2,969 matches
-
6‑7). Sfântul Cuvios Varsanufie Îi dă următorul răspuns unui ucenic care‑l rugase să‑l pomenească la rugăciuni, pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează să fii rău. Iar dacă ești rău, primește certarea. Dar dacă te bucuri de certare, nu ești rău. Iar cel ce nu e rău, este iubit. Și «Domnul Îl ceartă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din iubire (Ioan 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi con‑ simțit să se răstignească pe ea, din iubire pentru Tatăl ceresc și pentru oameni. „Nu este ucenic mai presus de Învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Matei 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă 200 Suferința și creșterea spirituală pe calea Împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
morți vii. Tinerii luați prizonieri din alte triburi sunt îngropați de vii, până la gât, și lăsați o săptămână pradă insectelor și căldurii, interval în care voința și mintea sunt "deconstruite", după metoda postmodernistă, pentru ca apoi să devină "morți" printre vii, slugi ideale, fără memorie și personalitate. Reîntorși printre cei vii, părinți, rude, prieteni, ca frustrați de amintiri, deci de o existență reală, ei se comportă, într-adevăr, ca "stafii". Însă pentru tinerii zombi postmoderni metoda e cu totul alta: în locul îngropării
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
propria țară, nedreptățiți de o putere oligarhică, transformatoare a națiunii într-un dezmăț mafiotic. Culegătorii de căpșuni în Spania au ajuns în condiția mai mult decât dramatică de a constata că în România nu mai au dreptul de a fi slugi și-și caută acest drept aiurea. Printr-o experiență similară au trecut statele "bananiere" din America de Sud. Iată de ce în oligarhiile de tipul celor din România postcomunistă nu e loc pentru naționalism, sentimentul național, ca demnitate umană, fiind împins în deriziune
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
că unul dintre sexe poate decide în fața Sfântului Duh, ca ipostas al dumnezeirii treimice. Femeia, ca individ uman în sine, nu e mai bună decât bărbatul. Creștinismul nu e o religie "masculină" și familia nu înseamnă raport de la stăpân la slugă între cele două sexe. Învestirea femeii cu un rol privilegiat nu ar pune capăt războaielor și violențelor de tot felul, fiindcă mecanismele evenimentelor nu depind de sexul conducătorilor. Cu atât mai puțin de cel de al treilea sex al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pentru deschiderea acțiunii de divorț. Deși muncea în familia respectivă, nu dispunea de nici un ban. Voia să divorțeze pentru că nu mai suporta funcția de casnică și voia să profeseze, ea fiind și licențiată, voia să fie și altceva, nu numai slugă, pentru ceilalți membri ai familiei. Acesta a fost un exemplu tipic de înrobire a femeii, în familie. Situația s-ar putea îmbunătăți, dacă societatea ar contribui mai mult la creșterea și educarea tuturor copiilor, eliberând femeia din sclavia maternității și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci. Vaca și-a lins pruncul, numindu-l Craivișăn; creștea băiatul Într-o zi cât alții creșteau Într-un an. La fel se Întâmplă În Fiul vacii. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă. În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost Înjurată, părăsește satul și merge În munți unde naște un fecior
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o scrisoare În care poruncea destinatarei să-l omoare. Ajunge În cinci ani la destinație, rugându-se la fiecare biserică Întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, Încât călugărul cel mai mare Îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel Împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel șchiop se duce el Însuși să vadă ce s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel Împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel șchiop se duce el Însuși să vadă ce s-a Întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, Împăratul cade În groapa anume pregătită, iar cătanele Îl acoperă cu pământ. Constantin devine Împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă În viață și trei escadroane de cătane . Drept
