2,182 matches
-
existența unui conflict între eroul pozitiv (inocentul) și cel negativ (ticălosul, cinicul), prescriind totodată o distribuție triunghiulară a rolurilor (al treilea personaj e întotdeauna o femeie), pe fondul unei povești de dragoste complicate, cu multe răsturnări de situație și întâmplări senzaționale, cu grele încercări și cu mult suspans, dar cu final fericit (și neverosimil, firește, ca orice happy end)43. Tributar încă în mare măsură discursului critic și reflexiv din "romanul" anterior, excedentar în raport cu "vulgarele" deziderate ale melodramei (ce urmărește să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cititorii nu-l puteau regăsi nicidecum pe "marele" Lovinescu). Apoi, pe lângă carența "documentară", recenzenții au sancționat lipsa de talent a prozatorului, incapabil să depășească nivelul literaturii lui Duiliu Zamfirescu sau Brătescu-Voinești, cu personaje de nuvelă veche (parvenitul, inadaptatul) și intrigă senzațională. La fel, romanele din ciclul eminescian ar provoca "supărarea estetului de a nu vedea invenția, și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerile lui", unicul merit al prozatorului constând "în ușurința de a comunica și cititorilor profani niște documente
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o înzestrare nativă specială, dublată de o fină capacitate de observare psihologică a clientului. Ipostazele comerciale și vulgare ale magiei stau și în atenția lui Jean Servier atunci când amintește de "cărțile de farmece" adresate unui public larg și dornic de senzațional. Cea mai cunoscută mostră livrescă de acest gen este celebra Cheie a lui Solomon, atribuită regelui ebraic cu același nume. S-a mai discutat și despre o "a patra carte" a lui Cornelius Agrippa, în fond un fals dovedit de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
159. Constantin Vasile își exemplifică teza "posibililor teroriști" cu nume celebre, cum ar fi: Ion Iliescu și Nicolae Militaru, Victor Atanasie Stănculescu și Silviu Brucan (Brukner), Petre Roman-Neulander și Ștefan Kostyal, Emil Dumitreseu și LaszloTokes ș.a. (Afirmațiile lui sunt realmente senzaționale, solicitându-i d-lui Constantin Vasile argumente pe măsură). Mai există și alte ipoteze ale interpretării terorismului ca fiind opera unor străini în România anului 1989. Ele au ca subiecți principali pe "teroriștii arabi". Într-o primă ipoteză a scenariului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă pamfletară se alătură crochiurilor pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
numeroasele jafuri ce au „zguduit” opinia publică locală, în special în perioada interbelică. De la furturile „foarte mari”, ce țineau „prima pagină”, până la cele mai mărunte, ziarele orașului difuzau periodic aceste informații, mizând pe gradul ridicat de interes și pe caracterul senzațional al acestor știri: „marele furt” de la fabrica de casânci „Gloria” (1924), în valoare de 234.000 lei; spargerile din vara anului 1928, atunci magaziile fabricilor de piele Perlbergher, Filderman, Lupu O. Klein au fost devaliazate, valoarea totală a daunelor atingând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
daunelor atingând impresionanta cifră de un milion de lei; „marele furt” din casa doctorului Schapira, din vara anului 1933, atunci când hoții au sustras sume însemnate de bani (120.000 lei), ceasuri de aur și mai multe bonuri ale Băncii Naționale; „senzaționalul” furt de 200.000 lei de la magazinul „Luvru”, proprietatea lui S. Kaufman (1935) ș.a. Frecvența ridicată cu care aceste știri au apărut în presa locală la sfârșitul anilor ’20 și, în special, în perioada crizei economice mondiale, crează cercetătorului o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reprezentanți numai în straturile de jos ale societății. Nici pe departe. Patima arghirofiliei a cuprins și elita, în special pe cea „crescută” în apropierea bugetelor diferitelor instituții ale statului. Spre exemplu, la începutul anului 1930, Bacăul s-a confruntat cu „senzaționalele fraude” de la Inspecția de Mișcare din localitate, unde un funcționar a falsificat statele de plată și și-a însușit peste un sfert de milion de lei. Un alt exemplu este dat de fostul casier al sucursalei Băncii Naționale din Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
