3,171 matches
-
Justiție? Măcar să fie numit comisar al poporului la exterminare socială și lucrurile vor fi clare”. Acesta îi răspunde: „Excelentă idee. întocmai cum văd și eu lucrurile! Din nefericire, nu o putem numi astfel”. „Deschiaburirea” începută de Stalin în 1929, sub sloganul: „Să lichidăm chiaburii ca clasă” vizează exterminarea elitei țărănești. Cât privește foametea orchestrată de Stalin în Ucraina, în 1932-1933, ea ține de genocidul atât de clasă, cât și de popor: aproximativ 30% din populația care, la nivel etnic, poate fi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să investigheze rațiunile de putere și interesele din spatele aspirațiilor ideologice profesate public drept motive reale ale confruntărilor între oricare dintre deținătorii puterii și va considera discreditarea comunismului nu doar înfrângerea unei tiranii, ci și o ocazie de a cerceta dedesubturile sloganelor care mascau suspiciunile legate de resurse, prestigiu și control. A fost însă acest conflict înlocuit doar cu o nouă confruntare semi-ideologică, aceea dintre Occident și fundamentalismul musulman? Sporirea atenției deosebite pe care realiștii au acordat-o conflictului îi face ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în principal o politică de statu-quo și deloc imperialistă în sensul exact al termenului. Antiimperialiștii din Marea Britanie și de oriunde s-au opus politicii de exploatare și consolidare, în special în Africa și India, considerându-le „imperialiste”, luând de bune sloganurile lui Disraeli și Chamberlain și confundând consecințele imperialismului cu imperialismul ca atare. În realitate, când Churchill refuza în 1942 „să guverneze peste lichidarea Imperiului Britanic”, el vorbea nu ca un imperialist, ci ca un conservator în chestiuni de politică externă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a abandonat scopurile imperialiste. La această distincție se referea Sir Winston Churchill, pe 14 decembrie 1950, în Camera Comunelor: Afirmația primului-ministru că nu va mai exista conciliere a fost întâmpinată, la rândul său, cu susținerea aproape universală. Este un bun slogan pentru țară. Mi se pare însă că în această Cameră trebuie să fie mai precis definită. Ceea ce vrem să spunem este: nici un fel de conciliere din slăbiciune sau frică. Concilierea în sine poate fi bună sau rea, după împrejurări. Concilierea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dreptul natural corect împotriva injustului drept pozitiv. Atunci, acțiunea de a cuceri popoare slabe este privită drept „povara omului alb”, „misiunea națională”, „destinul manifest” „o datorie sacră”, „o datorie creștină”. În particular, imperialismul colonial a fost frecvent deghizat în spatele unor sloganuri ideologice de acest tip drept „binecuvântarea civilizației occidentale”, a cărei răspândire în rândul celorlalte popoare de pe pământ reprezenta misiunea cuceritorului. Ideologia japoneză a „zonei de coprosperitate” din Asia de Est avea aceleași conotații de datorie umanitară. Oricând o filosofie politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moralului național francez. Deși decăderea era generală, colapsul a avut loc numai în două sectoare ale societății franceze. Pe de o parte, puși în fața legislației sociale care le limita puterea, grupuri considerabile ale clasei superioare din Franța s-au raliat sloganului „Mai bine Hitler șdictatorul inamicț decât Blum șsocialistul francezț!”. Deși Hitler amenința poziția Franței în Europa și însăși existența acesteia ca națiune, aceste grupuri erau incapabile să ofere sprijin deplin unei politici externe care să i se opună acestuia. După
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rând, relația dintre propagandă și politica externă care o folosește ca instrument. 1. Principalele ideologii din trecut care au captivat imaginația oamenilor și i-au motivat să acționeze politic, idei precum cele care au călăuzit revoluțiile americană și franceză sau sloganurile bolșeviste și naziste, au avut succes nu datorită faptului că erau adevărate sau considerate adevărate, ci pentru că le ofereau oamenilor cărora le erau adresate ceea ce așteptau, atât în termeni de informație, cât și în termeni de acțiune practică. Nimeni nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alegere, multe elite aflate la putere au ales fascismul ca modalitate de protejare în fața comunismului sau chiar a reformelor radicale. Acestea au ales fascismul chiar dacă această alegere a însemnat deschiderea porților inamicilor națiunii. „Mai bine Hitler decât Blum” a devenit sloganul dreptei franceze, iar regimul de la Vichy a devenit manifestarea politică a acelei alegeri morale. Statele Unite nu au fost nevoite să aleagă niciodată între fascism și comunism, deoarece ambele amenințări la adresa democrației americane erau îndepărtate - în ciuda impresiei create, pentru o scurtă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
