15,989 matches
-
importante 1. Acest tip de activitate produce externalități negative la nivel social. Aceste externalități negative constau fie în scăderi ale alocărilor bugetare către alte sectoare economice, fie în apariția unor presiuni inflaționiste care să minimizeze, în final, beneficiile obținute. Organizarea sindicală de succes a acționat în interesul celor care au fost recunoscuți oficial ca fiind victime ale tranziției, discriminând practic categoriile de populație în funcție de fostele ierarhii economice ale comunismului. Predominanța grupurilor formate în contextul vechiului sistem și controlul deținut de acestea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Social stipulează la art. 13 că acesta ...are o structură tripartită și este compus dintr-un număr de 27 de membri, numiți de partenerii sociali, după cum urmează: 9 membri numiți de guvern, 9 membri numiți de comun acord de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și 9 membri numiți de comun acord de confederațiile patronale la nivel național. Ceea ce este cu adevărat interesant în această lege e modul în care sunt definite organizațiile reprezentative la nivel național. Astfel, în art. 13
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
confederațiile patronale la nivel național. Ceea ce este cu adevărat interesant în această lege e modul în care sunt definite organizațiile reprezentative la nivel național. Astfel, în art. 13, al. 2, legea spune că: „...sunt reprezentative, la nivel național, confederațiile naționale sindicale și patronale care au dobândit această calitate potrivit Legii contractului colectiv de muncă”. Cu alte cuvinte, partenerii sociali implicați în luarea deciziilor sunt cei recunoscuți de către structurile guvernamentale. Aceștia au monopolul reprezentării revendicărilor sociale și dețin capacitatea de decizie în ceea ce privește
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Dacă parteneriatele dintre experții pe probleme de gen (inclusiv ONG-uri) și instituțiile guvernamentale sunt aproape inexistente la nivel local și foarte slabe și accidentale la nivel central, în ceea ce privește transferul de know-how dinspre experții pe probleme de gen către organizațiile sindicale și patronale, se poate spune că acesta lipsește cu desăvârșire. Deși studiile efectuate la nivel internațional 1 au subliniat importanța pe care mecanismele de negociere colectivă o pot avea în promovarea egalității de șanse, totuși la nivel național nu există
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
experiența, capabilitățile salariaților și ale publicului. Modelul are În vedere o comunicare pe două trepte (schema 3), specifică instituțiilor de servicii publice. Legea 188/1999 prevede (la art. 20m) că Agenția Națională a Funcționarilor Publici „participă la negocierile dintre organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici și Ministerul Administrației și Internelor.”<footnote Agenția Națională a Funcționarilor Publici (subordonată Ministerului Administrației și Internelor) se ocupă cu crearea și dezvoltarea unui corp de funcționari publici pentru activitățile prezente cu Legea 188/1999. footnote> Relațiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și roluri: lucrători și (sau) acționari) cu sisteme particulare de interese, motivații, comportamente, așteptări etc. După cum au arătat numeroși specialiști (și așa cum probează experiența), Întreprinderile reprezintă și un „spațiu politic”, În care acționează și, adesea, se confruntă „puteri” diverse (organizații sindicale, profesionale, patronale, politice). Întreprinderile reprezintă o instituție importantă În procesul de socializare (adică În procesul de formare a individului ca personalitate socio culturală În raport cu valorile-normale-comportamentale promovate de societate și cerute membrilor acesteia). În Întreprindere, „omul nu intră ca simplă „ forță
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
1921. A Început să studieze astrologia În 1935 și a publicat peste 40 de cărți de În domeniu. Cunoscut mai ales pentru munca sa de cercetare. Lech Walesa - n. 29 septembrie 1943. Președintele Poloniei Între 1990-1995. A fondat prima mișcare sindicală liberă din blocul comunist, Solidaritatea. A primit Premiul Nobel pentru Pace În 1983. Bernard Tapie (n. 26.01.1945) - cântăreț, actor, prezentator, om de afaceri și politician francez, acuzat de mari fraude fiscale. Mai 1968 - mare revoltă studențească și muncitorească