câțiva vechi gazetari ai „Universului” - Leontin Iliescu, Victor Bilciurescu, Romulus Seișanu, B. Cecropide. În prima fază - până în mai 1925 - și formula este în mare măsură cea veche, de magazin literar „popular”. În fapt, politica directorului-proprietar se traduce prin concesii făcute senzaționalului și divertismentului nepretențios. Structura e destul de laxă: dacă fiecare număr prezintă un comentariu pe teme culturale de actualitate, în schimb cronicile (literare, dramatice, plastice, muzicale) nu au nici continuitate, nici substanță. Articole de estetică ori consacrate unor opere aparținând literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Dumnezeu Născătoarei au participat inclusiv episcopii Emesei. Aceștia au avut de suferit datorită rezultatului neașteptat, fiind învinuiți că au contribuit la condamnarea ereziarhului Nestorie. Pentru a anula aceste incriminări, la numai câteva luni de la încheierea evenimentului sinodal, a apărut vestea senzațională despre descoperirea moaștelor Sfântului Ioan într-o peșteră a unei mănăstiri locale: „Pentru oarecare timp cel puțin, lumea a trebuit să se ocupe cu altceva decât cu blestemarea împăratului Marcian și a Tomosului Sfântului Leon”. Contribuția lui Dionisie Smeritul la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că dacă mă pornesc, nu mă mai opresc 4 ani, pentru că am ce dezvolta în cuvinte cu dumnealui. Și m-am abținut doar până la al doilea curs, când mi-am citit tema. Și pentru că am ajuns aici, temele date erau senzaționale. Ne făceau să ne deschidem simțurile, observația, sensibilitatea, înainte de a vrea să punem mâna pe aparate de filmat sofisticate. Temele ne provocau să relatam o frântură de poveste observată în jurul nostru, să captăm în fotografie gingășia unei flori, să înregistrăm
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rol al vieții" sale... Dragomir este Corneliu Dumitraș... Dorel Vișan (învățătorul Gheorghe) disimulându-și farmecul personal sub masca unei acuzate agresivități... Vladimir Găitan (Dumitru), Valeria Sitaru (slujnica mută), Cornel Revent (preotul-cârciumar), Radu Panamarenco (jandarmul)... Leopoldina Bălănuță, personaj-simbol, de-a dreptul senzațională... (Călin Căliman) Această a treia experiență cinematografică... Năpasta... o adaptare după Caragiale, ultimul film al lui Alexa Visarion vine să rotunjească coerent un veritabil ciclu care, privit acum retrospectiv, din noua perspectivă deschisă de Năpasta, se luminează de noi semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ancăi. În filmul Înainte de tăcere, Alexa Visarion ecranizase tot ce nu era caricatural în poveștile lui Caragiale, elemente insolite, fantastice, morbide, rocambolești. Dimpotrivă, în Năpasta, nimic morbid, nimic fantastic. Crima, răzbunarea, furia justițiară, toate acestea sunt desigur tragice, dar nu senzaționale sau perverse. Edgar Papu a putut cu dreptate scrie despre Năpasta că "alături de teatrul lui Tolstoi și al lui Strindberg, această dramă a lui Caragiale se numără printre primele din ceea ce avea să fie creația scenică de avangardă. Fixarea intensă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pâna în cele mai mici detalii, pentru atingerea acestui scop. Terorismul nu acceptă nici o regulă, el nu recunoaște nici o convenție, nici un tratat (pacta sunt non servanda). Urmărind doar publicitatea, terorismul obține pe lângă autenticitatea realității sale și o valoare sporită de senzațional. Actele teroriste oferă mijloacelor de informare un material de o valoare nebănuită, iar acestea se ocupă de ele cu generozitate și în mod gratuit, cu un veritabil entuziasm și cu un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un material de o valoare nebănuită, iar acestea se ocupă de ele cu generozitate și în mod gratuit, cu un veritabil entuziasm și cu un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră atâta senzație ca acțiunile teroriste. Evenimentele senzaționale reclamă monopolul total al atenției, toate celelalte dispărînd temporar din conștiintă. Un studiu elaborat de Rand Corporation din SUA în 1974 susținea că teroriștii urmăresc să fie priviți de cât mai multă lume, să fie ascultați; ei nu doresc moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
împrumutul de elemente culturale nespecifice (produse de consum, modele de comportament, stiluri în modă, sărbători etc.) este o practică aproape universală. Împrumutul cultural este dublat de o logică hedonistă (vezi și Baudrillard, 2005), a gratificării instantanee, a căutării noutății și senzaționalului cu orice preț: "mulțumită Hollywood-ului, companiei Microsoft și postului CNN, ele (SUA, n.n.) domină metauniversul imaginilor și informației. Până mai ieri căutau să controleze, azi știu că e de ajuns să distreze. MTV-ul a pătruns acolo unde CIA nici
