată în această stare neterminată, mereu prelungită, prin urmare, paroxistică (și uneori paradoxală). Ea nu poate fi apropiată noțiunii de katharsis decât în sensul stabilirii unei opoziții între ele, din moment ce seducția nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deși seducția nu are un topos, ea ar putea fi situată în această stare neterminată, mereu prelungită, prin urmare, paroxistică (și uneori paradoxală). Ea nu poate fi apropiată noțiunii de katharsis decât în sensul stabilirii unei opoziții între ele, din moment ce seducția nu poate fi gândită decât ca o tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate fi apropiată noțiunii de katharsis decât în sensul stabilirii unei opoziții între ele, din moment ce seducția nu poate fi gândită decât ca o tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului: deși vrea să deconstruiască sau să deturneze toate conceptele filosofice, precum și orice metanarațiune, seducția devine, aproape împotriva sa, un alt "concept tare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului: deși vrea să deconstruiască sau să deturneze toate conceptele filosofice, precum și orice metanarațiune, seducția devine, aproape împotriva sa, un alt "concept tare", asemănător celor pe care le-a deturnat. O complicitate metafizică și discursivă se impune de la sine: orice noțiune care distruge o organizare veche este supusă acestui risc, și seducția, la rândul ei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
precum și orice metanarațiune, seducția devine, aproape împotriva sa, un alt "concept tare", asemănător celor pe care le-a deturnat. O complicitate metafizică și discursivă se impune de la sine: orice noțiune care distruge o organizare veche este supusă acestui risc, și seducția, la rândul ei, nu poate ieși cu ușurință din propria ei capcană. Seducția se numără printre strategiile prin intermediul cărora Baudrillard și-a construit un discurs care să demonteze atât supremația dorinței, cât și pe aceea a producției. Într-un interviu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
celor pe care le-a deturnat. O complicitate metafizică și discursivă se impune de la sine: orice noțiune care distruge o organizare veche este supusă acestui risc, și seducția, la rândul ei, nu poate ieși cu ușurință din propria ei capcană. Seducția se numără printre strategiile prin intermediul cărora Baudrillard și-a construit un discurs care să demonteze atât supremația dorinței, cât și pe aceea a producției. Într-un interviu din anul 1979 acordat lui Christian Descamps, Baudrillard mărturisește că fenomenul seducției a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
capcană. Seducția se numără printre strategiile prin intermediul cărora Baudrillard și-a construit un discurs care să demonteze atât supremația dorinței, cât și pe aceea a producției. Într-un interviu din anul 1979 acordat lui Christian Descamps, Baudrillard mărturisește că fenomenul seducției a început să-l intereseze la modul teoretic-constant pornind de la critica realității obiectelor, unde semnele erau analizate din perspectiva lipsei de referință atribuibilă lor. Din punct de vedere clasic, semnul ascundea adevărul care putea fi atins această perspectivă este depășită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intereseze la modul teoretic-constant pornind de la critica realității obiectelor, unde semnele erau analizate din perspectiva lipsei de referință atribuibilă lor. Din punct de vedere clasic, semnul ascundea adevărul care putea fi atins această perspectivă este depășită de aceea în care seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în derivă: "multă vreme mi s-a spus: totul funcționează pentru producție. Eu am fost tentat să spun: "haideți să vedem dacă nu cumva totul funcționează pentru seducție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în derivă: "multă vreme mi s-a spus: totul funcționează pentru producție. Eu am fost tentat să spun: "haideți să vedem dacă nu cumva totul funcționează pentru seducție, care ea însăși vizează lucrurile, semnele, sângele și moartea..."" 515. Prin acest demers, autorul vrea să depășească edificiile teoretice propuse de Marx, dar și de Freud, căci seducția deturnează atât producția, schimbul simbolic în economia politică, cât și dorința, unul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tentat să spun: "haideți să vedem dacă nu cumva totul funcționează pentru seducție, care ea însăși vizează lucrurile, semnele, sângele și moartea..."" 515. Prin acest demers, autorul vrea să depășească edificiile teoretice propuse de Marx, dar și de Freud, căci seducția deturnează atât producția, schimbul simbolic în economia politică, cât și dorința, unul dintre punctele forte ale concepției freudiene. Pentru gânditorul francez, seducția operează în toate domeniile, mai ales în cele "științifice", consolidate, fixe, care impun adevărul și coerența discursului. Prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
515. Prin acest demers, autorul vrea să depășească edificiile teoretice propuse de Marx, dar și de Freud, căci seducția deturnează atât producția, schimbul simbolic în economia politică, cât și dorința, unul dintre punctele forte ale concepției freudiene. Pentru gânditorul francez, seducția operează în toate domeniile, mai ales în cele "științifice", consolidate, fixe, care impun adevărul și coerența discursului. Prin jocul aparențelor pe care îl provoacă, retrăgând obiectelor principiul lor de realitate, ea "comite" un tip special de sfidare adusă adevărului instituit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
domeniile, mai ales în cele "științifice", consolidate, fixe, care impun adevărul și coerența discursului. Prin jocul aparențelor pe care îl provoacă, retrăgând obiectelor principiul lor de realitate, ea "comite" un tip special de sfidare adusă adevărului instituit și argumentelor sale. Seducția nu poate fi legată de ideea progresului, ea nu este lineară și nu cunoaște evoluția, deoarece este fulgurantă, lipsită de putința cumulării, aducând în prim plan dezordinea și dezarticularea. Din punct de vedere etimologic, se-ducere se opune verbului pro-ducere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legată de putere, vizibil și dorință; ea are "mania" evidenței, a conceptului și a cifrei, voind să transforme totul în raporturi de forță, deoarece, din pespectiva sa, totul trebuie spus, expus, "despuiat" de vraja secretului și a intimității. Conceptul de seducție este unul dintre elementele-cheie care desparte viziunea lui Baudrillard de aceea a lui Marx: "seducția este mult mai puternică decât producția"516 pentru că nu este de ordinul realului, al forței, ci aparține unui proces reversibil de provocare, ce oscilează între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]