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă În cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul. Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul. Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele În bucăți, o aruncă În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numai prepoziția dintre "satisface o valență combinatorie a numelui de "acțiune/rezultat al acțiunii"", dovadă fiind faptul că sintagma cu dintre nu se poate subordona unui verb precum cea cu între (ca în exemplele date de autoare: se întâmplă între slugile, găsim între 5; întrecere [desfășurată etc.] între, opoziție [manifestată etc.] între). Impunerea de către normă a construcției cu prepoziția dintre, rezultată din îmbinarea de + între, atunci când numele de pe prima poziție este articulat hotărât, se explică prin aceea că, în română, prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
2006), EZ (27 februarie 2006), Forum Cotidianul (preluat în februarie 2006), Forum EZ (9 februarie 2006), Forum Radio Guerrilla (preluat în 25 februarie 2006), IVLRA. 4 Cf. Pană Dindelegan (2001), în DSL, s.v. predicat (~ logic). 5 Gruparea se întâmplă între slugile este extrasă din contextul: Se întâmplă certare între slugile lui Avraam și a[le] nepotu-său Lot (Calendariu (1814) 107, în DA s.v. certa), iar gruparea găsim între, din contextul: În romanele sale găsim eterna opoziție, caracteristică civilizației noastre, între o
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
februarie 2006), Forum EZ (9 februarie 2006), Forum Radio Guerrilla (preluat în 25 februarie 2006), IVLRA. 4 Cf. Pană Dindelegan (2001), în DSL, s.v. predicat (~ logic). 5 Gruparea se întâmplă între slugile este extrasă din contextul: Se întâmplă certare între slugile lui Avraam și a[le] nepotu-său Lot (Calendariu (1814) 107, în DA s.v. certa), iar gruparea găsim între, din contextul: În romanele sale găsim eterna opoziție, caracteristică civilizației noastre, între o lume aprigă, dotată să parvină, și intelectualul delicat, care
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
fost și domni dintru acel neam. Dar și aprodzii atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Și portul lor: era îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè. 1. Transcrie patru arhaisme ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează cu aproximație momentul istoric relatat. 3. Conturează profilul psihologic al celor două personaje implicate. B. Text literar din ION
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Și portul lor: era îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè. 1. Transcrie patru arhaisme ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează cu aproximație momentul istoric relatat. 3. Conturează profilul psihologic al celor două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cafeaua și țigara alături, cu pălăria pe cap, aidoma gazeta rului american din filmele hollywoodiene. Imaginea sugerează că ziaristul nostru e înconjurat de o lume cu probleme, dar liberă, o lume în care presa e o putere în stat, nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cărți a domniei mele.” D.R.H., A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu femeia lui și cu copii și Dumitru cu femeia lui și cu copii și Constantin și Garcea cu femeia lui și cu copii și Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente, pe care le întâlnim și la Vama, înseamnă: a. țăranul fruntaș poseda cel puțin un plug întreg cu 6 boi (în alte izvoare 4 boi), câteva vaci, cai și oi și care ține și slugi (argați) pentru munca în gospodărie; ei posedau pământ cât 10 țărani mai nevoiași; b. mijlocașii aveau cel puțin o pereche de boi de tracțiune și câteva vaci; c. codașii erau săraci în vite și în pământ (aceasta nu însemna că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aparteneța la orice altă etnie afară de cea rusă Îl punea adesea pe elev În condiții delicate. Nu e de mirare că cei școliți uitau cu totul graiul moldovenesc, condiderat grai local, inferior, demn de a fi folosit În relațiile cu slugile. CÎt despre cărți În limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu o adunase și o păstrase sub veșnică amenințare, cu multă trudă și cu multe riscuri (5
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a ajuta pe adolescent să depășească această stare de incertitudine este necesară educația religioasă, educație care spre deosebire de alte obiecte de studiu, se adresează în special inimii, mai puțin gândirii deoarece „rațiunea, oricât ar fi de valoroasă, este și ea o slugă și nu un stăpân” Profesorului de religie va avea un dialog sincer cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ele sunt în concordanță cu principiile moral-religioase studiate. Aprobarea produce satisfacție și motivație interioară. La clasa a VII-a, în Pilda talanților întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
La clasa a VII-a, în Pilda talanților întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]