5,139 matches
-
întâmplă cu ființă care este creată de Dumnezeu, principiu prim și universal al întregii ființări, cel în care ființă și esență sunt una (3.3.). În care dintre aceste cazuri putem vorbi despre asemănarea implicată în procesul cunoașterii, fie ea senzorială sau intelectiva? Din moment ce cunoașterea este un proces care începe de la simțuri, iar acestea sunt mai întâi afectate de formele unor obiecte externe sufletului, putem spune, cu siguranta, că primele două categorii ale asemănării nu pot fi cognitive, deoarece nu putem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în cazul cunoașterii senzoriale, subiectul cunoscător împărtășește cu obiectul simțit formă accidentala a acestuia, forma care însă este în cunoscător altfel decât în obiect, adică nu în mod natural și material, după cum s-a putut observa din pasajul (ÎI.1.8.) și după cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
avansăm și să ridicăm o nouă întrebare: ceea ce percepem este asemănarea, din moment ce aceasta se află în ochi, sau este forma a cărei asemănare este specia din organul de simt? Mai exact, în termeni tomiști, speciile sensibile sunt id quo-ul cunoașterii senzoriale (cele prin care cunoaștem), sau id quod-ul acesteia (cele pe care le cunoaștem)? Distincția id quo a id quod, în cazul procesului cunoașterii, a stârnit o serie de controverse care au dat naștere, la rândul lor, unor serii de interpretări
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și la acest nivel. Altfel spus, disputa lor poate fi urmărită și la aceste prime două niveluri ale cunoașterii. Robert Pasnau descrie, într-un studiu, trei modele posibile ale relației dintre specii (sensibile și inteligibile) și puterile cognitive, fie ele senzoriale sau intelective, în filozo fia medievală de factură aristoteliciana. Acestea sunt: mode lul adjectival (A), modelul actualizator (B) și modelul obiect (C). După spusele lui Pasnau, aceste modele pot fi aplicate mai multor doctrine medievale ale cunoașterii, cum ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întâmplă atunci când privim un obiect din natură, cum este o piatră. Acest al doilea fel pune în joc două elemente, care trebuie să devină, într-un anumit mod, în actul vederii, unul singur: cel ce vede, în acest caz puterea senzorială, și cel văzut prin specia sensibilă sau asemănarea să. A deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să devină una cu specia înseamnă că inițial ele nu sunt identice, ci diferite una față de cealaltă, de unde rezultă că specia nu poate fi un principiu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să devină una cu specia înseamnă că inițial ele nu sunt identice, ci diferite una față de cealaltă, de unde rezultă că specia nu poate fi un principiu intern al cunoașterii, ci poate deveni, prin asimilare, una cu cunoașterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile și inteligibile, pentru ca mai apoi această să fie restrânsă, exegetul centrându-si analiza doar pe cazul speciilor inteligibile. Observ aici cel puțin două supoziții de fundal: (1) faptul că trebuie să existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la fel, si (2) faptul că manieră în care este tradus și înțeles termenul latin appre hendo, apprehendere, în forma lui pasivă apprehenditur, are un conținut epistemic. Înainte de a decide
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că este posibil ca interpretarea lui Robert Pasnau să nu fie tocmai nejustificată, cel puțin la nivelul tra ducerii. Aprehensiunea, consideră interpretul, trebuie înțeleasă ca fiind o simplă relație cauzala, ceea ce ar con duce către o interpretare reprezentationalista a cunoașterii senzoriale la Toma din Aquino; aprehensiunea înseamnă de fapt „cunoaștere“, iar o traducere a pasajului din Scrip tum super libros Sententiarum, adecvată acestei nuanțe, ar fi, în acest nou context, valorificata epistemologic. Redau traducerea în engleză a lui Pasnau: (ÎI.2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi cele pe care le-am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
detaliată, urmând a reveni asupra lui în capitolul dedicat speciilor inteligibile. În orice caz, din moment ce există un astfel de termen care întărește argumentul doctrinei act-obiect la nivelul intelectiv, ar trebui să existe și un echivalent al său la nivelul cunoașterii senzoriale. Pentru a reda acțiunea perceperii, Toma din Aquino folosește termenul apprehendo, încât ar trebui să întâlnim, cel putin o dată pe parcursul corpusului tomist, un termen de felul prae apprehensio, prae-apprehenditur. Dar acest lucru nu se întâmplă. De altfel, nu am reușit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să întâlnim, cel putin o dată pe parcursul corpusului tomist, un termen de felul prae apprehensio, prae-apprehenditur. Dar acest lucru nu se întâmplă. De altfel, nu am reușit să identific nici un alt cuvânt care să îndeplinească funcția lui prae-intelligitur la nivelul cunoașterii senzoriale. Voi rezumă argumentația lui Pasnau în favoarea doctrinei act-obiect, pentru a face lucrurile mai clare: 1. există pasaje din scrierile de tinerețe ale lui Toma care afirma doctrina act obiect; 2. în opera de