3,287 matches
-
pentru a deveni „pelerini” pentru o clipă, pentru a gusta din rând sau a aduce un omagiu celor care au făcut alegerea să ducă așteptarea până la capăt. După câțiva metri, tot pe malul râului Bahlui, încep să apară corturile unei serbări populare, „Sărbătoarea Iașiului”. Fumegă fripturi pantagruelice, se bea mult vin și bere, tineri dansează cu foc în băltoacele formate după ploaia puternică din timpul zilei. Două lumi se înfruntă, fiecare cu propria acoperire audio : de-a lungul rândului se revarsă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
donată Muzeului Țăranului Român, fiind expusă acum în sala „Timpul”. citez, „nu o doare inima” să se despartă de un astfel de obiect. Îmi spune că „nu, doar nu le mai vrea nimeni. Doar nepoții le mai poartă uneori pe la serbare, dar nu modelele acestea mari, grele”. Cu tonul acesta de „sfârșit de civilizație” cu care m-am obișnuit deja în pelerinaj, îmi spune că este ultimul an în care mai „ridică războiul” (am uitat să vă spun că vindea și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de participare) cu pelerinajele la Ierusalim sau Roma. Începând cu secolul al XVII-lea și până în anii 1960 ai secolului trecut, acest pelerinaj înregistrează un declin lent, dar inexorabil, fiind aproape de extincție, până în momentul în care generalul Franco organizează mari serbări naționale centrate în jurul imaginii apostolului Iacob, protector al națiunii. În ultimii treizeci de ani, asistăm la o creștere spectaculoasă în popularitate, încurajată și sprijinită în mod direct, inclusiv financiar, de către Consiliul Europei și UNESCO. După cum sugerează cercetătoarea Elena Zapponi în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
camion și așa am plecat, din Cernăuți În Siret. Am lăsat totul acolo - am luat Îmbrăcăminte, ce se poate lua, și am plecat la Siret. Când am ajuns la vamă... Eu eram o mare dansatoare la școală, și când aveam serbări... Și m-a recunoscut unul de la vamă și mi-a spus: „A tî cuda?” - „Unde te duci?”. Și i-am spus: „În România”. Și a spus așa: „Și noi vom fi acolo”. Și am ajuns În Siret și ne trimiteau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prin coloanele templului. Și totuși soarele e legătura noastră cu universul. Între răsăritul de soare și-apusul de soare/sunt numai o tină și rană994, spune poetul și totuși întreabă: Soare,/ cum mai simți nebuna bucurie/ de-a răsări?995. Serbările Saturnaliilor se desfășurau după ritualul străvechi și cântecul, dansul și teatrul, deci versul încununau momentul sublime al morții simbolice. Caverna prin care Ceres a coborât în infern pentru a-și căuta fiica se numea lume. De aceea vorbind despre suflet
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o sesiune de referate, foarte interesante, despre Ion Creangă, Eugen Lovinescu, Anton Holban și alții; de asemeni, s-au făcut expuneri din domeniul geologiei, chimiei, matematicilor, la altă secție. Figura d-lui Ciurea, decan de vârstă, a polarizat atenția tuturor. Serbarea din 14 noiembrie la Cinematograf, cu participarea ministrului adjunct al Învățământului și a organelor județene și orășenești, s-a încheiat cu un frumos spectacol susținut de elevi. În aceeași zi au avut loc întâlniri între foștii profesori și elevi; s-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
află la noi. Așteptăm, deci. Cât privește soarta lucrării, președintele Consiliului Județean de Cultură și Educație Socialistă ne-a încurajat, sfătuindu-ne să începem și vol. V, căci s-ar putea ivi o șansă, dacă avem în vedere mai ales serbările din 1988, prilejuite de împlinirea a 600 de ani de atestare documentară a Sucevei, eveniment care presupune o serie de pregătiri ample, spre a se face față anului festiv amintit. 212 Volumele II și III din Știința în Bucovina au
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
adresată pe carte de învățătorii P. Gheorgheasa 234 și Vasile Tomegea 235. De altfel și noi v-am citat într-o lucrare: Monografia Vasile Ciurea, de V. G. Popa și Eugen Dimitriu (manuscris dactilografiat), terminată anul acesta. Amintim în lucrare, serbarea centenarului din 1942 a Școlii primare „Al. I. Cuza”, cu care prilej ați avut frumoase aprecieri despre școala care a dat lumină unor oameni de seamă. Vă mulțumesc în numele fălticenenilor și al „Galeriei” pentru gândul de a lăsa orașului creația
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