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în valoare instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coordonează până la 19 septembrie 1965, după ca re ziarul are ca redactor pe Constantin Clisu, redactorul șef , posibil 4‐5 ani, după care el scade în calitate, devenind un fel de instituție în care se publică viața de partid și sindicală, un fel de dări de seamă a celor care se voiau popularizați. Deosebit de materialele și rubricile specifice activității de partid și de sindicat, ziarul Rulmentul a promovat o tematică corespunzătoare, unele rubrici fiind permanente: concursul de 140 ridicare a calificării
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul III nr. 3‐4 martie - aprilie 1938, p. 18 - 19 se ocupă despre faptele de arme ale regimentului bârlădean - 12 Infanterie „Cantemir”. * Dihonia intrată în „Asociația învățătorilor” de la județul Tutova, venită în conflict și cu „tagma” profesorilor, pentru interese sindicale, dar mai ales profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un moment dat conducătorul Asociației și revizor școlar, dar 316 trimis să stea în „banca” lui din cauze politicianiste: „într-o cărțulie („Sfaturi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și natural superioare. Având În vedere cele de mai sus, instituțiile universitare au obligația de a dimensiona corect necesarul de capital uman și de a elabora metodologii adecvate În ce privește testarea acestora la Încadrare. O răspundere adecvată o au și organizațiile sindicale care trebuie să accepte restructurarea de personal ca o componentă indispensabilă a reformei și care nu se poate Înfăptui cu sloganul „vrem reformă dar fără restructurare de personal”. Evaluarea resurselor informaționale. Informatica este definită ca fiind ramură a științei care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
indiferent de forma de proprietate sau domeniul de activitate al acestora; de la unitățile din Învățământul superior, pentru realizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare contractate de acestea; de la asociații cu scop nelucrativ, pentru realizarea lucrărilor de cercetare dezvoltare contractate de organizații profesionale, asociații sindicale, culturale, organizații de caritate sau Întrajutorare, etc; din fondurile proprii ale unității, pentru realizarea lucrărilor de cercetare din resursele provenite din activitățile de producție, microproducție, economii la cheltuielile generale ale unității și orice alte surse de care dispune unitatea; alte
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
actuală, ținând cont de numărul foarte mare de agenți economici, precum și de indicatori statistici. Potrivit actelor normative, utilizarea clasificărilor și nomenclatoarelor este obligatorie pentru întreg sistemul informațional, agenți economici cu capital de stat, privat sau mixt, organizații patronale, profesionale, politice, sindicale, asociații și alte persoane juridice și fizice, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în toate documentele oficiale care se referă la activitatea desfășurată, la ocupații sau la produsele și serviciile realizate. Principalele clasificări și nomenclatoare folosite în activitatea statistică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
privind aprobarea Clasificării Ocupațiilor din România. Nomenclatorul COR se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială și este obligatoriu pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unități bugetare, operatori economici, indiferent de forma de proprietate, organizații patronale, sindicale, profesionale și politice, fundații și asociații și alte persoane fizice sau juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupației. Nomenclatorul cuprinde trei părți: 1) Clasificarea Ocupațiilor în România; 2) Structura arborescentă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator Concretizarea intervenției, a rolului benefic Solidaritatea există E greu să învingi singur dificultățile Atunci am ales o bancă a cooperării: am ales Banque Populaire În asociații profesionale, sindicale am învățat că sîntem puternici doar împreună Modelul paradoxului propune un enunț paradoxal, care precede în sintagmatica discursivă agentul salvator, actul rezolvării și "morala". Asertarea paradoxului Enunțarea salvării Rezolvarea Generalizarea rolului benefic al agentului salvator Nu vă putem numi PDG