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
joncțiunea, printre altele, dintre: verosimil (de tip mitic, legendar sau biblic) și neverosimil (fabulosul popular); istorie instituțională a puterii (simbolistica regalității) și tipologie a autocrației românești (domnitor-cruciat sau întemeietor, dar și abateri morale sau instituționale de la regulă, plasate în registrul senzaționalului); sinteze ale istoriei locale (cronici) și cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
neînțelegerile sau abaterile de la codul riguros cu privire la comportamentul sexual. Imaginea femeii nu trebuie să ajungă în imaginar altfel decât epurată, înălțătoare, de aceea ipostazele ei se înscriu în domeniul exemplarității. Cazurile anti-modelelor, dimpotrivă, ajung să țină de insolit și de senzațional, imediat sancționat. Viziunea românească, fie și în legătură cu cotidianul, impune tot prototipul biblic (Fecioara, Sfânta Ana), prelucrat de Bizanț (megalo-modelul împărătesei Elena, urmat în cazul mamelor unor domnitori) și reflectat în hagiografiile feminine (Sfânta Vineri, Sfânta Paraschiva etc), larg difuzate în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un ziar rezervat prezentării infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest lucru. Fiecare zi aduce cu sine noi conflicte între persoane sau grupuri de persoane, violență printre tineri sau diferite fraude. Mijloacele media ne acaparează cu tot felul de știri despre agresiuni, reale sau fictive, mai mult sau mai puțin senzaționale. Aceasta este adevărata evoluției a societății umane sau vorbim doar despre o simplă coincidență? Putem ușor identifica un comportament agresiv, dar este mult mai greu să înțelegem motivele care l-au generat. Astfel sarcina specialiștilor solicitați să conceapă metode de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
formula consacrată de H. Arendt. De fapt, banalitatea răului constă și în fenomenul mediatizării, care spală creiere, îndepărtează conștiințe și distorsionează realul în virtual, inducând falsa idee că istoria se filmează. Echipe de jurnaliști transmit războaie și alte evenimente violente, senzaționale. Dar ei transmit virtualul unui real și nimic mai mult... Imaginile "de-a gata" nu produc decât clișee și un mod clișeizant și intolerant de a gândi. De aceea este util ca istoria unor evenimente recente să fie scrisă în ciuda
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
baza lecturilor și a dezbaterilor de idei. Presiunea media asupra societății, asupra civililor este poate de 10 ori mai puternică decât în Occident. Ceea ce avem aici este o exploatare cinică de către grupurile media a negativizării societății pentru producția continuă de senzațional, cu orice preț și prin mijloace perverse, în scopul unor bani făcuți din nimic. O simplă tele(-narati)vizare a vieții cotidiene, dacă nu cumva tele-imbecilizare, a ceea "ce se întâmplă" într-un loc societatea românescă unde nu se întâmplă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ion Sân-Georgiu. 14 decembrie 1934 Sire, [...] se observă la Dinu Brătianu o schimbare de front. El nu mai dorește să preia puterea, înainte să-l unifice și să pună deplină stăpânire pe partid. De altfel, ceea ce este mai mult decât senzațional e întrevederea avută de Dinu Brătianu, în seara de marți, 11 decembrie, [...] cu Gh. Brătianu, în casă la generalul Văitoianu, întâlnire la care a participat și Const. Toma, secretarul general al partidului georgist și la care trebuia să participe și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
într-o sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților de intrare în (micro)universuri diferite. Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
multă mândrie națională): Cu draci! Profesorul (entuziasmat): Cu draci. Zic zău lui Dumnezău!...Merji la loc! Bravo prostovane! (Către inspector, care e transportat): Că-z doară iaște un școler eminike!10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic, iar informațiile sunt distorsionate, umflate, înflorite în funcție de necesități tipografice sau de cerințe ideologice, adevărul fiind determinat prin calcul de către cei avizați, familiarizați cu manevrele gazetărești: Dar iată sosește un băiat cu gazetele. Lumea i le smulge
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]