le-ați scris și puse pe note de maestrul Ion Chirescu. 220 A fost imprimat pe bandă de magnetofon, în execuția liceului. Este ceva măreț, totodată emoționant. În altă ordine de idei, am întrebat ce s-a stabilit cu data serbării centenarului. Mi s-a răspuns că s-au făcut demersuri pentru desfășurarea festivităților la începutului lui octombrie, deoarece în afară de sugestia Dv., au intervenit și altele, ale unor invitați, care au pus la îndoială posibilitatea participării în noiembrie, lună ploioasă și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
N. Grigoraș” (prof. Magda Butnaru, de la „Galerie”). Sesiunea s-a încheiat cu interpretarea la vioară a două creații originale („Cantilenă” și „Cântec concertant”) ale d-lui Marcel Pascaly (strănepotul artistului M. Pascaly). Duminică, la Cinema „Popular”, a avut loc o serbare cu care ocazie au rulat filmele „Întâlnire cu Lizuca” și „Ulița Rădășenilor”; pe acesta din urmă l-am luat cu împrumut de la Casa de Cultură a Sindicatelor - Suceava. Am avut prilejul să vă revăd în sanctuarul de la Buftea. Zilele acestea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că la celebra „Șura Dacilor” de la Poiana Brașov, după câteva căni de țuică fiartă vorbeam în toate limbile și mi se părea viața roză. Îmi închipui din cele scrise de tine, că au fost momente înduioșătoare - de neuitat - cu ocazia serbărilor la liceu 610. Îți mulțumesc pentru revistă, aș fi dorit să am o monografie. Mi te închipui adesea lucrând - căci ești harnic, o știu bine - în biroul tău, pe care deși l-am văzut în fugă, mi s-a părut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
între orașe. De două zile avem zăpadă, decor de Crăciun. Pentru anul 1973 îți urez să te afirmi tot mai mult. Sănătate și bucurie, Adinel 13 (București), 23.I.1975 Dragă prietene, Mulțumesc pentru felicitări și informația în legătură cu casa. La serbările recente de la Ipotești, un cunoscut al meu a întâlnit o muzeografă din Fălticeni (presupun d-na Butnaru), care-i vorbea despre casa memorială Lovinescu (în care a copilărit criticul, n.E.D.) ca fapt cert?!... Eu nu am primit nici o confirmare. Știu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sfințirea, din înaltul cerului, a locului cu pricina. Apoi, unde aș fi putut vedea pe ministrul finanțelor împrumutate, venit și el să ne arate cum se fac economiile la un buget perforat ca o broderie spartă. Aș fi pierdut și serbările zăpezii, nu că aș fi vrut să-mi dau banii pe gheață, ci, așa, să se vadă că există o continuitate, pornită de la Nicușor. Sigur, nu voi aștepta de la PSD să anuleze această înclinație a românilor spre pierderea timpului, sărind
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nevăzute. În parte, atitudinile directorului și ale subdirectorului făceau ca acțiunea de reeducare în Târgșor, până la acea dată, să nu ia forme tragice. Copiilor nu le-am spus nimic despre această întrevedere, ca să nu-i alarmez, dar așteptam ceva deosebit. Serbarea de Crăciun 1948 În fiecare grup de copii arestați unul sau doi aveau priză deosebită la ceilalți; cu ei 204 Virgil Maxim mă înțelegeam din priviri: Titi Stoica, Raț, Nădăban, Pop, Fulea, Bardac, Vanghele, Râmboiu, Bandrabur, Obreja, Iorgulescu și alții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
greu care apăsa sufletele noastre, dar încă nu-i sosise vremea să se dezlănțuie. Dumnezeu voia ca proba de foc să ne găsească la alt stadiu de pregătire, la altă altitudine spirituală. În Ajun de Crăciun, copiii au organizat o serbare cu obiceiurile tradiționale românești. Raț, normalist la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o virtute creștină. Așa rânduisem. Expunerea teoretică era urmată de exemplificare. Era vorba despre smerenie și îngâmfare. Părintele a început direct cu exemplificarea printr-o povestire adevărată: Prea Sfințitul Melchisedec al Romanului a fost invitat să ia parte la o serbare a românilor din Bucovina. Intrase în folosință calea ferată Iași Cernăuți. Pe vremea aceea trenurile aveau vagoane cu trei clase. Mulțime de preoți, învățători, târgoveți și țărani mai înstăriți, protipendada orașelor și târgurilor Moldovei, voiau să fie prezenți la serbare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
serbare a românilor din Bucovina. Intrase în folosință calea ferată Iași Cernăuți. Pe vremea aceea trenurile aveau vagoane cu trei clase. Mulțime de preoți, învățători, târgoveți și țărani mai înstăriți, protipendada orașelor și târgurilor Moldovei, voiau să fie prezenți la serbare. Melchisedec, spirit de o smerenie demnă de pustia Sinaiului, și-a scos insemnele mitropolitane, s-a acoperit cu o pelerină uzată și s a așezat într-un vagon de clasa a III-a printre țărani și negustori. Lângă fereastră, își