maturitate Toma din Aquino nu respinge în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face lucrurile mai clare: 1. există pasaje din scrierile de tinerețe ale lui Toma care afirma doctrina act obiect; 2. în opera de maturitate Toma din Aquino nu respinge în mod explicit ceea ce afirmă în tinerețe; 3. în cazul cunoașterii senzoriale, verbul folosit de Toma din Aquino este apprehendo, verb cu conotații cognitive; 4. la nivelul intelectiv există un cuvant folosit pentru a reda funcția de cunoaștere imediată a speciilor inteligibile, anume praeintelligo. Pentru mai multă rigurozitate, cred ca este necesară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Robert Pasnau, o deplasare a abordării sale de la speciile sensibile la speciile inteligibile, așa cum remarcam și mai devreme. Mai exact, interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
devreme. Mai exact, interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit fel“ specia, diferența dintre puterile senzoriale și cele intelective are, cred, un cuvânt greu de spus, căci pentru puterile intelective cunoașterea vizează universalul, nu particularul. Luând toate aceste mențiuni în calcul, trebuie sa concluzionam că doctrina act-obiect poate fi aplicată doar în cazul scrierilor de tinerețe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cealaltă perspec tiva asupra celei de-a doua interpretări a acestui model. Această perspectivă s-a conturat indirect, prin criticile primei perspective. Tezele ei sunt următoarele: a) speciile sensibile sunt văzute ca id quo-ul, si nu că id quod-ul cunoașterii senzoriale; b) între simt, specia sensibilă care informează organele de simt și forma accidentala care este în lucru există o identitate formală; c) specia are capacitatea de a exista în două suporturi diferite, în obiectul extramental și în organul de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
referitor la speciile sensibile cu „p“. Până acum am clarificat, în primul capitol, cum anume circumscrie Toma din Aquino cunoașterea și, în subcapitolul ce tocmai s-a încheiat, care sunt mecanismele procesului cunoașterii la primul nivel, anume cel al actelor senzoriale. Rezultatele la care am ajuns pot fi rezumate astfel: mai întâi, obiectul extramental transmite prin mediu, datorită influenței sferelor cerești, speciile sale, care poartă sugestiv numele de species în medio. După ce traversează mediul, producându-i după caz modificări imateriale, intenționale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în terne? Cum anume funcționează? Ce rol joacă imaginile, entitățile intermediare de la acest nivel, în cadrul cunoașterii? 3. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne? Până acum, am văzut cum anume se desfasoara prima etapă a cunoașterii, respectiv cea senzorială: cum sunt transmise speciile prin aer și cum, mai apoi, traversează mediul ajungând, în final, să afecteze organele de simt. În funcție de specificul puterii cognitive și al speciei sensibile, are loc în mediu sau uneori chiar și în puterea cognitivă (organele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și al speciei sensibile, are loc în mediu sau uneori chiar și în puterea cognitivă (organele de simt) o anumita schimbare, o modificare materială sau imateriala. Dincolo de faptul că am facut o analiză a mecanis melor de producere a cunoașterii senzoriale, care a pornit de la tipurile de obiecte specifice fiecărei puteri în parte, am ierarhizat simțurile în funcție de diferite criterii și de modul de funcționare a senzațiilor și am pus în evidență deschiderea interpretativa pe care o oferă relația dintre speciile sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la tipurile de obiecte specifice fiecărei puteri în parte, am ierarhizat simțurile în funcție de diferite criterii și de modul de funcționare a senzațiilor și am pus în evidență deschiderea interpretativa pe care o oferă relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv senzoriale. Concluzia la care am ajuns a fost aceea că speciile sensibile joacă un rol cauzal în procesul cunoașterii umane, ele fiind cele prin care (id quo) are loc cunoașterea, si nu unul cognitiv, deoarece nu îndeplinesc funcția de obiecte ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De fapt, [obiectul sensibil exterior] este mai nobil [decât simțul propriu], în măsura în care albul sau dulcele sunt în act [în obiectul sensibil exte rior] și în simțul propriu sunt doar în potenta. Dar sim tul propriu este mai nobil datorită puterii senzoriale, de unde [rezultă] și modul [sau] mai nobil de receptare fără materie: într-adevăr, orice receptor receptează în acord cu modul său [de a fi]. Și astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rezultă] și modul [sau] mai nobil de receptare fără materie: într-adevăr, orice receptor receptează în acord cu modul său [de a fi]. Și astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece puterea senzorială se raportează la el ca la o rădăcină și la ceva puțin divizat. Nu este necesar să se considere că specia care este receptata în organ ajunge în simțul co mun printr-un act al acestuia, căci toate puterile senzo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]