8,651 matches
-
Tismăneanu: Și eu sunt citat de foarte multe ori În cartea respectivă, deseori din volumul nostru Încet, spre Europa. Și mă Întreb cum de domnul Constantinescu nu s-a supărat pe mine În aceste condiții. Mircea Mihăieș: Domnul Constantinescu este selectiv. Vladimir Tismăneanu: Important e că nici măcar după Încheierea mandatului nu a avut loc o analiză critică, nici În interiorul Partidului Național-Țărănesc, nici În interiorul Alianței Civice. Este neîndoios faptul că Alianța Civică s-a numărat printre primii care au observat enorma distanță
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
amintitei capele transilvane de la Alba-Iulia, la începutul secolului al XVI-lea -, ca și prelucrarea locală a unor forme și procedee italiene - cazul mormântului florentin cu nișă în Polonia sau cel al curții cu arcade în Moravia - stau mărturie pentru spiritul selectiv și creator al culturii din această zonă a continentului. În amintita perspectivă, cazul cel mai elocvent rămâne, cu siguranță, cel rusesc, unde formele nord-italiene ale arhitecturii din Milano și Bologna îndeosebi vor determina înainte și după 1500 ridicarea unui Kremlin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asserted itself without being in convergence with the other during history. And, while Judaism is the otherness of European Christianity, it is the minority ethnic groups that are the otherness of each nation in part. First-hand sources as well as selective research on the complex literature has furnished new viewpoints as to the history of the early modern age. The present study tries to discover unknown facets, mainly from the 18th century, a century that has so deeply marked our existence
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
along the work, for example that for the countries and nations of this „area” Europe is not merely a geographic phenomenon, but rather a cultural and political concept which not only they will not, but cannot be isolated from. INDICE SELECTIV DE NUME A Accolti, Benedetto, Achard, Michel, Addison, R., Aharon, Z’kan, Albert cel Mare, Aldus, Manutius cel Bătrân (tipograf), Alep, Paul de, Alexandre, C, Alexandru (duce al Lituaniei), Alexandru cel Bun, Anatius Lusitanus, Amerotius, Hadrianus, Ammonius, Levinus, Annet, Peter
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poziționarea naratorului în text, alegerea unor incidente care să trezească sau să relanseze interesul pentru lectură). Operațiuni descriptive de bază În orice descriere, indiferent de lungimea ei, apar câteva puncte obligatorii de trecere. Ziaristul le poate aborda în totalitate sau selectiv, în funcție de subiectul descrierii, de unghiul abordării sau de stilul personal. Operațiunea de ancorare Implică denumirea obiectului descrierii (întregul). Operațiuni de aspectualizare Presupune fragmentarea întregului în părți. Evidențierea calităților sau proprietăților întregului ori a părților cuprinse fragmente. Operațiuni de relaționare Implică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
conținuturilor cunoașterii. Acestea se cer a fi compatibilizate pentru a fi transpuse pe un monitor, la distanță, pentru a cuceri sau satisface pe cât mai mulți. Conținutul care se livrează prin noile tehnologii trebuie să suporte redefiniri și redimensionări de ordin selectiv. Cunoașterea savantă, ce a inundat milenii conținuturile școlare, trebuie să se retragă în fața cunoștințelor procedurale, de ordin metodologic și cu caracter oarecum metacognitiv. Nu numai ce să știe va fi important pentru elev, ci cum să știe, cum să caute
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
constituie elemente care mediază realizarea parametrilor proiectați ale aceluiași concret actul motric. Aceasta este condiționată de existența unor aptitudini psihomotrice speciale capacitatea de învățare motrică 2.4.1. Aptitudinile psihomotorice care condiționează învățarea exercițiilor de atletism Aptitudinea reprezintă o organizare selectivă a componentelor cognitive, afective, motivaționale și executive care permite omului desfășurarea cu succes a unei activități într-un domeniu dat (M. Golu și A.Dicu Introducere în psihologie, citat de T.Ardelean). Aptitudinile îți conferă avantajul de a rezolva diferite
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
din cele patru, care să coincidă: la fiecare evanghelist apare cel puțin un nume inedit, singurul nume citat de toți fiind al Mariei Magdalena. Cum se explică, pe de o parte, fluctuațiile, pe de altă parte, constanța? Evangheliștii se arată selectivi și nesiguri În privința majorității martorilor feminini ai episodului răstignirii, cu excepția unuia singur: Maria Magdalena. În cazul ei există concordanță unanimă. Această unanimitate merită interpretată, chiar dacă la nivel strict ipotetic: e posibil ca Maria Magdalena să fi fost singurul martor al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să depășească nivelul teologului amator (deși genial) al unui Nichifor Crainic și să se adape direct la izvoarele misticii ortodoxe. 4) Se constată o anumită involuție, cu timpul, În modalitatea de abordare a textelor vechi. Această involuție - caracterizată prin folosirea selectivă și uneori tendențioasă a bibliografiei moderne, ca și prin respingerea oricărei abordări științifice susceptibile a aduce atingeri Tradiției sacrosante - se poate explica, parțial, prin semiizolarea culturală În care a fost condamnat să trăiască după 1950, ca, de altfel, majoritatea intelectualilor