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu știu ce or fi raportat. * În cadrul Cântării României, la concursurile dintre sate, raioane și regiuni, comuna Sălciile a căzut în prima fază de concurs cu comuna Ciorani. Directorul, Petre Duță, care nu era membru de partid, m-a rugat să pregătesc serbarea. I-am spus că îl voi dezamăgi. De ce?, a întrebat mirat. Pentru că nu va fi în program vreun subiect de adulare, de laudă sau de aclamare a partidului și statului comunist, ci numai producții spirituale ale neamului nostru. Va trebui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ținut cursurile la universitate. A revenit abia în iunie pentru examene 124. Începînd din decembrie 1922, universitățile din România celebrau în fiecare an (în decembrie) o așa-zisă "Vacanță Națională Studențească" în amintirea Grevei generale studențești din 1922. În timpul acestor "serbări studențești" anuale, a fost nevoie să fie mobilizate forțe militare și polițienești pentru protejarea sinagogilor și a proprietăților și vieților evreilor. Arheologul român Vasile Pârvan i-a spus lui Iorga: "Studenții susțin că ești agent plătit al evreilor". După care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care munceau ca minieri, dar și veniți din altă parte, în administrație... Și am lucrat până în luna mai. Bine, nu m-am dus decât pe la sfârșitul lui martie sau începutul lui aprilie... Și pe la 1 mai s-a făcut o serbare cu muncitorii de-acolo, și în program a fost și intonarea „Internaționalei”. Și când s-a cântat „Internaționala” toată lumea s-a sculat în picioare din respect, șepci, pălării, cască, care ce-avea, le-au luat în mână. Eu aveam o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dispărut, că nu știam pe care ne arestează... Și am stat vreo două-trei zile așa, și p-ormă s-o clarificat că și pe mine mă vor aresta... Dormeam câte doi-tri împreună prin poduri, pe unde găseam... Și se apropia serbarea de 23 august și nu puteau să o facă fără mine, că eram în piesă. Trebuia neapărat să ajung să fiu la piesă... Erau poeziile și cântecele pe care puteau să le înlocuiască, dar piesa n-avea cin’ să o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
m-a rugat să merg și pe urmă, înainte de a se termina, să dispar. El era singurul care știa că io n-o să stau până la sfârșit. Era într-o duminică, după ce-au ieșit oamenii de la biserică, s-o ținut serbarea și aveam programul, și când a fost cu vreo două puncte înainte, l-am luat pe verișorul ăsta al meu și am plecat. Da’ pă șosea, liniștit am plecat... ăia care aveau grijă să mă aresteze după ce să termină, au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
termină, au crezut că am plecat spre cimitir, în cealaltă direcție, da’ io pă șosea am plecat... Și unde v-ați ascuns? Atunci am dispărut și am stat ascuns în comună, pe la rude, plecam dintr-un loc în altul... De la serbare n-am mai mers p-acasă niciodată, până ce n-am venit din închisoare. O singură dată mi-o venit dor, da’ asta mai târziu... Am stat unde aveam noi vite, în pădure, dar mai mult și în casă, dar aveam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foarte cald. Seara împreună. Duminică, 5 iunie/24 mai. Rusaliile catolice Foarte cald. Cu Leopold la liturghie și predică în mica mănăstire. Jumătate de oră, apoi la palat. Stöhr aici. După-amiaza audiențe. Promenadă cu Leopold în grădină. Seara în Cișmigiu serbare pentru cei inundați de Siret. Bazar și artificii. Luni, 6 iunie/25 mai Vreme minunată, foarte cald. Dimineața cu Leopold la palat, consiliu de miniștri. Ora 1 înapoi. Werner și Arnim la noi până la ora 3. Audiențe, promenadă cu Leopold
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cinat cu Elisabeta. Seara citit și scris. Vremea din nou mai bună. Cotroceni Vineri, 9/21 octombrie Vreme minunată. Depeșă de la mama, care a ajuns ieri la Weinburg. Wilhelm a fost bolnav, Leopold la Karlsruhe. Dimineața Dabija la mine, pentru serbarea din Focșani. Cu Elisabeta în grădină. După-amiaza prefectul Poliției. Orele 3-5 la Palat, acolo Stöhr, în Sinaia s-au oprit lucrările din cauza ploii. Seara scris. Sâmbătă, 10/22 octombrie Ploaie torențială, complet întuneric, nu și frig. Dimineața Stătescu la mine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]