caracterizează printr-o mare externalizare și o absență a logicii patrimoniale (vezi Livian, 2001, p. 110). Oricare ar fi tipul sau forma structurilor organizatorice, problema esențială care apare atât în proiectarea, cât și în exploatarea lor este cea a eficienței. Sloganul lansat de Tom Peters și Robert Watterman în 1982 în cartea lor In Search of Excellence, apărută și în traducere franceză cu titlul Le prix de l’excellence (1983; 1999), și anume „structuri simple și lejere”, este valabil și astăzi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să le satisfacă doleanțele; numărul mare din care este formată delegația și vizita neașteptată, imprevizibilă sunt considerate ca atuuri de către salariați; defilarea - strângerea personalului sau a unei părți a lui în fața localului conducerii, deplasarea celor strânși, scandarea unor lozinci sau sloganuri; defilarea îndeplinește două funcții: una simbolică, de transgresiune a puterii, cucerirea unor spații interzise; alta expresiv-afectivă, de defulare și descărcare colectivă; frânarea producției - ca fenomen public, susținut oficial, și nu ca fenomen psihosocial-informal; întreruperea temporară a lucrului - ca semnal de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
furnizeze mișcării ecologice una dintre componentele sale cele mai virulente și mai eficiente, care Îi va aduce În plus gustul pentru marginalitate, inspirat de tradiția americană a tinerilor hippies ce porniseră În căutarea unui contact direct cu natura, având drept slogan emblematic Peace and love sau „Faceți dragoste, nu război”, și de cea a reprezentanților mișcării beat, porniți pe drumurile Indiei În căutarea de noi spiritualități. S-a constituit atunci o veritabilă mișcare de masă, un fel de interfață Între diferitele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antifascistă, militează Împotriva capitalismului și megalomaniei, critică cultul personalității și multiplele ierarhizări și acționează pentru recunoașterea egalității Între oameni, propagând În același timp un discurs În favoarea liberalizării „drogurilor ușoare”. Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii lor Își produc singuri albumele, gecile, afișele și concertele. Acționează astfel din lipsă de resurse sau pentru a-și marca „politic” independența față de monopolul marilor case de discuri. Mișcarea cyberpunk, comunitate virtuală de pirați informatici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
90, când s-a intensificat „lupta Împotriva sistemului și a tot ceea ce reprezintă el”. În rândurile sale, se numără scriitori, artiști și gânditori (William Gibson, Bruce Sterling). Dezordinea marilor orașe este teritoriul său de predilecție, iar tehnologia este arma preferată. Sloganul său ar putea fi rezumat Într-o singură revendicare: „Informația vrea să fie liberă”. Drept unic mod de acțiune: „Pune mâna pe tastatură și ia ce-ți trebuie ție de la Om, iar el n-ar vrea să-ți dea”. A
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limitele. ν Începând cu anii ’50, asistăm la o revenire a revendicărilor naționaliste și a etnicității ca valoare fundamentală. „Dreptul la diferență” semnifică acum dreptul fiecărui popor de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât rezona cu preocupările etnologilor. Dacă În secolul al XIX-lea cercetările antropologice fuseseră puternic marcate de viziunea evoluționistă, profund anti-egalitaristă, studiul societăților „primitive” Întreprins de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termen este cel care determină sau Întărește inteligibilitatea primului, printr-un soi de efect recurent. Un gramatician ar spune aici că desinența primează asupra radicalului. În schimb, dincolo de utilizarea convenită a expresiilor, chiar și a celor devalorizate prin transformarea În sloganuri, cuvântul sugerează un fel de poruncă sau de obligație ce figurează În registrul relațiilor directe și privilegiate Între persoane, cel al relațiilor dintre Eu și Tu. Cum ar putea oare să desemneze un concept politic sau un principiu de drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt frați. În același an, noul primar al Parisului, Jean-Nicolas Pache, este primul care pune să se graveze deviza pe frontonul edificiilor publice ale capitalei, exemplul său fiind urmat de autoritățile departamentale, care Îi invită pe locuitori să-și picteze sloganul (În care ghicim o umbră de amenințare) „Unitate și indivizibilitate pentru Republică; Libertate, Egalitate, Fraternitate sau moarte” pe zidurile caselor. Trei decenii mai târziu, În timpul Monarhiei din Iulie, se Încearcă scoaterea devizei din tăcerea În care fusese aruncată sub Imperiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității Înseși. Utilizată cel mai adesea ca slogan, această noțiune a atras până acum destul de puțin atenția specialiștilor În științe sociale. Ea se aplică În principal fenomenelor numite „culturale” și este adesea invocată cu sens polemic În dezbaterile asupra „corectitudinii” ideologice În așa-numitele societăți avansate. O deturnare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai pline de imaginație În ceea ce privește violența simbolică sunt susceptibile de a persista sau chiar de a crește În intensitate” (ibidem). Acesta este curentul pe care Încearcă să-l răspândească mișcările numite integriste sau fundamentaliste, cu variante inclusiv În Franța. Un slogan cum este cel al Frontului Național, „Franța pentru francezi”, traduce fără ocolișuri tocmai o astfel de mixofobie. Aceasta se poate manifesta in vivo Într-o situație sau alta de confruntare Între „nativi” și alogeni. Europa vremurilor viitoare nu este complet
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția democratică. Desigur, tabloul Înfățișat aici este În mod intenționat zugrăvit În culori Întunecate. Este la fel de probabil ca sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul căreia fiecare configurație culturală s-ar mulțumi să trăiască Într-un fel de „pace armată” cu partenerii săi, Într-o perspectivă de antagonisme temperate de eventuale deschideri Înspre posibilitatea juxtapunerii. Metisajul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a produce artă și divertisment. Putem vorbi și despre o tendință de omogenizare, care valorizează persoana și generația, Împotriva diviziunilor tradiționale ale societății. Revolta individuală socializată, cultul corpului zvelt, care se bucură de viață, distracțiile (fun) și ambiția au devenit sloganuri atât pentru fiii de muncitori, cât și pentru copiii celor bogați. O relativă standardizare a modurilor de viață se organizează În jurul tinerilor. Cultura tineretului și societatea de consum vor sfârși prin a se contopi, chiar dacă prima are la Început pretenția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept la izolare. Fiecare cu cultura sa, fiecare cu adevărul său, astfel sună sloganul celor care, culpabilizați de colonialism (și au toate motivele să fie), au decis să repună În discuție drepturile omului pentru că au luat naștere În Occident. Acest păcat originar ar invalida așadar pretenția acestor drepturi la universalitate. Dezbaterea se referă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a trăi Împreună și de a Împărtăși o comunitate de destine, dorințe și proiecte, capacitate pe care militanții occitaniști ce luptau În anii 1970-1980 pentru salvarea regiunii Larzac (dorită de Ministerul Apărării Naționale pentru activități ale armatei) o condensau În sloganul: Volèm viure al païs! În permanentă căutare a identității și confruntați cu ștergerea reperelor tradiționale (familiale, politice, religioase, profesionale și sindicale), indivizi și colectivități teritoriale se Îndreaptă din ce În ce mai mult spre universul patrimonial, cu multiplele sale fațete, Înțeles de acum Înainte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Toate aceste forme ilustrează caracterul plurivalent al discursului semnătură, ce constă în asigurarea identității unei instituții și, implicit, în crearea și menținerea încrederii și a loialitatății, însă, adițional, are și o funcție promoțională. Cu alte cuvinte, discursul semnătură este un slogan, destinat să persuadeze publicul, aspectul de direcționare către client, respectiv studentul-client, fiind pregnant. Ceea ce se poate observa la nivelul acestui gen de discurs este prezența implicaturilor, reprezentînd ceea ce specialiștii numesc acte de vorbire disimulate. Exemplul "Drumul tău spre succes!" implică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metaforic și un contur imprecis, datorită definițiilor variate sau chiar contradictorii ori înfruntărilor polemice dintre curentele ideologice și politice (de exemplu formula terorist în opoziție cu formula erou). Prin urmare, conținutul formulei poate avea transformări sau variații perifrastice. V. frazeologie, slogan. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FRAZEOLOGIE. Termenul frazeologie desemnează, în funcție de spațiul lingvistic în care este utilizat, disciplina lingvistică ce studiază unitățile frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi, "culegere de locuțiuni", "ansamblu de expresii proprii unei limbi", "limbaj
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar în limba română este un calc recent după limba franceză), se consideră, în general, că începînd din 1980 ea se utilizează în manieră frecventă mai ales în raport cu discursul politic (comunist), desemnînd un mod osificat de exprimare, tributar formulelor fixe, sloganurilor și expresiilor al căror referent rămîne vag și difuz. Pierre Fiala arată că, în anii 1980-1990, limba de lemn a devenit obiect de studiu al analizei discursului, punîndu-se în evidență cîteva note specifice: 1) absența complementului de agent din structurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]