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de idei, ST, 1985, 12; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35; Ion Dur, Reflecții hermeneutice asupra „ontologiei” spiritului românesc, „Revista de filosofie”, 1988, 4; Piru, Critici, 135-138; Ioana Bot, Criticul in fabula, TR
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Justiție (în perioada de interimat a lui Lucrețiu Pătrășcanu), funcționează la Înalta Curte de Casație (1945) și la Curtea Supremă, până în 1948, când e constrâns, se pare, a abandona. În literatură, ca și în publicistică, poetul se manifestă cu parcimonie, selectiv, cenzurat, având mistica paginii scrise, ca mai toți „ viețiștii”. Se afirmă nezgomotos, cu poeziile grupate în Pământ și soare (1927). Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt atras de un anumit model uman ideal În mod forțat. Eu nu lupt Împotriva acestuia, pentru a mi-l substitui persoanei mele. El corespunde aspirațiilor mele selective. Nu Îmi este impus, ci are semnificația unei chemări care mă atrage. Eu mă Îndrept către el. Este o nevoie a mea de acel reper valoric moral, intelectual, spiritual, pe care Îl incarnează pentru mine o anumită persoană, devenită simbol
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a-fi-Împreună” Într-o anumită Împrejurare, mai mult sau mai puțin stabilă, și pe o durată mai mare sau mai mică de timp. Ea este și o tolerare și o acceptare reciprocă, care nu depinde de alegerea mea. Prietenia este Însă selectivă. Eu Îmi aleg prietenul după un model ideal personal, care este interior persoanei mele. Din acest motiv, fiecare persoană are prietenii care i se potrivesc, sau pe care-i merită. Prietenii unei persoane sunt reflexul imaginii sale psihologice, caracteriale și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cupluri Își vor sublinia tendințele prin cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate acestea trebuie Însă interpretate ca forme mascate ale pulsiunilor deturnate ale acestor indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale. Este o punere de acord reciprocă. Partenerii cuplurilor se pot, În anumite circumstanțe, despărți. Despărțirea se poate produce din mai multe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
măsură”. Elogiul omului este o sinteză morală a umanismului clasic. El cultivă ideea valorii supreme pe care o incarnează persoana umană, atât ca ființă În sine, cât și ca aspirații. O permanentă luptă Între „a fi” și „a deveni”. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Adam, M. Le sentiment du peche. These, Paris, 1967. 2. Allendy, R. Le probleme de la destinee. Gallimard, Paris, 1927. 3. Antonesc, G. G. Educație și cultură. Ed. Cultura Românească, București. 4. Aristotel. Etica nicomahică. Ed. Științifică, București, 1989. 5
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ed. Științifică, București, 1957. 89. Tonquédec, J. Les maladies nerveuses ou mentales et les manifestations diaboliques. Beauchesne et ses Fils, Paris, 1938. 90. Vianu, T. Știința culturii. Ed. Lito Latium, București, 1932. 91. Wilson, W. Etre humain. Payot, Paris. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1Ă Morier H., La psychologie des styles, Georg, Genève, 1959. 2Ă Dubois P., Influența sufletului asupra trupului, Ed. Socec, București, f. a. 3Ă Dubois F., Educația prin sine-Însuși, Ed. Socec, București, f. a. 4Ă Payot J., Educația voinței, Ed. Socec, București, f. a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin dezvoltarea sistemului public și privat de asistență medicală, psihologică și socială. II.1. Prevenirea consumului de droguri Obiectiv general Conștientizarea și implicarea întregii populații, în special a copiilor și tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective și indicate, în scopul întăririi influenței factorilor de protecție și al reducerii influențelor factorilor de risc. A. Prevenire în școală Obiective specifice Dezvoltarea unor atitudini și practici la nivelul întregii populații aflate într-o formă de învățământ, prin intermediul programelor școlare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viață, în literatură, Chișinău, 1991; Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusească, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Sergiu Moraru, Vocația criticului, LA, 1983, 22 septembrie; A. Burlacu, S. Pânzaru, Vasile Badiu. 60 de ani, RLSL, 1993, 6; Lista bibliografică selectivă a publicațiilor criticului și istoricului literar V. Badiu, RLSL, 1993, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 273-274. N.Bl.
BADIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
cărților analizate în contextul integral al creației autorilor luați în discuție și, pe cât posibil, al literaturii cu tematică similară. Verva acut polemică și perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect caracterizează mai toate cronicile și profilurile scriitoricești realizate de C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
156 milioane în 1990 la 4567,8 milioane, în 2002 (tabelul 3); scăderea numărului de salariați a dus la dislocarea economică a unor întregi grupuri sociale, dezagregând masiv și bulversând strategiile de viață a sute de mii de gospodării; „excluziunea selectivă” a afectat o serie de grupuri sociale particulare - îndeosebi populația de rromi, însă, în general, pe cei slab calificați profesional, tinerii până în 25 de ani și persoanele de peste 45 de ani. În consecință, s-a produs o masivă excludere de pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
al elaborării stilistice, sunt distinse, de la simplu la complex, procedeul comic (schemă lipsită de sugestie tematică), motivul comicului (care conține indicații despre tematica și intenționalitatea operei), modalitatea comică (grotescă, absurdă, ironică, umoristică etc., ținând de viziunea autorului și având efect selectiv și modificator asupra procedeelor și motivelor alese). În Romantismul (1970), C. afirmă că întrucât estetica romantică favoriza arta „formelor deschise” împotriva delimitării stricte a genurilor literare, studiul curentului ar trebui să urmărească conturarea unei tipologii specifice, și nu evoluția diferitelor
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
lat. attentio, -onis, it. attenzione; engl. attention) - Proces psihic complex care contribuie la perceperea distinctă doar a anumitor stimuli/impresii veniți/venite din mai multe surse simultan, prin orientarea și concentrarea conștiinței într-o anumită direcție. Activare, tonifiere, mobilizare, orientare selectivă și concentrare focalizată a proceselor psihocomportamentale în vederea unei optime și facile reflectări și/sau a unei intervenții eficiente. Este calitatea conștiinței individuale, exprimată prin orientarea și concentrarea, într-o anumită direcție, a activității psihice. Se manifestă într-o mare varietate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
că diverși factori contribuie la complexitatea aspectelor observate, factori care de fapt influențează performanțele motoare normale la pacienții cu leziuni cerebrale, de neuron motor central: tulburări senzoriale de grade diferite, spasticitate, dezordine a mecanismului postural reflex, lipsa modalităților de mișcare selectivă, adică pierderea abilității, a engramelor motoare. Pentru soții Bobath există patru factori care interferează performanțele motoare normale la pacienții cu leziuni cerebrale, de neuron motor central: a) perturbările senzitive, respectiv limitarea sau blocarea completă a aferențelor sensibilității profunde și superficiale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care se formează în primii 5 ani de viață și asigură poziția corectă a capului în spațiu și, în raport cu corpul, reacțiile de echilibru, precum și schimbările continue ale tonusului muscular, ca mijloc de protecție continuă împotriva forțelor gravitaționale; d) pierderea mișcărilor selective sau discriminative, ceea ce se traduce prin pierderea abilității, a engramelor motoare. Tratamentul acestor bolnavi se va baza pe următoarele principii: 1) se va încerca schimbarea schemelor, a modalităților de mișcare anormale ale pacientului și nu tonifierea musculaturii; 2) inhibarea sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
in-circare, cf. fr. essai; engl. trial) - După Larousse (2006), numărul de încercări necesar pentru atingerea unei învățări complete (definită de un criteriu de învățare) este un parametru important fie al dificultății sarcinii, fie al capacităților individului care învață. În învățarea selectivă, o încercare conține obligatoriu următoarele trei elemente: o situație în care se află individul (această situație poate să conțină sau nu un stimulent direct pertinent); un răspuns pe care îl dă (sau nu) individul; o consecință, pozitivă sau negativă pentru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]