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de mare clasă bucătarului român, care, fusese trimis în închisoare fără vină. Un gest umanitar, afirmă La Mantia, pentru a-l despăgubi și a-i oferi o nouă oportunitate în viață. Imediat acesta a fost copleșit de proteste cu caracter sindical, amenințări, a fost șantajat cu posibilitatea ca personalul feminin să își dea demisia în bloc. La Mantia, prezentându-și regretele, a fost nevoit să-și retragă oferta. Bucătarul român, fără un loc de muncă, a plecat din Italia în România
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
dau în schimb?" Aceasta este o mentalitate prepolitică și presindicală, din păcate, mult prea răspândită în marea majoritate a emigrației românești. Puțini dintre cei care au fost intervievați de noi consideră că este util să se înscrie într-o organizație sindicală sau într-un partid italian. Cei care își declară disponibilitatea sunt cei care sunt rezidenți în Italia de mult timp și deci au un grad de integrare crescut. Mulțumită campaniilor de informare realizate de statul român înainte și după intrarea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
unde cuprinde partide dintre cele mai religioase) cît și în Italia (unde desemnează un partid anticlerical). De asemenea, ei consideră că termenul democrație creștină este același și atunci cînd desemnează drepta în Germania, centrul în Italia și stînga catolică și sindicală în Belgia. Alți cercetători, mai avizați, au încercat să dispună partidele pe axa ideologică, simbolizată prin continuum-ul dreapta-stînga. Operațiunea este ușoară în cazul Franței, Germaniei sau Portugaliei, dar cum stau lucrurile în cazul Belgiei, Italiei sau Țărilor de Jos
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cum stau lucrurile în cazul Belgiei, Italiei sau Țărilor de Jos? Unde se situează democrația creștină? La centru, ar răspunde adepții axei dreapta-stînga. Dar democrația creștină italiană și numeroasele sale orientări care se întind de la dreapta conservatoare pînă la stînga sindicală se situează cu adevărat în centru? Da, prin programul său care-i permite să fie pivotul tuturor combinațiilor guvernamentale. Nu, prin baza sa electorală și militanții săi, căci programul de centru al Democratia Cristiana este de fapt rezultatul unui laborios
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
vom numi partide patrimoniale avînd în vedere că trăsăturile lor dominante comune sînt apărarea economiei de piață și a ortodoxiei liberale. Pe latura "muncitori" găsim partidele care fac cunoscută voința politică a celor ce muncesc și în special a mișcării sindicale și cooperatiste. Acestea sînt numite cînd de "stînga", cînd "socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și aliații săi oferă o imagine mai unitară decît alte curente politice. Aceasta rezultă din trăsăturile constitutive comune care fac ca diversitatea ce o caracterizează să fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din trăsăturile constitutive comune care fac ca diversitatea ce o caracterizează să fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va determina, mai repede sau mai lent, mișcarea sindicală să-și susțină, la început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în grade diferite, în funcție de impactul obținut prin sciziunea comunistă. Partidele germane, austriece, britanice și scandinave exprimă totdeauna
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va determina, mai repede sau mai lent, mișcarea sindicală să-și susțină, la început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în grade diferite, în funcție de impactul obținut prin sciziunea comunistă. Partidele germane, austriece, britanice și scandinave exprimă totdeauna voința politică a lumii sindicale cu care păstrează legături foarte strînse. În anumite cazuri, partidele au adoptat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în grade diferite, în funcție de impactul obținut prin sciziunea comunistă. Partidele germane, austriece, britanice și scandinave exprimă totdeauna voința politică a lumii sindicale cu care păstrează legături foarte strînse. În anumite cazuri, partidele au adoptat modelul de organizare al "partidelor indirecte", adică un membru se afiliează partidului prin aderarea sa la sindicat. Chiar acolo unde mișcarea comunistă sau democrat-creștină a subminat monopolul sindical
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]